România: Actele de stare civilă, obținute doar din câteva click-uri. Autoritățile vor să informatizeze toate procedurile

Un nou pelerinaj îndoielnic al unui grup de preoţi de la Mitropolia Moldovei. De această dată, clericii au plecat la Ierusalim unde s-ar fi întâlnit cu un politician rus, apropiat al lui Vladimir Putin. Este vorba despre aceeaşi persoană care s-a văzut şi anul trecut, la Moscova, cu preoţi ai Mitropoliei Moldovei, cu scopul de a-i determina să susţină la alegerile prezidenţiale un concurent pro-rus. Şeful Inspectoratului General al Poliţiei a confirmat că astfel de deplasări ale clericilor au loc şi în acest an, scrie tvrmoldova.md.

VIOREL CERNĂUŢEANU, şeful Poliţiei Naţionale: Cel puţin patru sau cinci deplasări care au fost sub denumirea de pelerinaj, cel puţin o parte dintre ele nu s-au încadrat ca urmare a informaţiilor şi analizelor noastre, nu s-au încadrat sub acest paravan de pelerinaj. Vreau să remarc că aceasta este denumirea scopului plecării, dar, cu adevărat, intenţiile sau acţiunile sunt cu totul în altă direcţie orientată. Nu pot nici eu să dau alte detalii. Sunt acţiuni care se desfăşoară şi orice informaţie răspândită în spaţiul public perturbează anumite procese efectuate de către colegi.

De partea cealaltă, reprezentanţii Mitropoliei Moldovei nu au oferit detalii despre aceste pelerinaje. 

Precizăm că înainte de alegerile prezidențiale din toamna lui 2024, mii de persoane şi sute de slujitori ai bisericii ar fi mers de mai multe ori în Federaţia Rusă. 

În luna august 2024, TVR Moldova a surprins pe Aeroportul Internaţional Chişinău preoți ai Mitropoliei Moldovei, care ar fi plecat la Moscova pentru o serie de instruiri şi pentru a primi carduri MIR. 

Vizitele au fost mascate sub forma unor pelerinaje şi ar fi fost finanţate de condamnatul fugar Ilan Şor şi de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Ruse. Aceste informaţii au fost negate de preoţi.

Republica Moldova riscă efecte economice grave din cauza noilor tarife impuse de administrația Trump în cadrul politicii comerciale „America First”, atrage atenția Conferința ONU pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD). Într-un raport publicat recent, UNCTAD solicită Statelor Unite să excludă cele mai mici și sărace economii, inclusiv Republica Moldova, de la aplicarea tarifelor suplimentare, pe care le consideră disproporționate și inutile din punct de vedere economic, scrie moldova1.md.

Republica Moldova se numără printre cele 28 de țări care contribuie cu mai puțin de 0,1% la deficitul comercial al SUA, dar care sunt vizate de tarife „reciproce” ce ajung până la 50%. În cazul Moldovei, se aplică un tarif de 31%, potrivit documentului UNCTAD​.

„Este un moment critic pentru a reconsidera tratamentul aplicat acestor economii vulnerabile. Tarifele nu oferă aproape niciun avantaj pentru politica comercială americană, dar pot provoca pagube serioase acestor state”, se arată în raportul UNCTAD.

Taxele vamale, introduse oficial în aprilie 2025, au fost suspendate temporar pentru 90 de zile,  însă administrația americană intenționează să le reintroducă dacă nu vor exista negocieri favorabile. Măsura afectează direct economii precum Laos, Myanmar, dar și Madagascar sau Republica Moldova, care exportă în principal produse agricole sau textile.

Exportul Republicii Moldova către SUA în 2024 a constituit 2,5% din total, ori 90 milioane de dolari – o sumă modestă care, potrivit experților UNCTAD, nu justifică introducerea unor bariere comerciale atât de dure​.

„Chiar dacă nivelul importurilor din aceste țări s-ar menține constant, veniturile suplimentare obținute de SUA ar fi minime – sub 0,05% din totalul taxelor vamale colectate”, avertizează UNCTAD.

UNCTAD îndeamnă SUA să profite de această „pauză de 90 de zile” pentru a regândi politica și a proteja statele cele mai vulnerabile, inclusiv Republica Moldova, de efectele negative ale unei confruntări comerciale globale.

Administrația Trump a anunțat în aprilie noi taxe vamale pentru majoritatea produselor importate, inclusiv din Republica Moldova. Pe lângă taxa generală de 10%, țara noastră urma să achite o taxă suplimentară de 31% – una dintre cele mai ridicate aplicate statelor europene.

După reacții internaționale și turbulențe pe piețele financiare, SUA au decis suspendarea temporară pentru 90 de zile a tarifelor suplimentare pentru țările dispuse să negocieze. În cazul R. Moldova, rămâne în vigoare doar taxa de 10%.

Vinurile, sucurile și produsele textile, principalele exporturi moldovenești către SUA, sunt cele mai expuse riscului de scumpire. În 2024, exporturile în SUA au crescut cu 46%, ajungând la 90 de milioane USD.

Experții atrag atenția că impactul va depinde de modul în care se aplică taxele și de comparația cu alte piețe. Guvernul de la Chișinău a anunțat că va sprijini exportatorii și va menține dialogul cu partea americană.

Perioada de grație expiră pe 8 iulie. Dacă nu se ajunge la un acord, taxa de 31% ar putea fi reintrodusă.

Organizațiile non-guvernamentale europene avertizează că urmează „câțiva ani dificili”, pe măsură ce nevoile umanitare în creștere se confruntă cu fonduri tot mai mici alocate națiunilor aflate în dificultate, se arată într-o analiză The Guardian. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât, pe lângă desființarea Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), și reducerile „foarte regretabile” ale bugetelor europene pentru ajutorare contribuie, de asemenea, la o lipsă de sprijin pentru cele mai fragile state ale lumii, avertizează deputații europeni, dar și reprezentanții organizațiilor caritabile, scrie digi24.ro.

Isabella Lovin, vicepreședinte al Comisiei pentru dezvoltare a Parlamentului European, a declarat că reducerile USAID vor avea „consecințe dramatice în întreaga lume”. Ea a catalogat, de asemenea, deciziile recente ale statelor membre ale UE de a-și reduce bugetele de ajutor drept „ regretabile” și „greșite” și a adăugat că ar fi imposibil ca UE să umple golul lăsat de desființarea Agenției americane pentru Dezvoltare Internațională.

„Dacă ne gândim la securitatea și stabilitatea globală, atunci UE și statele sale membre trebuie să investească în democrație, în eradicarea sărăciei, în sprijinirea comunităților și a cetățenilor din țările în curs de dezvoltare. Aceasta este o modalitate de a preveni conflictele și de a preveni migrația involuntară și instabilitatea”, a declarat Lövin, fost ministru suedez al Dezvoltării Internaționale.

Germania, cel mai mare donator din UE, care a direcționat 0,79% din venitul său național către asistența pentru dezvoltare în străinătate, în 2023, este pe cale să își reducă bugetul pentru ajutor sub guvernul lui Friedrich Merz, conform unui acord de coaliție anunțat săptămâna trecută, care evită orice promisiune de a menține obiectivul de cheltuieli de 0,7% al ONU. Guvernul german și-a redus bugetul pentru ajutor cu 1,6 miliarde de euro în 2023 și cu încă 1 miliard de euro în 2024, potrivit Concord, un grup de organizații non-guvernamentale destinate dezvoltării.

Franța, Italia și Spania au fost, de asemenea, printre majoritatea țărilor UE care au redus ajutorul pentru dezvoltare în 2024, comparativ cu anul precedent, arată The Guardian. Și în afara UE, Marea Britanie este pe cale să își ducă bugetul de ajutor la cel mai scăzut nivel de când au început înregistrările în acest sens, estimându-se că va cheltui doar 0,23% din venitul național, în 2027, pentru ajutorare. Charlotte Slente, secretarul general al Consiliului danez pentru refugiați, una dintre cele mai mari organizații non-guvernamentale din Europa, a îndemnat guvernul britanic să se gândească din nou la decizia sa de a reduce bugetul de ajutor pentru a finanța apărarea.

„Securitatea nu este doar hardware, securitatea este și putere soft. Și dacă nu investești în probleme umanitare și în sprijinul populațiilor care au nevoie de ajutor, s-ar putea să vezi mai multe conflicte, mai multe strămutări, mai multă insecuritate”, a spus ea. Organizația condusă de Slente a prevăzut o creștere de 6,7 milioane de persoane strămutate până la sfârșitul anului 2026, care se vor adăuga celor 122,6 milioane de persoane din întreaga lume, forțate să își părăsească locuințele din cauza conflictelor, a tulburărilor politice sau a dezastrelor provocate de climă.

Efecte globale în urma desființării USAID

La câteva ore de la preluarea mandatului, Donald Trump a anunțat înghețarea imediată, pentru 90 de zile, a întregii asistențe externe a SUA, inclusiv a peste 40 de miliarde de dolari pentru proiecte internaționale, prin intermediul USAID. Conform Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, SUA era cel mai mare donator de ajutoare din lume, cheltuind 65 de miliarde de dolari pentru asistența oficială pentru dezvoltare în 2023, adică 0,24% din venitul său național. Pentru Consiliul danez pentru refugiați, impactul a fost instantaneu.

USAID a furnizat o cincime din finanțarea sa, contribuind la 24 din cele 40 de programe ale sale, cum ar fi asistența în numerar pentru persoanele înfometate din Sudan, combaterea malnutriției infantile în Camerun și deminarea în Columbia.

De la reduceri de fonduri, organizația a trecut la concedieri. A renunțat la 1.400 de persoane angajate, „dintre care multe lucrează pe piețe ale muncii unde nu este foarte ușor să găsești noi locuri de muncă”, a declarat Slente. Consiliul estimează că 2 milioane de persoane nu vor putea fi contactate ca urmare a reducerilor USAID. „Este fără precedent în istoria de 70 de ani a organizației noastre să avem reduceri efectuate în acest mod”, a spus Slente.

„Toate acestea au fost întrerupte de la o zi la alta, ceea ce înseamnă că unele dintre persoanele strămutate intern în Afganistan, care doresc acum să se întoarcă în satele lor, nu mai pot face acest lucru, deoarece nu există apă potabilă sigură sau instalații sanitare disponibile”, a spus ea. Slente și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „golul imens” care se creează între ajutorul de urgență și programele de dezvoltare economică, care ar putea lăsa în urmă milioane de oameni săraci care nu se încadrează în niciuna dintre categorii. Ea a sugerat că țările cele mai susceptibile de a fi trecute cu vederea sunt statele fragile care „poate că nu au nevoi umanitare imediate”, dar nu au guverne stabile, atractive pentru donatorii occidentali interesați de proiecte de infrastructură.

Ea a adăugat: „Cred că există riscul ca toată lumea să se târască în acel colț în care salvează vieți din nou și din nou, fără să construiască reziliența populațiilor; de exemplu, prin furnizarea de sprijin pentru ca oamenii să fie capabili să își susțină propriul trai”.

Eurodeputații vor proiecte de sprijinire a democrației și a egalității de gen în țările subdezvoltate

În schimb, eurodeputatul ecologist Isabella Lovin, fost vicepremier suedez, a criticat accentul pus pe ajutorul orientat către accesul UE la materii prime, energie și controlul migrației, și anume portalul global, răspunsul blocului comunitar la inițiativa chineză „Belt and Road”. Lansat în 2021, portalul global își propune să strângă 300 de miliarde de euro în fonduri publice și private, pe parcursul a cinci ani, pentru a dezvolta proiecte de infrastructură în țările mai puțin dezvoltate.

„Unele dintre aceste proiecte pot fi bune, dar nu puteți derula aceste proiecte în zonele și țările afectate de conflicte, în țările cel mai puțin dezvoltate și în țările fragile. Pentru că acolo nu există siguranța investițiilor și, prin urmare, întreprinderile nu vor merge acolo”, a spus ea. Uniunea Europeană a stabilit pentru 2022 un buget de 1,5 miliarde de euro pentru ajutor umanitar.