Rodii made in Moldova! Doi soți au strâns 0,5 tone de rodii din propria plantație de la Slobozia! Cum a fost posibil?

25/12/2022

News

Pe lângă zmeură, coacăză, afine și piersici, în satul Nezavertailovca din Stânga Nistrului (raionul Slobozia) se întinde o frumoasă plantație în care cresc rodii, kaki și smochine. Fructele exotice s-au aclimatizat foarte bine pe meleagurile noastre și bucură fermierii cu roade bogate și aromate. Cei care de 15 ani studiază și muncesc la realizarea visului lor de a crește cultiva și la noi fructele pe care ne-am obișnuit să le cumpărăm din țări exotice sunt soții Nadejda și Serghei Cosiug, scrie agromedia.md.

Nu sunt agricultorii de profesie, dar toată viața și-au dedicat-o pomiculturii. Au studiat, au experimentat până au ajuns la rezultatul de astăzi. Anul acesta, familia a recoltat peste 0,5 tone de rodii din propria plantație. O bună parte le-au vândut, câteva au păstrat pentru consumul familiei, iar din cele răscoapte au făcut suc.

Pentru prima dată, am văzut așa pomi acum 15 ani, în Odessa. În luna octombrie, am văzut un copac cu o recoltă bogată de fructe portocalii, la început m-am gândit că sunt caise, dar amintindu-mi că afară era octombrie, m-am apropiat și m-am urcat pe gard. De acolo s-a auzit o voce: „Interesant?” Mi-am cerut scuze și am spus: „foarte”. Bărbatul m-a lăsat să intru în curte și nu mi-a venit să cred ce am văzut. Un copac cu kaki, două tufișuri uriașe cu rodii și un kiwi. Am spus că nu voi pleca până nu îmi spune de unde le-a luat. Mi-a dat atunci numărul de telefon al fermierilor din regiunea Herson a Institutului Novokahov, care au reușit să creeze puieți de kaki și rodiu pentru regiunea noastră. Mi-au trimis puieții prin poștă. Apoi am fost la seminarul lor și am învățat cum se reproduc, a declarat pentru AGROMEDIA, Natalia Cosiug.

Nu există vreun secret anume. Pomul, ca și omul iubește atenția și grija, sunt însă și câteva detalii la care trebuie să fim atenți. Butașii pentru înmulțirea rodiilor trebuie să îi luăm doar de la planta intrată pe rod. E nevoie ca pomul să aibă minim 3-4 ani ca să putem lua „copii” de la el.

Puieții de rodie se sădesc în luna noiembrie. Nu necesită îngrășăminte speciale, cel mai potrivit este compostul din bălegar de vacă. De asemenea, trebuie să ținem cont de faptul că rodia, la origini, crește în soluri uscate, nisipoase. Udăm pomii de 1-2 ori în săptămână, iar în perioada de vegetație mai des, cu excepția sezonului de înflorire, precizează Serghei Cosiug.

Rodiul are 4 etape de înflorire: din mai până în septembrie. Atunci când pomii sunt în floare, tabloul este unul de nedescris, florile mari și roșii sunt nemaipomenit de frumoase, povestește antreprenorul.

Chiar dacă se întâmplă ca din anumite motive florile să cadă, vor înflori altele, fără roadă nu rămânem sigur. De regulă, păstrăm doar florile din primele 2 etape de înflorire, celelalte flori trebuie tăiate.

În regiunea noastră, sfârșitul de octombrie este perioada când fructele ajung la maturitate. Este uimitor cum fructele singure ne dau de înțeles când sunt gata de recoltare, doar trebuie „să știm să le ascultăm”. Rodia este coaptă bine atunci când începe să crape coaja și semințele se scutură, exact ca în cazul nucilor. Trebuie culese imediat ce au apărut primele crăpături, altfel, nu vom putea păstra fructele. Din acest motiv, rodii coapte în magazine nu vom găsi niciodată. Păstrate în condiții corecte, rodii din plantația noastră mâncăm până în luna mai. Anul acesta am recoltat 0,5 tone de rodii. Pentru că au fost multe, o parte din roadă am vândut-o, mai spune fermierul.

Familia are în livadă diferite soiuri de rodii. De exemplu, soiul „Rodie roz de Crimeea” nu este foarte atrăgător la aspect, dar este cel mai potrivit pentru sucul presat la rece: are semințele mai mărunte și un gust mai dulce. Pentru consumul în stare proaspătă este soiul „Guleisha roșu”.

Deși iernile în zona noastră nu sunt din cele mai aspre, în sezonul rece pomii de rodie trebuie protejați. Noi utilizăm sacii de la îngrășăminte, din ei coasem huse de protecție. Anul acesta am experimentat și am ținut pomii acoperiți până în luna mai. Astfel, le-am creat un microclimat mai aproape de cel din care provin pomii. Când i-am descoperit, pomii aveau deja frunzulițe verzi. Astfel, înflorirea a început mai devreme, respectiv, fructele s-au copt mai repede decât de obicei.

Un alt fruct exotic pe care îl găsim în plantația familiei Cosiug este Kaki. Un fruct care iubește căldura, dar nici de ger nu se teme. Astfel crește și rodește perfect la Slobozia. Înflorește la sfârșitul lunii mai, iar fructele sunt coapte la început de octombrie. Pomii sunt foarte roditori, în deosebi, dacă în preajmă sunt stupi cu albine care să le polenizeze, precizează Serghei.

Puieții de kaki recomandăm să fie sădiți toamna. Perioada caldă va permite pomului să prindă rădăcini și să se acomodeze cu noul loc, iar primăvara va începe regenerarea sistemului de rădăcini. Pentru pomii exotici, este bine să alegem cel mai însorit loc din grădină.

Kaki este foarte rezistent la temperaturi scăzute. Noi nici nu culegem fructele, le mâncăm iarna direct din copac. Iar înghețurile nu fac altceva decât să le accentueze gustul deosebit. Tabloul este tare interesant: frunzele au căzut, dar pomul este plin de fructe, spune bărbatul.

În timp, fermierii au învățat cum să crească singuri puieții. Mai mult, au și o pepinieră unde cresc puieți de fructe exotice pentru doritorii de a le avea în grădină. Pentru începători, realizează filmulețe informative pe care le plasează pe internet.

Timp de 15 ani am studiat creșterea pomilor exotici, acum, ne împărtășim și cu ceilalți. Ne sună foarte mulți pentru sfaturi și recomandări. Recent am sădit și doi pomi de kiwi, așteptăm să vedem rezultatele. De regulă, kiwi dă rod în anul 4. Planificăm să dezvoltăm și să creștem și acest fruct.

Am fost curioși și am întrebat fermierii: Este foarte multă muncă în tot ce faceți, este doar o mare pasiune sau intenționați să faceți o afacere cu fructe exotice crescute pe meleagurile noastre și iată ce au răspuns:

La început, a fost un hobby. Mulți ani am ezitat să vindem puieți chiar și prietenilor, până am fost siguri că pomii noștri chiar dau roadă. Informații nu sunt aproape deloc, nu am avut de cine să întrebăm. Cum să formăm pomul de rodii, cu ce-l să-l hrănim, cum să-l îngrijim, toate le-am învățat singuri. În prezent, în urma experiențelor, am ajuns să deținem un bagaj important de informații care ne permite să fim siguri că puieții noștri vor da roade. Vindem puieți de rodiu, dar avem o condiție: omul trebuie să vină la noi, să vadă să ne întrebe, să-i explicăm, să-i arătăm toate detaliile, a mărturisit Serghei Cosiug citat de agromedia.md

S-a găsit jurnalul privat al Reginei Elisabeta. Suverana avea multe secrete: Scria zilnic în el, chiar dacă era obosită

Regina Elisabeta, care a murit la vârsta de 96 de ani pe 8 septembrie 2022, a avut un jurnal secret. Regretata suverană scris ultima dată în jurnal cu doar două zile înainte de moarte, a spus autorul Robert Hardman, în versiunea actualizată a cărții sale, „Charles III: New King. New Court. The Inside Story”, publicată pe 7 noiembrie, scrie evz.ro.

„Edward a venit să mă vadă”, ar fi fost ultimele cuvinte ale reginei, conform lui Hardman. Este vorba despre Sir Edward Young, secretarul privat al Reginei, care o ajuta să organizeze ceremonia de învestire a miniștrilor noului prim-ministru al Marii Britanii, Liz Truss. Numirea lui Truss, pe 6 septembrie, avea să fie ultimul angajament oficial al suveranei.„Se pare că încă scria în jurnal la Balmoral cu două zile înainte de moarte”, a scris Hardman.„Ultima sa însemnare era la fel de factuală și practică, la fel ca întotdeauna”.

Jurnalul Reginei Elisabeta era un registru al evenimentelor care aveau loc în zilele sale aglomerate. Suverana ar fi spus înainte să moară că n-a avut timp să noteze lucruri foarte personale sau conversații, ci doar evenimente importante. „Nu am timp să notez conversații, doar evenimente”, ar fi spus regina, conform unor surse.

Scria zilnic în jurnal, chiar dacă era obosită

Un fost membru al casei regale a declarat în 2019 că regina scria în jurnal cu un stilou cu cerneală neagră și că fiecare jurnal era marcat cu monograma sa regală și numerotat cu cifre romane. Suverana scria în jurnalul său în fiecare seară „indiferent cât de târziu era sau cât de obosită se simțea”, a spus fostul membru al casei regale. „Era o datorie de neocolit, și scria la birou, niciodată în pat”.

Și Regele Charles are un jurnal, dar „nu mai scrie jurnale narative extinse ca înainte”, a spus un curtean de rang înalt pentru Hardman.

Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soție înainte să moară

Dan Diaconescu a dezvăluit, în cadrul unei emisiuni, că Silviu Prigoană și soția sa, Mihaela, s-ar fi despărțit. Fostul patron de la OTV a explicat ce s-a întâmplat între cei doi soți la ultima petrecere la care au participat împreună, scrie adevarul.ro.

Silviu Prigoană era căsătorit cu Mihaela Botezatu, cea alături de care își găsise liniștea după divorțul de Adriana Bahmuțeanu.

Dan Diaconescu a susținut, marți seara, în timpul emisiunii „Cancan Senzațional”, în timp ce discuta cu Adriana Bahmuțeanu, că Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soția sa.

„Ultima mea întâlnire cu el a fost la Palatul Snagov, la nunta lui Horia Ivanovici. Și acolo era și Silviu Prigoană. Ne-am văzut, ne-am îmbrățișat, ne-am salutat. La masa unde el fusese alocat era și doamna Mihaela. Iar el voia să stea la masa mea. Și l-am întrebat: «Silviu, dar tu nu ești la masă cu soția ta?». Și el mi-a zis: «Dacă-ți spun ce mi-a făcut Horia! Eu nu mai sunt împreună cu Mihaela și Horia ne-a invitat separat și ne-a așezat la aceeași masă»”, a povestit Dan Diaconescu la Cancan Senzațional.

Adriana Bahmuțeană a vorbit și ea despre acest lucru. „Nu știu ce să spun exact. M-am întâlnit cu femeia aceasta doar de câteva ori, întâmplător, la mall. Am vorbit cu ea câteva minute. Nu am nimic cu femeia, să fie sănătoasă! Nu am nimic împotriva ei. Ba din contra, acum, în vacanța copiilor, le-am dat procură să meargă cu copiii în Italia. Acum o săptămână, la sfârșitul lui octombrie”, a spus și Adriana Bahmuțeanu.

Cifre dramatice: Sute de copii au fost omorâți de la începutul războiului din Ucraina, iar circa 10.000 au fost deportați în Rusia

589 de copii ucraineni au fost omorâți de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 24 februarie 2022. Alți 1681 de copii au fost răniți, iar peste 9000 de copii au fost deportați sau strămutați forțat de pe teritoriul Ucrainei de la începutul invaziei. Datele au fost prezentate de reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko, în cadrul dezbaterilor publice la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit oficialului ucrainean, autoritățile de la Kiev, în parteneriat cu instituțiile internaționale, au reușit readucerea în familii a 1007 copii ucraineni strămutați ilegal din Ucraina.

Potrivit reprezentantului Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, de la începutul invaziei ruse în țara vecină 589 de copii ucraineni au fost omorâți, iar 9546 au fost preluați forțat din familiile ucrainene și deportați în Rusia.

„1681 de copii au fost răniți de la 24 februarie 2022. De asemenea, datele Procuraturii Generale a Ucrainei arată că 589 copii au murit de la începutul invaziei la scară largă. De asemenea, numărul de cazuri cunoscute de deportări sau de strămutare forțată a copiilor este de 9 546. 1007 copii au fost readuși acasă din deportate. Noi am reușit să salvăm peste 1000 de copii. Este un subiect foarte sensibil pentru noi. Ong-urile ucrainene și avocatul pentru drepturile copilului depun eforturi pentru a asigura reîntregirea familiilor și pentru a-i primi pe copiii ucraineni înapoi din prizonieratul rus”, a spus reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko.

Potrivit oficialului ucrainean, singura modalitate de a combate fenomenul barbar de deportare și de strămutare forțată a copiilor ucraineni este încetarea războiului și retragerea completă a armatei ruse de pe teritoriul ucrainean. Petro Iațenko face apel la solidaritatea tuturor statelor lumii și spune că dacă Ucraina nu va fi sprijinită în fața agresiunii ruse, războiul s-ar putea extinde, vizând și alte state.

„Statul care a comis invazia trebuie obligat să se întoarcă pe teritoriul său și să respecte acordurile internaționale semnate anterior. E vorba de acordurile care prevăd integritatea teritorială a Ucrainei. Înțeleg că acum acest subiect pare de domeniul fantasticului, dar subiectul deportărilor, prizonierilor, torturii, genocidului, nu trebuie să-și aibă locul în Europa secolului 21. Se pare că sistemul dreptului umanitar internațional a clacat și noi vedem asta. Toate țările lumii trebuie să înțeleagă că invazia din Ucraina este o tentativă de a distruge sistemul de securitate din întreaga lume. Dacă nu vom fi susținuți de celelalte state ale lumii, Ucraina se una singură nu se va descurca. Am văzut că președintele Vladimir Putin a vizitat Mongolia unde a fost semnat un acord, acolo Putin trebuia arestat, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, a mai spus Petro Iațenko.

Reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război spune că Organizația Națiunilor Unite trebuie să fie mai vocală în raport cu crimele de război comise de Rusia. Potrivit oficialului ucrainean, Rusia nu-și dorește doar ocuparea teritoriilor ucrainene, ci distrugerea identității poporului ucrainean.

„Rusia continuă să țină copiii ucraineni în izolare informațională și comite un genocid în raport cu poporul ucrainean. Pentru copiii care se întorc acasă din prizonieratul rus noi avem programe speciale de reabilitare și reintegrare. 161 copii s-au aflat în Centrul pentru Protejarea Drepturilor Copilului, psihologii lucrează cu acești copiii și-i ajută să se reintegreze în societatea ucraineană. Rusia nu încearcă doar să ne ocupe teritoriile, Rusia încearcă să ne distrugă cultura și identitatea. Este un genocid. Rusia încearcă să reeduce copiii din teritoriile temporar ocupate. Este o crimă groaznică de război. Noi trebuie să fim uniți, Ucraina nu trebuie izolată. Dacă Ucraina nu se va descurca cu invazia rusă, această problemă poate viza și alte țări. Toate țările lumii trebuie să ne ajute și astfel se ajută pe ele însele. Copiii ucraineni trebuie să se întoarcă acasă, în familiile lor, la limba și cultura lor. Ucraina are nevoie de cât mai multe acte oficiale confirmative ale acestor crime, avem nevoie de mediatizarea acestor cazuri, reprezentanții ONU trebuie să vorbească despre asta”, a punctat oficialul ucrainean.

Dezbaterea publică la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.