România, acceptată în Schengen! Klaus Iohannis: „Un prim pas important pe care l-am făcut”

31/12/2023

News

Președintele României Klaus Iohannis are o primă reacție la decizia Austriei de a accepta intrarea României, momentan doar cu transportul maritim și cel aviatic, în Spațiul Schengen.

„Decizia privind intrarea în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie 2024 este un prim pas important pe care l-am făcut astăzi. Acest rezultat pozitiv de etapă se datorează implicării active a tuturor instituțiilor cu atribuții în materie, mai ales Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Externe.

În continuare obiectivul prioritar al României rămâne acela de a aplica integral acquis-ul Schengen, prin parcurgerea și a ultimei etape, respectiv eliminarea controalelor la frontierele terestre interne, așa cum prevede și Decizia Consiliului UE adoptată astăzi.Pentru finalizarea acestui proces este necesară continuarea intensă a eforturilor instituționale și diplomatice, pe care le voi susține și pe mai departe.

Pasul făcut astăzi este unul în beneficiul cetățenilor români, care consolidează poziția României în rândul statelor membre, odată dobândit statutul de țară Schengen. România a fost și rămâne un furnizor de securitate, inclusiv în ceea ce privește protecția frontierelor externe ale UE”, a scris președintele pe Facebook.

Schengen este o politică a Uniunii Europene prin care țările acceptate în această zonă sunt de acord să elimine toate tipurile de control la frontierele reciproce.

Zona este denumită după Acordul Schengen din 1985 și Convenția Schengen din 1990, ambele semnate în mica localitate vinicolă cu același nume din Luxemburg, așezare aflată foarte aproape de granițele Germaniei și Franței.

Dreptul la libera circulație în cadrul UE pentru cetățenii europeni a devenit realitate în 1995, atunci când controalele la frontiere au fost eliminate în interiorul acestei zone.

Ce țări fac parte din Schengen? Primii membri ai zonei de liberă circulație au fost Germania, Franța, Belgia, Olanda și Luxemburg.

În prezent, 26 țări fac parte din acord: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria; inclusiv patru țări care nu sunt membre UE: Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

Trei microstate europene – Monaco, San Marino și Vatican – mențin frontierele deschise pentru traficul de pasageri cu vecinii lor și, prin urmare, sunt considerate membre de facto, ca urmare a imposibilității practice de călătorie de pe teritoriul lor fără a tranzita cel puțin o țară membră Schengen.

Ce avantaje are calitatea de membru Schengen? Două dintre cele mai mari avantaje sunt: populația are libertate totală de circulație dintr-o țară membră în alta, dar Schengen vine și cu libertate de circulație a mărfurilor, serviciilor și capitalului.

Ce înseamnă aderarea la Spațiul Schengen?

Zilnic, aproximativ 3,5 milioane de cetățeni traversează o frontieră internă din Uniunea Europeană. Libera circulație poate implica, în practică, drepturi diferite pentru diferite categorii de persoane, de la turiști la familii. Toți cetățenii UE pot rămâne pe teritoriul unui alt stat membru în calitate de turiști până la trei luni cu un pașaport sau cu un act de identitate valabil.

Totodată, aceștia pot lucra și locui într-un alt stat membru având dreptul să fie tratați în același mod precum cetățenii țării respective.

Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg, iar studenții au dreptul să studieze în orice stat membru.

Odată cu aderarea la Spațiul Schengen, cetățenii țării respective vor primi o autorizație din partea unui stat membru în vederea călătoriei. Această autorizație poartă denumirea de viză Schengen și este valabilă cel mult 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile. Aceasta este viza de scurtă ședere. Totodată, o autorizație de tranzit prin zonele internaționale de tranzit ale aeroporturilor din statele membre ale zonei Schengen vor beneficia de viză de tranzit aeroportuar.

Ce va însemna pentru România aderarea la Spațiul Schengen

Aderarea la Spațiul Schengen le va aduce cetățenilor români o serie de avantaje. Cel mai important dintre acestea este acela că vor dispărea timpii de așteptare în punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și cu Bulgaria, mai ales în perioada concediilor de vară sau a perioadelor din preajma Sărbătorilor de iarnă.

De asemenea, un alt avantaj va fi acela că nu se va mai pierde mult timp cu controlul documentelor, în timp ce transportatorii vor fi scutiți de cozile infernale care se formează acum la frontierele cu Bulgaria și cu Ungaria din cauza controalelor de tot felul și a procedurilor birocratice. Practic, trecerea frontierei se va realiza la orice oră, prin orice loc și în orice perioadă a anului.

După ce România va adera la Spațiul Schengen, cetățenii români care vor călători în Spațiul Schengen vor trebui să aibă asupra lor doar un document de identitate valabil.

Un alt beneficiu va fi faptul că la frontiera aeriană se va elimina controlul de frontieră pentru zborurile către sau dinspre destinații situate în Spațiul Schengen. În același timp, deplasările către/dinspre aceste destinații se vor putea face întocmai ca în cazul unui zbor intern în România.

Nu trebuie omis comerțul, care, după aderarea României la zona Schengen, va fi mai profitabil. Astfel, mărfurile vor circula mult mai rapid și la costuri mult mai mici în ceea ce privește combustibilii, salariile, diurnele etc.

Caz șocant la Anenii Noi: un copil a fost abuzat sexual de alți doi minori într-un parc din localitate. Victima a ajuns la spital

Un copil dintr-o localitate a raionului Anenii Noi a fost abuzat sexual de alți doi minori, sesizează localnicii, care spun că s-a întâmplat acum câteva zile, în parcul public din sat, iar băiatul abuzat a fost internat la spital, scrie ipn.md.

Poliția confirmă că a fost înregistrată o sesizare, dar nu oferă detalii.„Pe 29 noiembrie curent, la ora 14.00, poliția din Anenii Noi a fost sesizată despre un caz cu implicarea a trei minori. În prezent sunt efectuate acțiuni de urmărire penală, fiind inițiat un proces penal pentru stabilirea tuturor circumstanțelor”, a declarat pentru IPN ofițerul de presă al Inspectoratului de Poliție Anenii Noi, Mariana Didenco. Potrivit sursei, cazul este foarte sensibil, motiv pentru care nu pot fi oferite mai multe detalii. Și reprezentanții Procuraturii Generale au evitat să ofere detalii. „În scopul protejării interesului superior al copilului, în temeiul Legii privind protecția copiilor împotriva impactului negativ al informației, nu vă putem oferi detalii pe caz”, a menționat pentru IPN Violina Moraru, responsabilă pentru comunicarea Procuraturii Generale cu reprezentanții mass-media.

Alexander Dughin ”creierul lui Putin”,: „Republica Moldova va face parte din România, dar România va face parte din Rusia”

”Moldova va face parte curând din România, dar România va face parte din Rusia”, afirmă o postare publicată luni seara pe un cont X atribuit ideologului Alexander Dughin, considerat “creierul lui Putin”, scrie g4media.ro.

”Unde pot fugi woke și elita de democrați pot fugi din SUA? Canada? Trudeau a fost recent la Mar-o-Lago. Israel? Acolo există un război. Londra, Paris, Dubai? Exact acolo unde au fugit liberalii ruși. Sau Moldova? Asta va fi parte a României în curând. Dar România va fi parte din Rusia”.

Ministerul român de Externe a reacționat, prin purtătorul de cuvânt Radu Mihail Filip, tot pe X:

„Atât de previzibil! Pentru că ieri românii au sărbătorit cu mândrie Ziua Unirii, să ne reamintim că Rusia nu a recunoscut Unirea. A făcut-o doar cu rea-credință, sub efectul combinat al voinței suverane a României și al presiunii puterii occidentale. Același lucru va face ca Rusia să eșueze din nou”, a transmis purtătorul de cuvânt al MAE pe X.

Alexander Dugin se află pe lista persoanelor interzise în UE, este promotor al ”Uniunii Europene”, din care să facă parte toate statele din URSS, și promotor al unor idei cvasi-naziste despre identitatea rusă.

Alexander Dughin l-a lăudat pe Călin Georgescu, candidatul pro-rus cu discurs legionar din turul doi al alegerilor prezidențiale, imediat după anunțul victoriei din primul tur prezidențial, spunând că este un ”patriot” și un ”român autentic”.

O analiză publicată de Financial Times în luna august arată că Alexander Dughin, naționalistul rus a devenit un purtător internațional de cuvânt al extremei drepte, a ajuns să aibă o influența globală. Dughin și sponsorul său, bancherul rus Konstantin Malofeev, și-au cultivat relații cu partide de la dreapta radicală cum ar fi Partidul Libertății din Austria, Liga din Italia și Adunarea Națională din Franța – menținându-și aceste legături prin intermediul unor conferințe, prelegeri și întruniri organizate în Rusia și Europa de Vest, potrivit FT.

În cartea sa din 1997, „Fundații ale Geopoliticii”, care constituie lectură obligatorie la academia militară a Rusiei, Dughin argumenta că „Ucraina, ca stat, nu are nici un înțeles geopolitic”.

În august, fiica lui, Daria Dughina, o jurnalistă ultra-naționalistă, a fost asasinată în apropierea Moscovei cu o mașină-capcană. Foarte mulți presupun că Dughin însuși era de fapt ținta, pentru că, conform informațiilor de la acea vreme, el era cel care trebuia sa se urce în mașina respectivă.

Moment emoționant în Parlamentul britanic: Un băiețel a rostit ”Tatăl Nostru” în limba română

Un moment emoționant dedicat Zilei Naționale a României a avut loc vineri în Parlamentul britanic, când Isaac, un copil de cinci ani, a rostit rugăciunea „Tatăl Nostru” în limba română, scrie agenția de știri Basilica a Patriarhiei Române. Momentul a avut loc la finalul unui eveniment aniversar organizat anual în Parlamentul Marii Britanii, cu ocazia Zilei Naționale a României, scrie ziua.md.

Ediția din acest an, intitulată „Precum în cer, așa și pe pământ”, a avut ca obiectiv evidențierea și celebrarea contribuției românilor la dezvoltarea și diversitatea vieții naționale din Regatul Unit al Marii Britanii.

La eveniment a participat Arhiepiscopul grec Nichita de Thyateira și Marea Britanie, care le-a vorbit participanților despre viața în comunitatea eclezială și despre iubirea față de aproapele.

Un alt invitat a fost doctorul Petre Breazu, cercetător al Universității din Cambridge, care a vorbit despre ură și discriminare, în contrast cu învățătura creștină.

„Învățăturile lui Hristos ne cheamă să iubim, să respectăm și să protejăm fiecare persoană, indiferent de originea sau condiția sa”, a transmis cercetătorul.

Potrivit datelor statistice, în Marea Britanie locuiesc aproximativ 1.1 milioane de români. Comunitățile românești sunt răspândite în diverse regiuni ale Regatului Unit, un număr semnificativ având rezidența în Londra, dar și în alte orașe mari precum Manchester, Birmingham sau Edinburgh.

Din acest motiv, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât la începutul anului înființarea Arhiepiscopiei Marii Britanii și a Irlandei de Nord.