Rusia a atacat din nou cu rachete Kievul. Mai multe explozii au zguduit capitala ucraineană sâmbătă dimineață

Mai multe explozii au zguduit capitala ucraineană sâmbătă dimineață, și câteva minute mai târziu a fost declanșată alarma aeriană în timp ce în oraș avea loc un atac cu rachete, a căror țintă era infrastructura civilă a orașului, a spus pe Telegram șeful administrației prezidențiale ucrainene, Kiril Timoșenko, citat de Associated Press citată de moldova.europalibera.org.

A fost lovit un obiectiv de infrastructură neidentificat, iar serviciile de urgență lucrau la fața locului, potrivit administrației militare a orașului.

Au fost auzite explozii în cartierul Dnipropetrovski al orașului, a spus primarul de la Kiev Vitali Kliciko, care a adăugat că fragmente dintr-o rachetă au căzut peste o zonă nelocuită din cartierul Holossivski, unde o clădire a luat foc. Nu au fost înregistrate victime până acum.

Nu a fost clar imediat dacă au fost țintite mai multe instalații, sau doar obiectivul care a fost lovit. Capitala Ucrainei nu mai fusese bombardată cu rachete din noaptea Anului Nou, pe 1 ianuarie.

18 case au fost distruse în regiunea Kiev, a anunțat guvernatorul regional Oleksii Kuleba pe Telegram, adăugând că nu a fost înregistrate victime și că un incendiu a fost stins la o instalație de infrastructură civilă.

Mai devreme sâmbătă, două rachete rusești S-300 au lovit zona industrială a Harkovului, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, potrivit guvernatorului regional Oleg Sîniehubov, care a precizat că nu au fost victime și a adăugat că e posibil ca aprovizionarea cu electricitate a orașului și a localităților din împrejurimi să fie oprită din motive de securitate.

Atacurile de sâmbătă vin după relatările contradictorii despre soarta orașului minier de sare Soledar din estul Ucrainei. Rusia susține că forțele sale au capturat orașul, ceea ce dacă ar fi adevărat ar marca o rară victorie a Kremlinului după o serie de înfrângeri umilitoare pe câmpul de luptă.

Dar autoritățile de la Kiev și președintele Volodimir Zelenski au negat afirmația Moscovei, spunând că bătălia pentru Soledar continuă.

Potrivit agenției Associated Press, Moscova consideră capturarea orașului Soledar și a celui învecinat Bahmut un element cheie pentru capturarea întregii provincii industriale Donbas, alcătuită din regiunile Donețk și Luhansk, și o modalitate de a nimici cele mai bune trupe ucrainene și a preveni ca ele să lanseze contra-ofensive în alte părți.

Dar, observă Associated Press, asta e o armă cu două tăișuri, după ce Kievul a afirmat că apărarea celor două orașe estice a ajutat la blocarea trupelor ruse în regiune. Oficialitățile și analiștii occidentali săun că importanța celor două orașe e mai mult simbolică decât strategică.

Între timp, guvernatorul regiunii Cerkasî din centrul Ucrainei a avertizat că Rusia ar putea lansa un atac masiv cu rachete sâmbătă și le-a cerut locuitorilor din zonă să se adăpostească, relatează Reuters.

Separat, guvernatorul regiunii sudice Nickolaev a spus că 17 bombardiere Tupolev au decolat de la bazele lor, o declarație care vine după ce loviturile aeriene rusești au lovit sâmbătă infrastructura vitală de la Kiev și Harkov.

,,Dă-mă, mamă, după Iura”, o piesă din Moldova îi cucerește și pe românii de peste Prut

Magnat & Feoctist, doi artiști basarabeni, au lansat videoclipul pentru piesa „Dă-mă mamă după Iura” împreună cu ansamblul folcloric ,,Frunza Nucului”. În câteva zile, peste jumătate de milion de internauți au urmărit videoclipul.

Piesa a câștigat rapid popularitate pe internet, inclusiv în rândul românilor de peste Prut.

Autorul versurilor este Magnat & Feoctist. Regia videoclipului a fost realizată de Dumitru Ciulafli, iar producția este semnată de Radu Duminița.

,,Moldova ramâne numărul unu, în cultură, muzică și talent! Vă salut din Botoșani, frați moldoveni!”, ,,Îmi place enorm de mult stilul acesta al vostru, le mai dați o viață acestor cântece folclorice uitate, sunteți top”, ,,Bravo Ineștenii-Teleneștenii”, ,,Felicitari! Femeile sunt nr.1 în tot videoclipul”, sunt câteva dintre comentariile scrise de internauți.

Denumirile geografice de pe teritoriul Republicii Moldova vor fi scrise obligatoriu în limba română. Proiectul de lege, votat de Parlament

Denumirile geografice de pe teritoriul Republicii Moldova, precum cele ale localităților, gărilor, aeroporturilor, aerodromurilor, porturilor, podurilor, râurilor, zonelor istorice și culturale vor fi scrise în limba română, potrivit unui proiect de lege votat de către Parlament.

Singura excepție de la lege o constituie ariile locuite tradițional sau în număr substanțial de persoane aparținând minorităților naționale și dacă există o cerere suficientă. Aici, denumirile geografice vor fi scrise, pe lângă română, și în limbile minoritare vorbite de către locuitorii din aceste localități.

Potrivit documentului, cererea de atribuire sau de schimbare a denumirilor geografice urmează a fi depusă la Comisia națională pentru denumiri geografice, însoțită de decizia autorității publice centrale/ autorității administrației publice locale/ grupului de experți/ persoanei fizice și/ sau juridice ce are afiliere cu obiectul denumirii geografice adoptată în urma consultărilor publice.

Comisia națională pentru denumiri geografice, constituită din reprezentanți de nivel decizional delegați de către autoritățile publice centrale și locale, din savanți și reprezentanți din societatea civilă, urmează să verifice corectitudinea denumirii propuse, iar avizul Comisiei naționale pentru denumiri geografice va fi expediat autorităților publice centrale și celor ale administrației publice locale.

Legea va intra în vigoare la expirarea a trei luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Până în prezent, R. Moldova nu a avut un cadru normativ care să reglementeze domeniul denumirilor geografice, acest lucru fiind lăsat, începând cu anul 1990, pe seama Academiei de Științe a Moldovei.

Undă verde pentru construcția liniei electrice aeriene Bălți-Suceava

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare va oferi Republicii Moldova un împrumut de 30,8 milioane de euro pentru construcția liniei electrice aeriene de 400 kV care va interconecta localitățile Bălți și Suceava.

Parlamentul de la Chișinău a ratificat joi, 25 aprilie, acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) privind realizarea proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II”.

Acest împrumut reprezintă 40 % din valoarea totală a proiectului menit să sporească securitatea energetică a Republicii Moldova, prin interconectarea cu România. Banii vor fi acordați pentru o perioadă de 18 ani, cu o perioadă de grație de 4 ani.

Încă 30,8 milioane de euro vor fi alocate de Banca Europeană de Investiții, în baza unei decizii de realocare din contul acordului de împrumut contractat anterior, pentru implementarea primei faze a proiectului. De asemenea, Republica Moldova va beneficia de un grant de 15,4 milioane de euro, alocat de Uniunea Europeană prin intermediul Platformei de Investiții de Vecinătate.

Bugetul total al proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II” este de 77 de milioane de euro.

Banii vor fi cheltuiți pentru construcția liniei electrice aeriene de transport a energiei electrice cu tensiunea de 400 kV între municipiile Bălți și Suceava, reconstrucția stației electrice Bălți 400 kV, reabilitarea unor segmente de rețele electrice de transport de pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv prin înlocuirea elementelor de comutație și protecție și a transformatoarelor electrice.

sursa

Moldova și România vor elabora strategii comune de promovare a turismului
Articolul anterior
Bucurie mare de Sfântul Vasile în familia Gabrielei Damir și Roman Burlaca! Cei doi au devenit părinți de băiat
Articolul următor