Risipa alimentară, în atenția deputaților

Deputatele PAS, Mariana Cușnir, Iulia Dascălu și Veronica Briceag au înregistrat un proiect de lege care are scopul să reducă risipa alimentară. Scopul proiectului este de a responsabiliza agenții economici de a dona alimentele către organizații caritabile și bănci de alimente și astfel, de a ajuta persoanele social-vulnerabile și de a diminua poluarea mediului înconjurător.

Potrivit autoarei inițiativei legislative, Mariana Cușnir, astăzi, în toată lumea se risipește o treime din toate produsele alimentare concepute pentru consum uman. La nivel de comunitate europeană, se risipă 20% din toate produsele alimentare, începând de la recoltare, producere, comerț, transmite Știri.md.

Ea mai spune că Republica Moldova risipește la fel de mult ca întreaga UE.

„În Moldova, după datele Serviciului Fiscal de Stat, în jur de 800 de agenți economici raportează la pierderi deșeuri, reziduuri, perisabilitate naturală, în jur de 1,4 miliarde de lei anual, dar aceasta este o mică parte din cât se risipă de fapt în Republica Moldova, începând de la agenți economici, de la industrii mici și mari și încheind cu ultimul consumator. De fapt, se risipă în jur de 19 miliarde de lei anual, dintre care 12 miliarde sunt doar pe produse alimentare și 6,6 miliarde de lei se risipesc de la consumator, din fiecare frigider. (…) Moldovenii aruncă aproximativ 70 de kg per persoană anual. Este o cifră alarmantă și noi trebuie ca stat să luăm atitudine. Nivelul de risipă este foarte înalt și, de aceea, noi ca stat trebuie să încurajăm donațiile de alimente efectuate de către operatorii economici către organizații beneficiare de caritate, bănci de alimente, asociații de grupuri țintă care, la rândul lor, distribuie aceste alimente către pături social-vulnerabile”, susține vicepreședinta Comisiei mediu, climă și tranziție verde, Mariana Cușnir.

Inițiativa legislativă va modifica Legea 299/2022 privind prevenirea și pierderea risipei alimentare și Codul Fiscal.

Mariana Cușnir spune că legea este una nefuncțională, iar inițiativa legislativă vine cu stimulente fiscale pentru agenții economici ca aceștia să doneze produsele către organizații caritabile și bănci de alimente. 

De asemenea, pe lângă beneficiul social, deputata subliniază și mediul, care va fi mult mai sigur și mai protejat în urma implementării proiectului. Ea spune că, acesta produse, prin implementarea măsurilor antirisipă în lanțurile comerciale, nu vor ajunge deșeuri, nu vor polua, nu vor emite mai multe gaze cu efect de seră. 

Totodată, un al treilea atu va fi implementarea principiului economiei circulare. „Produsele rămân în circuitul economic al produselor și sunt consumate prioritar uman. Se va asigura că produsele sunt bune pentru consum. Este important pentru noi să venim cu aceste soluții, este important că această legea să fie una funcțională și, tare sperăm să avem tot suportul autorităților și populației în promovare proiectului”, a conchis Mariana Cușnir.

„Venim cu acest proiect, în primul rând, ca să diminuăm cantitatea mare de deșeuri alimentare, pentru că este o problemă gravă pentru noi, pentru Republica Moldova, și există un paradox deja. Deci, pe de-o parte, ne confruntăm cu problema persoanelor care nu își pot permite să procure alimente, Iar pe de altă parte, cei care-și permit prea multe, cumva acestea alimente, mai devreme sau mai târziu, ajung la groapa de gonoi. Deci vom depune tot de efortul și împreună cu colegii vom aduce un proiect care să fie în beneficiul cetățeanului și al mediului”, a menționat și deputata Iulia Dascălu.

Salvatorii și pompierii din țară au marcat ziua Drapelului de Stat al Republicii Moldova

Astăzi, 27 aprilie 2024 este marcată Ziua Drapelului de Stat al Republicii Moldova. Angajații IGSU din toată țară au onorat cu demnitate simbolul statului.

Salvatorii și pompierii IGSU marchează ziua Drapelului de StatFoto: IGSU

Efectivul IGSU a organizat ceremonii de arborare a drapelului în incinta tuturor subdiviziunilor instituției din țară.

Potrivit IGSU, în cadrul ceremoniilor de onoare a drapelului salvatorii, pompierii și angajații SMURD în ținută de serviciu, dar și efectivul gărzilor de intervenție, echipați în costume de luptă au exprimat mândria, stima și onorul față de stat și poporul Republicii Moldova, pentru care își îndeplinesc zi de zi misiunile de salvare cu devotament, curaj și sacrificiu.

„Drapelul de stat reprezintă simbolul oficial major al suveranității și independenței Republicii Moldova. Tricolorul reprezintă simbolul unității și al aspirației spre suveranitate, democrație, valori și idealuri naționale”, se arată în mesajul IGSU. 

Tricolorul a fost desemnat oficial drapel de stat pe 27 aprilie 1990 de către deputații primului Parlament, fiind arborat în aceeași zi pe clădirea forului legislativ. Ziua Drapelului de Stat a fost instituită de Parlamentul de la Chișinău la data de 23 aprilie 2010. 

gallery images

gallery images

gallery images

Maia Sandu, de Ziua Drapelului Republicii Moldova: Să fim mândri când privim spre tricolor

Astăzi, 27 aprilie, este marcată Ziua Drapelului Național al Republicii Moldova. Cu această ocazie, în fața Casei Guvernului s-a desfășurat o ceremonie festivă.

În cadrul evenimentului a participat și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Șefa statului a afirmat într-un discurs că atunci când cineva privește tricolorul, trebuie să-și amintească de valorile care ne definesc pe noi – dorința de libertate și de bună înțelegere, dragostea față de pământul nostru, atașamentul față de cultura și tradițiile noastre, transmite realitatea.md. 

„Marcăm în fiecare an Ziua Drapelului de Stat cu urarea: „Onor la tricolor!” – o urare care nu doar celebrează steagul nostru, dar reprezintă și un îndemn la contemplare. Cum onorăm noi în viața cotidiană acest simbol al statului nostru, care este o fereastră deopotrivă spre trecut, dar și spre viitor? Cum ne arătăm respectul față de drapelul ce servește drept ancoră și reper, amintindu-ne că împreună putem depăși orice obstacol? Răspunsul este simplu – să răspundem nu doar o dată pe an, ci în fiecare zi chemării la unitate, solidaritate și speranță care se reflectă în cele trei culori ale drapelului nostru”, a declarat Maia Sandu.

De asemenea, în cadrul evenimentului au participat și prim-ministrul Republicii Moldova Dorin Recean, miniștri, președintele Parlamentului Igor Grosu. 

Au avut loc prestații ale Orchestrei Prezidențiale, ale Gărzii de Onoare, ale Batalionului cu Destinație Specială „Fulger”, ale studenților Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare” și ale mai multor coruri de copii.

În Iran, un rapper a fost condamnat la moarte pentru că a ieșit la proteste

Rapperul disident Toomaj Salehi a fost condamnat la moarte pentru implicarea sa în protestele de amploare care au avut loc în Iran, în 2022, potrivit avocatului său.

Un rapper, condamnat la moarte pentru că a ieșit la proteste, în Iran

„A fost emis un ordin de execuție pentru Toomaj Salehi”, a anunțat avocatul lui Salehi, Amir Raesian, potrivit CNN, transmite digi24.ro.

Rapperul a fost reținut, ținut în izolare și ar fi fost torturat după ce a fost arestat.

O instanță din Isfahan a anulat marți decizia Curții Supreme superioare în cazul lui Salehi, menținând verdictul inițial pentru „corupție pe pământ” și a stabilit pedeapsa maximă cu moartea, potrivit publicațiilor iraniene Shargh și Entekhab.

Presa de stat a spus că pedeapsa lui Salehi poate fi redusă de către o comisie de grațiere, dacă face din nou recurs.

Salehi, în vârstă de 32 de ani, care a criticat regimul iranian și s-a declarat ferm împotriva guvernului în versurile melodiilor sale și pe rețelele sociale, a fost eliberat din închisoare pentru scurt timp anul trecut, dar poliția l-a arestat din nou într-o acțiune brutală și l-a trimis în închisoarea în Isfahan.

El a fost arestat din nou după ce a apărut într-un videoclip în care a dezvăluit că a fost torturat și plasat în izolare timp de 252 de zile după arestarea din octombrie 2022, au declarat experții ONU.

Un alt artist iranian, rapperul Saman Yasin de origine kurdă, care a fost și el arestat în timpul protestelor din 2022, a fost transferat la un spital de psihiatrie de două ori în mai puțin de un an, potrivit publicației IranWire.

Un tribunal din Teheran l-a condamnat pe Yasin la cinci ani de închisoare, potrivit organizației Hengaw.

Protestele au cuprins toată țara după moartea lui Mahsa Amini, de 22 de ani, în arestul poliției. Autoritățile au intervenit brutal împotriva manisfestanților și au arestat sute de persoane, multe dintre ele primind condamnări aspre între timp.

„Condamnăm ferm sentința la moarte a lui Toomaj Salehi și pedeapsa de cinci ani pentru rapperul Saman Yasin. Cerem eliberarea lor imediată”, a scris Biroul Trimisului Special al Statelor Unite pentru Iran pe Twitter. „Acestea sunt cele mai recente exemple de abuz brutal al regimului asupra propriilor cetățeni, de nerespectare a drepturilor omului și opoziție la schimbarea democratică pe care o dorește poporul iranian”.

Și experții ONU au cerut eliberarea lui Salehi și anularea pedeapsei cu moartea. „Suntem alarmați de stabilirea pedepsei cu moartea și de presupusa totuturare a domnului Salehi, care pare să aibă legătură exclusiv cu exercitarea dreptului său de libertate de exprimare artistică”, au spus experții.

Sponsorul politic al lui Salehi în Europa, deputatul german Ye-One Rhie, a calificat condamnarea la moarte a lui Salehi drept „absurdă și inumană”.

Târg dedicat mirilor şi mireselor, la Chişinău. Zeci de companii specializate şi-au prezentat ofertele
Articolul anterior
Un întreprinzător din Soroca și-a înscenat falimentul. Ce sancțiune a primit
Articolul următor