România renunță complet la importurile de gaz rusesc. Își va acoperi consumul cu importurile din Azerbaidjan

România rupe dependenţa de gazul rusesc. Deficitul va fi acoperit din Marea Caspică, după ce am bătut palma cu Azerbaidjan. Şi Europa îşi pune speranţa în azeri, ba chiar micul stat din Caucaz ar putea furniza şi electricitate din surse regenerabile, anunță Observator.

România ar putea livra gaze naturale Republicii Moldova din propriile surse  şi asigura tranzitul de gaze din surse alternative | Unica.md

Romgaz și azerii de la Socar au semnat contractul pentru un miliard de metri cubi de gaze, care trebuie să ajungă în România până în martie anul viitor. Cantitatea ar acoperi 10% din necesar. Metanul din Marea Caspică va ajunge la noi prin conducta TANAP, care pleacă din Azerbaidjan și ajunge în Italia.

Klaus Iohannis, preşedintele României: „Cu toţi am avut de înfruntat provocări energetice fără precedent în 2022: deficit de gaz sau lipsa unor surse de gaz la un preţ accesibil, fluctuaţii ale preţului, turbulenţe în piaţă. Gazul din Azerbaidjan, livrat prin Coridorul Sudic, a venit ca o plasă de siguranţă pentru multe state din regiune.” 

România nu va mai folosi gazul rusesc

Virgil Popescu, ministrul Energiei: „Este o cantitate suficientă pentru a putea trece fără probleme şi iarna următoare. Cu acest contract putem vorbi de a nu mai fi nevoie de a importa gaz rusesc.” 

Dumitru Chisăliţă, expert în energie: „România, în afară de Gazprom, nu avea foarte multe alternative. Este un contract predictibil din punct de vedere al cantităţilor, cât şi din punct de vedere al preţurilor.”

Azerbaidjan are resurse să înlocuiască parţial Rusia şi este pe cale să devină o putere regională. 

Ilham Aliyev, preşedintele Azerbaidjanului: „Ne propunem ca până în 2027 să dublăm exporturile de gaze către Europa. Putem face asta, pentru că avem resurse. Avem voinţă politică.” 

Azerbaidjan devine un jucător important pe piața energiei

Lucia Cujbă, reporter Observator:„Azerbaidjan este curtat de Europa şi pentru resursele de energie verde pe care le are. Curentul produs de eolienele din Marea Caspică ar urma să ajungă pe continent printr-un cablu submarin, care va traversa Marea Neagră. Va avea o lungime de 1.200 de kilometri şi o capacitate de 1.000 MW, adică 10% din consumul maxim zilnic al României. Curentul va fi adus până în zona litoralului românesc, apoi transportat, prin Ungaria, spre restul Europei. Deocamdată, proiectul este la stadiul de idee. Realizarea studiului de fezabilitate va începe în două săptămâni.” 

Virgil Popescu, ministrul Energiei: „Poate fi cofinanţată din fondurile centrale de la Bruxelles, dar pentru asta trebuie să avem un studiu foarte bine făcut.” 

Acordul pentru realizarea cablului submarin a fost semnat la sfârşitul anului trecut, la București. Cel mai lung cablu submarin electric în funcțiune are peste 700 de km și leagă Norvegia de Marea Britanie. 

Oficial și în Moldova! Înscrierea la universitate se va face exclusiv online

În acest an, înscrierea la programele de licență și masterat din universități se va face exclusiv online. Ministerul Educației spune că acum se fac ultimele ajustări la softul e-Admitere – o platformă unică unde vor fi depuse dosarele. Candidații vor putea aplica la cel mult trei universități, scrie EuropaLibera.

Potrivit responsabililor de la Ministerul Educației, pentru a participa la concursul de admitere, candidații vor trebuie să-și facă un cont online, unde vor introduce doar codul personal din buletinul de identitate.

„Sistemul va extrage datele din bazele deja existente, precum diploma de bacalaureat și notele din diplome. Se vor face excepții pentru candidații din stânga Nistrului. Ei vor trebui să anexeze și diploma, deoarece noi nu avem aceste informații”, a spus Europei Libere consultanta Direcției politici în domeniul învățământului superior, Tatiana Pașa.

În cazul în care candidații nu se vor descurca singuri, ei vor putea veni la universități, unde vor fi organizate centre de informare. „Noi ne dorim ca totul să decurgă bine, dar oricum ar putea să mai apară ceva, având în vedere că este primul an”, a precizat funcționara.

Dosarele pentru facultate trebuiau să fie depuse exclusiv online începând cu 2023, însă autoritățile spuneau atunci că universitățile și candidații încă nu sunt pregătiți, așa că anul trecut admiterea a avut loc în format mixt: electronic și fizic.

Rectorul Universității Tehnice din Moldova (UTM), Viorel Bostan, spune că platforma comună de admitere va permite instituțiilor superioare de învățământ să gestioneze mai bine procesul de admitere.

„Candidatul nu aduce copia buletinului, dar introduce IDNP-ul și automat sunt generate toate datele. Nu aduce copia diplomei de absolvire, pentru că automat apare că studentul a luat BAC-ul, notele lui, reședința, părinții și chiar putem prelua fotografia lui din buletin”, explică Bostan.

El spune că UTM reușea să gestioneze fluxul de candidați și anii trecuți, pentru că are propriul site de admitere. Chiar dacă tinerii vor depune solicitările online, ei vor trebui să vină, ulterior, la universitate să aducă actele în original. De asemenea, ei pot veni la centrul de informare, dacă au anumite întrebări legate de specialități.

„Pentru că noi îi ajutăm să facă decizia corectă. Unii vin și habar nu au care e diferența dintre Contabilitate și Business și administrare sau Marketing, IT ori Inginerie”, a spus Bostan.

Rectora Universității Pedagogice „Ion Creangă”, Alexandra Barbăneagră, speră că, datorită platformei comune, procesul de admitere va fi simplificat.

„Acum se face o singură bază de date, care e a Ministerului Educației, și toate universitățile introduc datele. Vom vedea ce va fi, sperăm să fie mai ușor”, a precizat rectora.

Sistemul informațional unificat e-Admitere a costat peste 790.000 de dolari. Banii au fost alocați de Ministerul Educației în cadrul proiectului „Învățământul superior din Moldova”, finanțat de Asociația Internațională pentru Dezvoltare.

Admiterea în universitățile din Moldova începe, tradițional, la sfârșitul lunii iulie și se încheie în august.

ATENȚIE! O nouă escrocherie

Ministerul Finanțelor avertizează despre scrisori false transmise din numele instituției cu scop de înșelăciune, care se manifestă prin pretinsa solicitare de a achita impozitul pe venit, urmare a blocării unor transferuri financiare.

Ministerul Finanțelor informează publicul că nu a contactat și nu va contacta prin responsabilii săi persoane private în vederea solicitării unor asemenea acțiuni sau a datelor personale și/sau financiare.În cazul recepționării unor astfel de notificări, rugăm să informați imediat organele de drept și Ministerul Finanțelor, sau alte instituții vizate.

Luna mai aduce cinci zile libere pentru bugetari

În anul 2024, Republica Moldova are, în total, 12 sărbători legale, iar cele mai multe sunt în luna mai, scrie evz.ro.

Luna mai aduce cinci zile libere pentru bugetari în Republica Moldova

Luna mai aduce cinci zile de sărbătoare oficială, iar agențiile guvernamentale nu vor avea program de lucru cu această ocazie.

Astfel, instituțiile guvernamentale vor avea zile libere pe 1, 6, 9 și 13 mai. De asemenea, bugetarii nu vor lucra nici în weekenduri, dacă nu se prevede altfel în program.

Unde este închis în zilele de sărbătoare

De exemplu, la  Poșta Moldovei, zilele de 1, 6, 9 și 13 sunt libere în toată țara. De asemenea, medicii de familie nu vor lucra, iar centrele de sănătate vor rămâne închise și în zilele de sărbătoare din 1, 6, 9 și 13 mai.

Și Inspectoratul General pentru Migrație este închis în cele patru zile, iar Agenția Servicii Publice, care este responsabilă cu emiterea documentelor, precum și alte agenții guvernamentale și majoritatea organizațiilor bugetare, vor avea zile libere 1, 6, 9 și 13 mai.

Care sunt sărbătorile din luna mai:

1 mai – Ziua Muncii (miercuri); 5 și 6 mai – prima și a doua zi de Paști (duminică și luni); 9 mai – Ziua Europei și Ziua de Comemorare a Victimelor celui de-al Doilea Război Mondial (joi); 13 mai – Radonița (Paștele Blajinilor), zi de pomenire (luni).

În Găgăuzia, încă o sărbătoare

În regiunea autonomă Găgăuzia, pe lista de sărbători legale se adaugă, în data de 6 mai, Sărbătoarea Hederlez (luni). Anul acesta însă, sărbătoarea specifică va coincide cu a doua zi de Paști.

În Republica Moldova există, potrivit legii în vigoare – pe lângă cele 104 zile libere regulate, adică sâmbete și duminici, într-un an bisect – 12 sărbători oficiale pentru care angajații din sectorul public au zile libere.

Dar, cum unele dintre sărbătorile legale cad sâmbătă sau duminică, anul acesta se va ajunge la un total de 113 zile libere pentru angajații bugetari. Astfel, în 2024, în Republica Moldova vor fi doar 253 de zile lucrătoare.

Șeful Moldovagaz, Vadim Ceban, a renunțat la compensația pentru gaze
Articolul anterior
Premiile Grammy 2023. Lista nominalizărilor la cea de-a 65-a ediție
Articolul următor