Republica Moldova și India vor încheia un Acord care are drept scop prevenirea și combaterea migrației ilegale, a traficului ilegal de migranți și a traficului de ființe umane. Membrii Comisiei politică externă și integrare europeană au aprobat avizul consultativ pentru inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului privind parteneriatul pentru migrațiune și mobilitate dintre Guvernul țării noastre și al Indiei, scrie radiochisinau.md.
Potrivit legislativului, în tratat se vor regăsi proceduri rapide, transparente și eficiente de identificare și returnare, precum și de readmisie a persoanelor care nu îndeplinesc condițiile de intrare sau de ședere pe teritoriul Republicii Moldova sau al Indiei.
Documentul va conține prevederi care se vor referi la drepturile cetățenilor imigranți. Este vorba despre dreptul la studii / educație, cercetare și formare profesională, sau dreptul de a ocupa un loc de muncă. La fel, prevederile se vor referi și la o serie de obligații a statelor semnatare, printre care cel de a furniza asistență privind reintegrarea propriilor cetățeni.
În procesul de negocieri vor fi implicați reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Ministerului Educației și Cercetării și ai Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
În prezent, Republica Moldova are încheiate acorduri similare cu Republica Federală Germania și Comunitatea Europeană.
Experţi independenţi ONU denunţă tratamente psihiatrice forţate aplicate opozanţilor în Belarus
Experţi independenţi ONU denunţă joi un ”tratament psihiatric coercitiv” la care au fost supuşi zeci de critici ai autorităţilor din Belarus după alegerile prezidenţiale din 2020 şi criza politică care a urmat, relatează AFP.
Potrivit unor investigaţii desfăşurate în contul ONU în Belarus, mai mulţi opozanţi ai regimului au fost supuşi unor tratamente psihiatrice forţate.
”Am primit informaţii cu provire la cel puţin 33 de persoane, inclusiv cinci femei, transferate în vederea unui tratament psihiatric coercitiv, deoarece şi-au exprimat dezacordul faţă de autorităţi de la începutul crizei politice în centrul căreia se află alegerile prezidenţiale din 2020”, scriu aceşti experţi, transmis de News.
Ei sunt mandataţi de către Consiliul ONU al Drepturilor Omului, însă nu se exprimă în numele ONU.
Aceste transferuri au fost ordonate de către tribunale.
Experţii consideră că acest tip de ”pedeapsă extrem de neobişnuită ar putea să constituie o pedeapsă inumană sau degradantă”.
”Procesul care conduce la un transfer în vederea unui tratament psihiatric obligatoriu nu este transparent şi ridică îndoieli grave cu privire la faptul dacă aceste transferuri sunt motivate de considerente medicale sau politice”, consideră experţii.
Procesele care au condus la acest tip de transferuri s-au desfăşurat cu uşile închise, precizează ei.
25 DE PERSOANE DEŢINUTE ÎN CONTINUARE
Cei aproximativ 20 de experţi – între care se află şi Nils Muiznieks, Raportorul Special al situaţiei drepturilor omului în Belarus – îşi exprimă înmgrijorarea faţă de soarta acestor condamnaţi la un tratament coercitiv.
”Persoanele respective sunt deţinute în secret, în instituţii de sănătate mentală aflate sub puterea nelimitată a medicului-şef”, subliniază ei.
Ele ”sunt private de libertate pe o perioadă nedeterminată şi nu pot cere o graţiere sau o eliberare condiţionată”, precizează ei.
”Potrivit informaţiilor noastre, opt persoane transferate la un tratament psihiatric coercitiv au fost eliberate. Cel puţin alte 25 rămân deţinute în secret şi nu este disponibilă nicio informaţie despre soarta sau locul unde se află, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la posibile dispariţii forţate ale acestora”, subliniază experţii.
Ei precizează că s-au aflat în contact cu Guvernul belarus în acest subiect.
Belarusul a fost teatrul unei reprimări violente care a vizat, în 2020, o contestare fără precedent a realegerii lui Aleksandr Lukaşenko, aflat neîntrerupt la putere din 1994 în această fostă republică sovietică.
Șoigu: Trimiterea unor forțe occidentale de menținere a păcii în Ucraina ar putea duce la o confruntare NATO-Rusia
Trimiterea unor „forţe de menţinere a păcii” occidentale în „teritorii istorice ruseşti” ar putea duce la o confruntare directă între NATO și Rusia, cu riscul unui război mondial, a declarat secretarul Consiliului de Securitate rus, Serghei Şoigu.
Într-un interviu acordat agenției de presă ruse Tass, Şoigu a subliniat că acest scenariu ar putea avea implicații de durată, transformându-se într-un conflict global pe termen lung. El a avertizat că o astfel de situație ar agrava tensiunile internaționale și ar pune în pericol stabilitatea regiunii, transmite stirileprotv.ro.
Emmanuel Macron discută despre „forţele de reasigurare” în Ucraina
Preşedintele francez Emmanuel Macron a evocat la sfârşitul lunii martie, într-o conferinţă de presă la Paris, ipoteza unor „forţe de reasigurare” care ar putea fi „desfăşurate în Ucraina”, susţinute de Regatul Unit. Aceste forţe, a precizat Macron, nu ar avea rolul de a fi forţe de menţinerea păcii, nici forţe prezente pe linia de contact sau care să se substituie armatei ucrainene.
Potrivit preşedintelui francez, forţele respective vor fi prezente în locaţii strategice identificate împreună cu ucrainenii şi vor avea un caracter de disuasiune, menit să împiedice o potenţială agresiune rusă. În schimb, Serghei Şoigu, secretarul Consiliului rus de Securitate, a calificat aceste forţe drept invadatoare şi ocupante, considerând că scopul real este controlul Ucrainei şi resurselor sale minerale.
Rusia îşi rezervă dreptul de a folosi armament nuclear
Serghei Şoigu, fostul ministru al Apărării al lui Vladimir Putin, a reiterat într-un interviu că Rusia îşi rezervă dreptul de a utiliza armament nuclear în cazul unei agresiuni asupra sa sau a Belarusului. El a subliniat că Rusia monitorizează îndeaproape pregătirile militare ale ţărilor europene şi se consideră legitimă în a lua măsuri simetrice şi asimetrice pentru a preveni ameninţările la adresa suveranităţii sale.
Şoigu a adăugat că disuasiunea nucleară este direcţionată împotriva Statelor Unite şi coaliţiilor militare care consideră Rusia un potenţial inamic şi care deţin armament de distrugere în masă. De asemenea, Rusia va aplica măsuri similare şi statelor care îşi furnizează teritoriile pentru pregătirea unor acţiuni agresive împotriva Federaţiei Ruse, conform declaraţiilor făcute de oficialul rus.
Roma, sub „asediul” celor care vor participa la funeraliile papei. 2.000 de jurnaliști acreditați! Mormântul suveranului pontif va putea fi vizitat de duminică
Roma și Vaticanul vor primi sute de mii de credincioşi şi VIP-uri, inclusiv preşedintele american Donald Trump, în condiţii de maximă securitate, pentru înmormântarea Papei Francisc de sâmbătă, transmite AFP, preluată de Agerpres, scrie digi24.ro.
Locuitorii și vizitatorii, de asemenea, se vor confrunta în următoarele săptămâni cu un flux sufocant de oameni care vor dori să participe la funeralii, dar și la conclavul cardinalilor-electori care vor alege noul Suveran Pontif.
Credincioşii se vor putea reculege „începând de duminică dimineaţă” la mormântul papei Francisc din Bazilica Santa Maria Maggiore din centrul Romei, a anunţat joi directorul biroului de presă al Vaticanului, Matteo Bruni, relatează AFP, preluată de News.ro. Sicriul papei va fi transferat în bazilica papală sâmbătă la prânz, după funeraliile care vor avea loc în Piaţa Sfântul Petru. În ciuda cozilor lungi, aproximativ 61.000 de credincioşi au intrat deja în Bazilica Sfântul Petru pentru a-şi lua rămas bun de la papă. Sicriul său a fost adus aici miercuri dimineaţă, a fost lăsat deschis şi expus în faţa altarului mare al bazilicii.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat joi că România va fi în doliu național sâmbătă, ziua în care papa Francisc va fi înmormântat. „O zi de doliu național în România, în memorie a sanctității sale Papa Francisc, sâmbătă, pe 26 aprilie, chiar în ziua funeraliilor de la Vatican. Este o decizie ce arată respectul profund pentru deschiderea sa totală și căldura arătată permanent românilor. Ca orice creștin am simțit că prezența sa a fost o binecuvântare pentru întreaga umanitate”, a spus Ciolacu la începutul ședinței de Guvern.
ACTUALIZARE 12:15 Papa Francisc a fost un lider extrem de puternic şi foarte important pentru România, a declarat, joi, preşedintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, care a transmis un mesaj de condoleanţe, la moartea Suveranului Pontif, la Nunţiatura Apostolică de la Bucureşti, informează Agerpres.
„Curajul şi bunătatea Sanctităţii Sale să inspire în continuare pe toţi românii. Ne amintim cu mare emoţie vizita istorică a Sanctităţii Sale în România, care de asemenea a fost un eveniment foarte important pentru toţi românii. Cu toate că România este o ţară majoritar ortodoxă, vizita Sanctităţii Sale a însemnat extrem de mult pentru toţi românii, pentru toată România. Ne amintim cu mare emoţie acest lucru şi ne dorim ca Dumnezeu să îl odihnească între cele sfinte, aşa cum merită”, a arătat şeful Senatului. O carte de condoleanţe pentru oficialităţi este deschisă în interiorul Nunţiaturii Apostolice de la Bucureşti. Cartea de condoleanţe este expusă alături de un portret al Papei Francisc. Mai mulţi diplomaţi au transmis mesaje de la deschiderea acestei cărţi de condoleanţe, care va fi accesibilă până vineri seara.
ACTUALIZARE 11:00 Papa Francisc a făcut, înainte de moartea sa, survenită luni, o donaţie personală în beneficiul deţinuţilor, în valoare de 200.000 de euro, „ultimele sale posesiuni”, după cum a declarat miercuri episcopul Benoni Ambăruş, responsabil cu pastoraţia penitenciarelor şi cu caritatea la Roma, transmite agenţia EFE, preluată de Agerpres.
„A donat 200.000 de euro din contul personal”, a declarat Ambăruş, miercuri, presei italiene. Potrivit detaliilor, această donaţie a fost destinată unei fabrici de paste din centrul de detenţie pentru minori Casal del Marmo din Roma. „I-am spus că avem o ipotecă mare pentru această fabrică de paste şi, dacă am putea-o acoperi, am scădea preţul pastelor, am vinde mai mult şi am putea angaja mai mulţi băieţi”, a adăugat el. „El a răspuns: ‘Aproape am rămas fără bani, însă mai am ceva în cont’. Şi mi-a dat 200.000 de euro”, a spus Ambăruş, care a subliniat activitatea Papei Francisc în beneficiul deţinuţilor în timpul papalităţii sale.
ACTUALIZARE 10:45 Aproximativ 2.000 de jurnalişti au obţinut acreditări de la Vatican în ultimele două zile pentru a acoperi funeraliile Papei Francisc şi conclavul pentru alegerea unui nou suveran pontif, transmite miercuri ANSA care citează surse de la Vatican, scrie Agerpres. Acestora li se adaugă cei aproximativ 500 de corespondenţi de presă care acoperă în mod obişnuit Sfântul Scaun pentru diferite organisme de presă internaţionale.
Le evenimentele de la Vatican şi-au anunţat prezenţa şi numeroşi lideri internaţionali, printre care preşedintele SUA Donald Trump, preşedintele francez Emmanuel Macron, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva şi preşedintele argentinian Javier Milei, regii Belgiei şi Spaniei, prinţul William şi premierul Keir Starmer al Regatului Unit, precum şi lideri cheie ai Uniunii Europene.
ACTUALIZARE 10:30 În cadrul întâlnirii cu jurnaliștii, directorul Sălii de Presă a Sfântului Scaun, Matteo Bruni, a informat că miercuri, cu începere de la ora 17:00, în Sala Nouă a Sinodului a avut loc a doua Congregație generală a cardinalilor, la care au participat 103 cardinali, potrivit Vatican News.
Întâlnirea a început cu rugăciunea de invocare a Duhului Sfânt Veni, Sancte Spiritus, urmată de o rugăciune de pomenire a papei Francisc. În cadrul reuniunii, au depus jurământul cardinalii care încă nu-l rostiseră, în conformitate cu Constituția apostolică Universi Dominici Gregis.
De asemenea, a fost aprobat programul pentru Sfintele Liturghii de pomenire a papei Francisc, așa-numitele Novendiali. Reuniunea s-a încheiat la ora 18. 30. Joi, 24 aprilie, la ora 09:00, a început cea de-a treia Congregație generală. Până sâmbătă, la bazilica papală Santa Maria Maggiore, în fiecare seară, cu începere de la ora 21:00, are loc rugăciunea Rozariului pentru papa Francisc, mai precizează Vatican News. Potrivit rapoartelor autorităților, miercuri, 23 aprilie, între orele 11:00 și 19: 30, aproximativ 20.000 de credincioși au mers la bazilica San Pietro să-i aducă un omagiu Sfântului Părinte Francisc.
