Rusia a recrutat până la 15.000 de nepalezi pentru a lupta în războiul cu Ucraina

Un bărbat de 37 de ani s-a întors recent în Nepal după ce a suferit răni pe frontul din Ucraina. El a declarat pentru CNN că a fost martor la scene oribile și regretă decizia de a se alătura armatei Kremlinului ca mercenar străin.

Rusia a recrutat până la 15.000 de nepalezi pentru a lupta în UcrainaFoto: adevarul.ro

Războiul Rusiei din Ucraina nu este prima bătălie în care Ramchandra Khadka a luptat. El s-a aflat printre rebelii maoiști din Nepal, care au dus un război sângeros cu forțele țării timp de 10 ani, de la mijlocul anilor 1990. Apoi a plecat în Afganistan, după ce a fost angajat de un contractor militar privat pentru a ajuta forțele NATO din această țară, transmite adevarul.ro.

Credea că a experimentat totul în timpul vieții sale – vărsare de sânge, moarte și durere. Dar, la aproximativ 17 ani după ce războiul maoist s-a încheiat, fără nicio speranță de a găsi un loc de muncă în Nepal, a decis să zboare în Rusia pentru a se înrola în armata țării pentru bani.

„Nu m-am înrolat în armata rusă din plăcere. Nu aveam nicio oportunitate de muncă în Nepal. Dar, în retrospectivă, nu a fost decizia corectă. Nu ne-am dat seama că vom fi trimiși atât de repede în prima linie și cât de oribilă va fi situația”, a declarat Khadka.

El a sosit la Moscova în luna septembrie a anului trecut. După numai două săptămâni de pregătire, a spus el, a fost trimis pe frontul din Bahmut – un oraș din estul Ucrainei care a fost martor la unele dintre cele mai grele lupte dintre forțele ruse și ucrainene – cu o armă și un echipament de bază.

„Nu există un centimetru de pământ în Bahmut care să nu fie afectat de bombe. Toți copacii, arbuștii și verdeața… au dispărut cu toții. Majoritatea caselor au fost distruse. Situația de acolo este atât de înfiorătoare încât îți vine să plângi”, și-a amintit el.

Khadka a fost detașat la Bkhmut de două ori și a petrecut în total o lună acolo. În timpul celei de-a doua desfășurări, a fost lovit de un glonț în șold. După ce a fost salvat și dus la câteva sute de metri înapoi de linia frontului, a fost lovit de șrapnelul unei bombe cu dispersie.

„Încă mă doare capul când mă gândesc la scenele teribile pe care le-am văzut în zona de război”, a spus el.

El este unul dintre cei 15.000 de bărbați nepalezi care s-au alăturat armatei ruse, au declarat mai multe surse pentru CNN, după ce guvernul rus a anunțat anul trecut un pachet profitabil pentru luptătorii străini care se alătură armatei țării.

Pachetul includea un salariu de cel puțin 2.000 de dolari pe lună și un proces accelerat de obținere a unui pașaport rusesc. Pașaportul nepalez este clasat printre cele mai proaste din lume în ceea ce privește mobilitatea globală, sub Coreea de Nord, potrivit unui indice creat de firma de consultanță în domeniul cetățeniei și reședinței globale Henley & Partners, iar națiunea himalayană este printre cele mai sărace din lume, cu un PIB pe cap de locuitor de 1.336 de dolari pentru 2022, potrivit datelor Băncii Mondiale.

Guvernul nepalez afirmă că aproximativ 200 dintre cetățenii săi luptă pentru armata rusă și că cel puțin 13 nepalezi au fost uciși în zona de război. Dar legislatorii și militanții pentru drepturile omului din Nepal spun că aceste estimări oficiale subestimează cu mult cifrele reale.

Un important deputat nepalez de opoziție și fost ministru de externe, Bimala Rai Paudyal, a declarat joi în camera superioară a parlamentului județului că între 14.000 și 15.000 de nepalezi luptă pe front, citând mărturii ale unor bărbați care se întorc din zona de război, și a cerut autorităților ruse să furnizeze cifrele.

„Guvernul rus trebuie să aibă date despre câți luptători străini s-au alăturat armatei ruse și câți nepalezi luptă pentru Rusia”, a spus ea.

Patru luptători nepalezi sunt în prezent deținuți ca prizonieri de război (POW) de către Ucraina, potrivit Ministerului de Externe nepalez.

Kritu Bhandari, un politician și militant social din Kathmandu, a devenit liderul unui grup de membri ai familiilor bărbaților nepalezi care luptă în Rusia. Ea spune că aproximativ 2.000 de familii au abordat-o în ultimele săptămâni, cerându-i ajutorul fie pentru a lua legătura cu cei dragi dispăruți, fie pentru a-i aduce acasă, în mica națiune din Asia de Sud, pe cei care încă mai sunt în contact.

Potrivit lui Bhandari, sute de familii spun că rudele lor din Rusia nu au mai luat legătura cu ei de mai multe săptămâni sau luni.

Încerc să nu mă gândesc la ce e mai rău

Soțul lui Januka Sunar a plecat în Rusia în urmă cu trei luni pentru a se înrola în armată. El nu a mai luat legătura cu familia sa din Nepal de două luni și jumătate.

Ultima dată când Sunar a vorbit cu soțul ei, a povestit ea pentru CNN, acesta i-a spus că armata rusă îl mută într-o altă locație și că nu-i permite să ia cu el telefonul mobil. El nu i-a spus unde va fi mutat.

„Sunt foarte îngrijorat. Nu știu ce s-a întâmplat cu el. S-ar putea să fie rănit… și mă întreb dacă îi vor returna telefonul în cele din urmă. Sunt speriată. Încerc să nu mă gândesc la ce e mai rău”, a spus ea.

Sunar a spus că soțul ei, singurul întreținător al familiei, care lucra la fabricarea de bijuterii și ustensile din argint, s-a înrolat în armata rusă doar pentru bani – pentru a construi o viață mai bună pentru familie. Ea are doi copii care locuiesc cu ea într-un oraș de la periferia orașului Kathmandu.

 Citește și: Povestea luptătorilor nepalezi de elită Gurkha înrolați ca mercenari în Rusia. „Pătează mândria națiunii mele”

CNN a întâlnit-o împreună cu alți membri ai familiilor celor aflați în Rusia, care s-au adunat la sediul central al Partidului Comunist din Nepal (Centrul Maoist), aflat la putere, în capitala nepaleză, pentru a încerca să facă presiuni asupra politicienilor de top ai țării pentru a-i repatria pe cei dragi.

„Dacă i s-a întâmplat ce e mai rău, pentru noi va fi mai rău decât să mergem în iad. Nu avem un viitor pentru tot restul vieții noastre”, a declarat ea.

Sunar a izbucnit în lacrimi în timp ce a povestit cum nu a putut să le explice copiilor ei unde se află tatăl lor.

„Ei spun: Unde este tatăl nostru, mami? Toți tații prietenilor noștri care au plecat la muncă în străinătate s-au întors… când se întoarce tatăl nostru? Vrem să vorbim cu tatăl nostru măcar o dată”.

Buddhi Maya Tamang, care a participat și ea la adunare, a primit un apel la sfârșitul lunii ianuarie de la un număr rusesc, după miezul nopții. Ea a crezut că soțul ei, Shukra Tamang – un soldat în retragere din armata nepaleză care luptă pentru Rusia – era persoana care suna.

Era vorba de altcineva. Un comandant nepalez care conducea o unitate de pe linia frontului i-a spus că soțul ei fusese ucis în timpul luptelor.

„Am rămas atunci fără cuvinte și fără sens… Speram să fie o farsă telefonică”, a spus ea.

Ea nu a primit confirmarea morții sale nici de la guvernul nepalez, nici de la cel rus.

„Am nevoie doar de o dovadă oficială a stării sale – indiferent dacă este o veste bună sau rea”.

Recrutează „din sudul global

După ce a analizat profilurile TikTok a 10 bărbați nepalezi care au călătorit în Rusia pentru a se înrola în armată, CNN a folosit imagini din satelit pentru a-i geoloca la centrul de pregătire Avangard, o academie militară din afara Moscovei.

Academia a fost concepută ca o academie militară pentru tineri și se descrie ca un centru de „educație patriotică”. Ea a fost reamenajată într-o academie de pregătire pentru mercenarii străini care intră în rândurile armatei ruse. Aici a fost locul în care Khadka a primit o scurtă pregătire.

„Aici te învață cum să asamblezi și să tragi cu arme”, a explicat Shishir Bishwokarma, un soldat nepalez care și-a documentat pe YouTube călătoria în Rusia și viața din tabăra de antrenament.

Videoclipul geolocalizat pe rețelele de socializare arată o sală de lupte în interior transformată în zonă de antrenament pentru familiarizarea cu arme de calibru mic, cum ar fi AK-47, în timp ce vechiul steag al sălii de sport din regiunea Moscovei pare să fi fost schimbat cu culorile Ministerului rus al Apărării.

Un soldat nepalez aflat în Rusia, care nu a dorit să fie numit din motive de securitate, a declarat pentru CNN că s-a antrenat cu lansatoare de rachete, bombe, mitraliere, drone și tancuri în timpul șederii la Avangard.

Soldatul și-a descris colegii de academie ca fiind cadeți care provin din tot sudul lumii. El a citat colegi de clasă afgani, indieni, congolezi și egipteni, printre alții. Fotografiile de clasă de la Avangard postate pe rețelele de socializare arată zeci de ceea ce par a fi soldați din Asia de Sud cu instructori nativi ruși.

Se estimează că, în fiecare an, aproximativ 400.000 de persoane intră pe piața muncii din Nepal cu abilități și oportunități limitate. O rată a șomajului în rândul tinerilor de 19,2% în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani subliniază obstacolul cu care se confruntă populația tânără în căutarea unui loc de muncă.

Bonusuri plătite

Bărbații nepalezi care doresc să se înroleze în armata rusă călătoresc mai întâi în Rusia cu o viză turistică. Cei mai mulți dintre cei cu care a vorbit CNN au spus că au plecat prin Emiratele Arabe Unite sau India. După ce aterizează la Moscova, ei merg la un centru de recrutare, unde se face un control fizic, au spus ei.

„Recrutorii devin foarte fericiți când apar nepalezi”, a declarat un fost luptător.

Se semnează un contract pe un an, iar bărbații primesc un cont bancar rusesc, în care este depus un salariu lunar de cel puțin 2.000 de dolari. Mulți luptători spun că au fost acordate și bonusuri – și cu cât stau mai mult pe front, cu atât mai multe bonusuri primesc. Unii spun că au câștigat până la 4.000 de dolari pe lună.

Mai mulți dintre nepalezii care au luptat pentru Rusia au declarat că au primit doar o scurtă pregătire înainte de a fi trimiși în luptă.

Guvernul nepalez a interzis acum cetățenilor săi să călătorească în Rusia pentru muncă și a implementat cerințe mai stricte pentru persoanele care încearcă să meargă în țări precum Emiratele Arabe Unite cu o viză de vizită.

În decembrie, ministerul de externe nepalez a îndemnat Rusia să înceteze să mai recruteze cetățeni nepalezi și să trimită acasă rămășițele celor uciși în război.

Mai mult de 15% din populația sa trăiește sub pragul sărăciei. Rata estimată a șomajului în 2022 a fost de 11,1%, potrivit Băncii Mondiale, față de 10,6% în 2019, înainte de pandemia Covid-19. Zeci de mii de nepalezi călătoresc în țările din Golf pentru a munci în fiecare an, iar remitențele internaționale se ridică la aproape 23% din PIB-ul țării. Un procent copleșitor de 70% din forța de muncă a țării este angajată în sectorul informal, ceea ce îi expune la o nesiguranță sporită a locului de muncă și la protecții limitate.

O companie din sudul țării, care deine o rețea de stații PECO, cercetată pentru evaziune fiscală și spălare de bani

Ofițerii INI în comun cu angajații SFS și ISSPNPC, sub conducerea procurorilor PCCOCS, anunță rezultatele perchezițiilor în privința unei companii care gestionează stații PECO în sudul țării, într-o cauză de evaziune fiscală și spălare de bani, informează unica.md cu referire la un comunicat al Poliției.

Astfel, în cadrul urmăririi penale pornite în iulie 2024, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a obținut mandatul judecătoresc pentru percheziții în mai multe locațități din regiunea sudică. Astfel, joi cu sprijinul angajaților „Fulger” oamenii legii au descins cu percheziții la administratoarea companiei. Acolo, au fost ridicate inclusiv peste 3.8 tone de benzină A95 și peste 3.5 tone de motorină euro 5, fără însă ca directorul companiei să prezinte acte de proveniență ale acestora; contracte, documente și înscrisuri de ciornă care ar avea relevanță urmăririi penale; un calculator; pașaportul privind sistemul de măsurare și evidență fiscală, în care nu corespund sigiliile; dar și peste 800.000 lei cu privire la care însă administratoarea nu a prezentat dovezi că ar fi câștigați legal. Totodată, oamenii legii au stabilit faptul că comercializarea benzinei, motorinei și gazului lichefiat de la stațiile de alimentare din Basarabeasca, Cantemir, Comrat și Vulcănești avea loc fără licență de la Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică. În acest mod, compania a generat în mod ilegal un venit de peste 3.300.000 lei. Suplimentar, în cadrul percheziției au fost stabilite încălcări pe privind drepturile consumatorilor. Printre acestea, se numără lipsa marcajului la buletinul de verificare a sistemului de măsurare, faptul că cantitatea de produse petroliere nu s-a încadrat în limitele admisibile la pompă, iar rezervoarele stațiilor PECO nu sunt verificate metrologic. Urmare a perchezițiilor, a fost reținut contabilul companiei, iar administratoarea este cercetată în stare de libertate, cu asigurarea garanțiilor procedurale și a prezumției nevinovăției, potrivit legii. 

Agenții economici au mai multe depozite bancare, decât iau credite

Deși sistemul bancar al Republicii Moldova oferă dobânzi competitive pentru agenții economici, 90% din creditele noi accesate de către aceștia compensează creditele vechi. Chiar și cele 10% care sunt credite noi, ca volum sunt mai mici decât depozitele agenților economici din bănci. „Agenții economici au mai multe depozite bancare, decât au luat credite bancare. Acest lucru înseamnă că economia noastră are o problemă foarte mare, care nu a mai fost înregistrată vreodată”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 22 noiembrie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Analizând volumul creditelor noi accesate, de la bănci, de către persoanele juridice, expertul a spus că în  2000 acesta era de 2,8 miliarde de lei (mild/lei), în 2005 – 12,3 mild/lei; 2015 – 21,5 mild/lei; 2020 – 23,6 mild/lei; 2023 – 37,5 mild/lei; iar în 2024, primele nouă luni – 31,6 mild/lei. „În cele trei trimestre, volumul creditelor contractate de către companiile moldovenești au atins un record fără precedent în istoria țării – 31,6 mild/lei. În valoare anuală, a depășit cifra de 42,2 mild/lei. Așa ceva nu a fost niciodată. Până în 2010, creditarea a ajuns la 21 mild/lei. Apoi, zece ani, creditarea nu a depășit 23 mild/lei anual. A crescut, din 2020 și până la jumătatea lui 2022, la 36 mild/lei. De atunci și până la începutul anului curent, s-a stat la nivelul de 37 mild/lei, iar de la începutul anului avem o accelerare”, a spus expertul.

Despre modificarea soldului creditelor bancare, accesate de către persoanele juridice, expertul a declarat că în 2020 s-au luat credite noi de 23,7 mild/lei, iar suma creditelor vechi întoarse a fost de 20,6 mild/lei. În 2021, suma creditelor noi luate a totalizat 28,9 mild/lei, iar a creditelor vechi întoarse – 24,8 mild/lei. În 2022: credite noi luate – 36,4 mild/lei, iar creditele vechi întoarse – 31,6 mild/lei. 2023: credite noi – 37,5 mild/lei, iar credite vechi întoarse – 37,3 mild/lei. În 2024, în primele nouă luni: credite noi – 31,6 mild/lei, iar credite vechi întoarse – 27 mild/lei. „90% din creditele noi  luate practic acoperă întoarcerea creditelor vechi. Din 2020 și până în prezent, mediul de afaceri a luat credite noi de 157,5 mild lei și au întors credite vechi de 141,3 mild lei. Creditarea reală a fost de 16,2 mild/lei”, a declarat expertul.

Cu referire la creditarea netă a mediului de afaceri de către bănci, Veaceslav Ioniță a menționat că agenții economici, au luat în trimestrul trei din 2024 credite în valoare de 11,9 mild/lei, au întors credite vechi de 10 mild/lei și au făcut depozite bancare de 2,8 mild/lei. Astfel, creditarea netă a fost negativă. „Au luat credite de 11,9 mild/lei, au întors băncilor pentru creditele vechi 10 mild/lei și au făcut depozite la bănci de 2,8 mild/lei. Ei au luat din bănci 11,9 mild/lei, dar au dus la bănci 12,8 mild/lei. Creditarea netă a fost negativă. Cifra impresionantă de 11,9 mild/lei, din trimestrul trei, nu spune nimic dacă nu ne uităm la depozitele pe care le-au făcut agenții economici. Din cele 19 trimestre, din 2020 și până în prezent, în 12 trimestre creditarea netă a agenților economici a fost negativă. Ei au dus mai mulți bani la bănci decât au luat credite. Indicatorul care ne arată situația din economie nu este volumul de credite noi luate, nu este soldul creditelor noi luate, dar este creditarea netă”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Analizând creditarea netă a mediului de afaceri de către sistemul bancar, de-a lungul timpului, economistul a menționat că în 2000 a fost de 1,1 mild/lei; în 2005 – 4,1 mild/lei; 2010 – 12,4 mild/lei; 2012 – 18,8 mild/lei; 2015 – 17 mild/lei; 2020 – 0,5 mild/lei; 2022 – 2,4 mild/lei; 2023 – minus 8,2 mild/lei; iar în 2024, trimestrul trei – minus 9,4 mild/lei. „Până în 2012, creditarea netă a fost în creștere. Agenții economici, anual, luau mai multe credite, decât făceau depozitele. După 2012/2013 a fost o scădere continuă a creditării nete a businessului. În 2021 a fost înregistrat un fenomen fără precedent în istoria țării. Creditarea netă a fost negativă. Volumul creditelor luate a fost mai mic cu 700 mil/lei decât volumul depozitelor făcute. În acest an, creditarea netă a ajuns la un nivel mic. Agenții economici țin în bănci cu 9,4 mild/lei mai mult decât au luat credite. Avem acest indicator arată că problema nu este în sistemul bancar, dar în mediul de afaceri, care este unul foarte sensibil și foarte slab. Se teme să facă investiții și acest lucru se vede clar pe creditarea netă a businessului”, a menționat economistul.

Raportat la PIB, creditarea netă a persoanelor juridice de către bănci în 2000 a fost de 5,6%; în 2005 – 9,1%; 2007 – 14,7%; 2008 – 12,5%; 2010 – 12,8%; 2012 – 17,8%; 2015 – 11,7%; 2020 – 0,3%; 2022 – 0,9%; 2024, estimat – minus 2,9%. „Maxima a fost atinsă în 2012. De atunci suntem în cădere, iar din 2021 avem o situație fără precedent. Creditarea netă a businessului este negativă. Nu știu dacă undeva în lume mai este așa ceva”, a mai menționat economistul.

Făcând o corelație între creditele și depozitele bancare ale persoanelor juridice, analistul economic a afirmat că în 2005 sau luat credite de 8,4 mild/lei, iar depozitele făcute au fost de 4,3 mild/lei. În 2010, credite – 22,9 mild/lei, iar depozite – 10,5 mild/lei. 2013: credite – 37,3 mild/lei, depozite – 20,5 mild/lei. 2018: credite – 25,5 mild/lei, depozite – 21,8 mild/lei. 2023: credite – 38,6 mild/lei; depozite – 46,8 mild/lei. 2024, primele nouă luni: credite –  43,2 mild/lei, depozite – 52,6 mild/lei. „Din 2023, volumul depozitelor crește constant. Agenții economici nu se creditează, cu banii proprii nu știu ce să facă și îi duc la bănci. Creditele au crescut și ele, dar mult mai lent decât depozitele. Pentru prima dată acest fenomen a fost vizibil în 2021. În 2023 s-a repetat și în 2024 se repetă”, a afirmat analistul economic.

Referindu-se la dobânda medie a creditelor noi luate de către persoanele juridice de la băncii, expertul a declarat că în 2000, creditele în lei aveau o dobândă de 33,1%, iar cele în valută – 16,7%. 2003: creditele în lei – 19%, iar creditele în valută – 10,8%. 2006: creditele în lei – 17,8%, cele în valută – 11%. 2008: creditele în lei – 20,8%, în valută – 12%. 2014: creditele în lei – 10,2%, iar în valută – 8%. 2016: creditele în lei – 14,1%, cele în valută – 5,9%. 2021: creditele în lei – 8,2%, creditele în valută – 4%. 2023: creditele în lei – 12,1%, în valută – 6,1%. 2024: primele nouă luni: creditele în lei – 8,9%, în valută – 6,3%. „Scăderea dobânzii la creditele în lei a accelerat creditarea, dar depozile totuși sunt mai mari”, a spus expertul.

Analizând termenul creditelor noi luate de către persoanele juridice de la bănci, Veaceslav Ioniță a declarat că în 2020, creditele luate pe un termen mai mare de 5 ani au fost de 2,1 mild/lei; de până la 12 luni – 3,1 mild/lei; de la 1 la 2 ani – 7,1 mild/lei; iar de la 2 la 5 ani – 11,2 mild/lei. În 2024, în primele nouă luni: până la 12 luni – 1,6 mild/lei; peste 5 ani – 3,4 mild/lei; de la 1 la 2 ani – 9,6 mild/lei; iar de la 2 la 5 ani – 16,9 mild/lei. „Creditele luate până la un an practic dispar. Au crescut brusc, la sfârșitul lui 2022, începutul lui 2023, pe fundalul crizei de atunci. Agenții economici s-a împrumutat pe termen scurt. Acum, creditele luate pe un termen mai mare de cinci ani înregistrează creșteri. Acestea sunt credite investiționale. Agenții economici, timid, înclină spre credite investiționale”, a declarat economistul.

Despre credite noi luate de către persoanele juridice de la bănci, în funcție de valută, potrivit economistului, în 2020: credite în lei – 13,7 mild/lei; credite în valută – 10 mild/lei. În 2021: credite în lei – 16,8 mild/lei, credite în valută – 12,2 mild/lei. 2022: credite în lei – 19,5 mild/lei, credite în valută – 17 mild/lei. 2023: credite în lei – 22,6 mild/lei, credite în valută – 15, 1 mild/lei, iar în 2024, în primele nouă luni: credite în lei – 19,9 mild/lei, credite în valută – 11,7 mild/lei. „În prezent, circa 65% din toate creditele noi care se dau sunt în lei. Un an mai deosebit a fost 2022, când Federația Rusă a început războiul contra Ucrainei. Atunci a fost înăsprită politica monetară de către Banca Națională. Atunci moldovenii au luat mai multe credite în valută. La noi, foarte rare au fost perioadele când s-au luat mai multe credite în valută. În rest, moldovenii practic se împrumută în lei”, constată economistul.

Cu referire la soldul creditelor bancare ale persoanelor juridice, analistul economic a menționat că în 2000 acesta a fost de 2,2 mild/lei. În 2005 – 8,4 mild/lei. 2010 – 22,9 mild/lei. 2013 – 37, 3 mild/lei. 2018 – 25,5 mild/lei. 2020 – 29,4 mild/lei. 2023 – 38,6 mild/lei. 2024, primele nouă luni – 43,2 mild/lei.

Despre creditarea mediului de afaceri, de către bănci, raportat la PIB, a afirmat că în 2000 a fost de 11,3%; 2005 – 19,4%; 2010 – 27,3%; octombrie 2014 – 33,9%; 2015 – 22,9%; 2019 – 13,5%; 2020 – 15,7%; 2022 – 14,9%; 2023 – 13,8%; 2024, primele nouă luni – 14,4%. „Cu ritmul cu care mergem, restabilirea economiei, pe care am avut-o până la jaful bancar, în cel mai bun caz, ne va lua încă vreo zece ani. Sper foarte mult că 2025 va fi anul când creditarea netă, nu pretind că va fi pozitivă, dar cel puțin va avea o tendință clară de restabilire. Un indicator care ar arăta că are loc o însănătoșire a economiei”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Sume uriașe în valută și hrivne, nedeclarate, depistate la câțiva ucraineni în vama Sculeni

În data de 22 noiembrie 2024, la pista de control pentru ieșirea din țară prin Postul Vamal Sculeni, funcționarii vamali, în colaborare cu angajații IGPF și ofițerii Frontex, au depistat mijloace bănești nedeclarate în timpul verificării unui mijloc de transport de model „BMW M760LI,” înmatriculat în Ucraina, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Vehiculul era condus de un cetățean ucrainean în vârstă de 54 de ani, având ca pasageri doi compatrioți. Toți au comunicat că nu transportă bunuri pasibile declarării.

În cadrul controlului vamal, în bagajele șoferului, printre lucrurile personale, au fost depistate mijloace financiare: 10.860 USD, 300 EUR și 201.140 grivne ucrainene (UAH).

Concomitent, în bagajul unui pasager, un bărbat în vârstă de 53 de ani, au fost depistate sume în valută: 3.800 EUR, 10.300 USD și 4.870 grivne ucrainene (UAH).

Controlul bancnotelor a fost realizat cu ajutorul echipamentului de numărare și verificare al bancnotelor, donat recent de Ministerul Afacerilor Externe al României, prin intermediul RoAid.

Mijloacele financiare ce depășesc echivalentul sumei permise pentru transportare fără declarare obligatorie au fost ridicate, iar persoanele riscă să fie sancționate contravențional în conformitate cu prevederile art. 43¹ și art. 287 alin. (10) din Codul Contravențional.

Serviciul Vamal reamintește tuturor că declararea sumelor ce depășesc plafonul legal este obligatorie. Respectarea normelor vamale contribuie la asigurarea unui proces sigur și transparent la frontieră. 

Au apărut în vânzare leurda şi urzicile. Cât costă un kilogram
Articolul anterior
Cu câți bani ai voie să traversezi frontiera? Ce prevede noul Cod Vamal
Articolul următor