Republica Moldova va avea oamenii săi la Bruxelles

Apelul Maiei Sandu ca moldovenii cu cetățenie românească și europeană să participe la alegerea europarlamentarilor din 9 iunie a fost auzit. La secțiile de votare deschise în localitățile din Republica Moldova au fost observate cozi, iar Autoritatea Electorală Permanentă de la București a relatat că alegătorii din țara noastră sunt cei mai activi din diaspora României, informează IPN.

Alegătorii din Republica Moldova au constituit circa 25% din numărul total de 209 mii de alegători români din străinătate. Peste 56.700 de moldoveni cu cetățenie română au venit la urne în cele 52 de secții de votare deschise de România în țara noastră.Cifra ilustrează o prezență record a moldovenilor la alegerile europarlamentare, comparativ cu cele de acum cinci ani. Deja către ora 16:00, numărul celor care s-au prezentat la urne l-a depășit pe cel total din scrutinul europarlamentar din 2019, când au votat aproximativ 38 de mii de români din Republica Moldova. Voința participanților la scrutin este ca în legislativul de la Bruxelles să existe și reprezentanți ai Republica Moldova, care să sprijine parcursul european al țării.Menționăm că Parlamentul European este unicul organism al Uniunii Europene ales direct de cetățeni, fiind format din 720 de europarlamentari, reprezentanți ai celor 450 de milioane de cetățeni ai blocului comunitar. România va avea 33 de reprezentanți în Parlamentul European. Conform datelor preliminare, Alianța PSD-PNL își va păstra majoritatea în cadrul delegației de țară.Pe plan european, se confirmă previziunea că cea mai puternică forță politică din Parlamentul European va fi, probabil, o alianță de partide de centru-dreapta. Partidul Popular European (PPE) ar putea obține 176 de locuri în Parlamentul European – aproape la fel de multe ca după alegerile din 2019, a anunțat duminică, 9 iunie, compania publică germană de media ARD, citând rezultatele preliminare neoficiale și sondajele la ieșirea de la urne după închiderea secțiilor.

Starea de alertă la Aeroportul Chișinău: Cineva a activat intenționat butonul antiincendiu de la etajul 2

Un semnal de alertă de incendiu ar fi pornit intenționat Aeroportul Chișinău la de către persoane necunoscute care ar fi activat butonul antiincendiu la etajul 2 al zonei sterile. Starea de alertă a fost anulată, iar oamenii legii interprind măsuri speciale de investigații pentru a identifica făptașul, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

”Pompierii au intervenit ĭn urma declanşării alertei de incendiu la Aeroportul Internaţional Chişinău

Ĭn dimineaţa zilei de 10 ianuarie 2025, pompierii IGSU au fost solicitaţi la Aeroportul Internaţional Chişinău, după ce Serviciul 112 a fost anunţat despre declanşarea sistemului de alarmă la incendiu. Apelul a fost recepţionat la ora 8 :40. La faţa locului au fost îndreptate 3 echipe de salvatori. Angajaţii IGSU urmează să meargă în recunoaştere pentru a stabili dacă există vreo o sursă de aprindere, care la moment nu a fost confirmată. Toate persoanele din interiorul Aeroportului au fost evacuate.

Circumstanţele urmează a fi stabilite pe parcurs. În urma situaţiei nimeni nu a avut de suferit.

La ora 09:02, ĭn urma, cercetărilor efectuate de specialişti la faţa locului nu a fost confirmată nici o sursă de aprindere., anunță IGSU.

Până în 2030 va fi dublat numărul de poduri peste Prut

A fost desemnată compania care va elabora Studiului de Fezabilitate pentru patru poduri rutiere noi peste Prut, a anunțat secretarul de stat la ministerul Transporturilor de la București, Irinel Ionel Scrioșteanu, transmite IPN.

Este vorba de podul nou Costești – Stânca al cărui amplasament va fi pe teritoriul județului Botoșani și al raionului Rîșcani.

Podul nou Leova – Bumbăta al cărui amplasament va fi localizat în estul României, la nivelul județului Vaslui și în sud-vestul Republicii Moldova, raionului Leova.

Podul nou Leca – Falciu al cărui amplasament va fi pe teritoriul județului Vaslui și al raionului Cantemir.

Totodată, podul nou Bărboieni – Răducăneni al cărui amplasament este localizat în estul României, la nivelul județului Iași și în vestul Republicii Moldova, la nivelul raionului Nisporeni.

Până în anul 2030 ministerul român menționează că va fi dublat numărul podurilor rutiere existente.

Valoarea totală estimată pentru realizarea primei etape de proiectare a celor patru poduri peste Prut este de puțin peste un milion de lei românești fără TVA, pentru fiecare lot în parte, iar sursa de finanțare este asigurată de la bugetul statului român. Termenul de elaborare a Studiului de Fezabilitate este de 12 luni.

Potrivit autorităților construcția acestor poduri peste Prut va duce la eliminarea blocajelor din punctele de trecere a frontierei, creșterea capacității de transport dintre cele două țări, realizarea conectivității Republicii Moldova cu rețelele europene de transport TEN-T și fluidizarea fluxului de transport mărfuri cu camioanele ce trebuie operate în Portul Constanța.

De astăzi lumina și căldura sunt mai scumpe

Consumatorii vor achita începând cu ziua de astăzi mai mult pentru energia electrică și pentru energia termică. Hotărârile ANRE cu privire la majorarea tarifelor au fost publicate în Monitorul Oficial, transmite IPN.

UPD 11.00 – În știrea inițială s-a strecurat o eroare tehnică: au fost indicate aceleași tarife pentru ambii furnizori de energie electrică. IPN își cere scuze pentru această confuzie. Precizăm că noile tarife pentru consumatorii Premier Energy sunt următoarele:

Pe 3 ianuarie, pentru „Premier Energy” au fost aprobate următoarele tarife, fără TVA, în funcție de punctele de delimitare sau locurile de consum ale consumatorilor finali:

– 3,02 lei/kWh la punctele de intrare în rețelele electrice de transport;

-3,26 lei/kWh la punctele de ieșire din rețelele electrice de transport;

– 3,29 lei/kWh pentru consumatorii finali, ale căror instalații electrice sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de înaltă tensiune (35; 110 kV);

– 3,51 lei/kWh pentru consumatorii finali, ale căror instalații electrice sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de medie tensiune (6; 10 kV);

– 4,10 lei /kWh pentru consumatorii finali, ale căror instalații electrice sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de joasă tensiune (0,4 kV).

Pentru „Furnizarea Energiei Electrice Nord” au fost aprobate următoarele tarife, fără TVA:  

– 3,10 lei /kWh la punctele de intrare în rețelele electrice de transport;

-3,34 lei /kWh la punctele de ieșire din rețelele electrice de transport;

– 3,64 lei /kWh pentru consumatorii finali, ale căror instalații electrice sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de medie tensiune (6; 10 kV);

-4,68 lei /kWh pentru consumatorii finali, ale căror instalații electrice sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de joasă tensiune (0,4 kV).

Tot de astăzi intră în vigoare noul tarif pentru consumul de agent termic. Tariful pentru energia termică livrată de către SA „Termoelectrica” va constitui 2 510 lei /Gcal (+38%). Tariful pentru energia termică livrată de „CET Nord” va fi de 2 126 lei /Gcal (+17%).

În cazul „Comgaz-Plus”, tariful pentru termie va fi de 3 603 lei /Gcal (+1%). Consumatorii „Rețelelor și Centralelor Termice Comrat” vor achita un tarif de 3 222 lei /Gcal (+12%).

Start lucrărilor de reabilitare a bulevardului Decebal: Tehnica specială, scoasă în stradă pe timp de noapte
Articolul anterior
Caz tragic la Rezina! O familie și-a găsit fiul de 15 ani împușcat
Articolul următor