Rusia alocă bani pentru filme de propagandă. Vor fi arătate în Moldova

04/12/2023

News

Rusia intenționează să cheltuiască 21,6 milioane de ruble (218 400 de euro) pentru videoclipuri despre asistența internațională oferită, care vor fi difuzate pe canalele de televiziune din fostele țări sovietice, inclusiv în Moldova. Cheltuielile planificate pentru campaniile de informare în Africa, Asia și în unele țări ale fostei Uniuni Sovietice au fost dezvăluite de canalul de telegrame Agenstvo, citat de NM.md.

În mod special, organul federal pentru afacerile CSI, diaspora și cooperarea umanitară internațională, Rossotrudnicestvo, intenționează să plătească 21,6 milioane de ruble pentru un videoclip de până la 30 de secunde despre „asistența rusă în domeniile tehnic, financiar și umanitar” pentru țările beneficiare. Video-ul urmează a fi difuzat pe canalele de televiziune din Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Bulgaria, Bulgaria, Georgia, Egipt, Israel, India, Iran, Kazahstan, Kârgâzstan, China, Emiratele Arabe Unite, Rusia, Serbia, Tadjikistan, Uzbekistan, Turkmenistan și Africa de Sud. Spot-ul trebuie să fie difuzat de cel puțin 100 de ori în fiecare țară. De menționat că Rossotrudnichestvo nu a comandat anterior o astfel de publicitate în Israel și Bulgaria, membră NATO.

Până la sfârșitul anului, Rossotrudnichestvo intenționează să cheltuiască 46,6 milioane de ruble (473 000 de euro) pentru articole elogiatoare și reclame în țările din fosta Uniune Sovietică, Asia și Africa. Pentru prima dată, pe lângă mass-media tradiționale, Rusia folosește YouTube, sistemul de recomandări Google Discovery și motorul de căutare Google pentru publicitate.

Amintim că, recent, directorul Servciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață, a semnat un decret prin care au fost blocare 31 de site-uri din Moldova, dintre care 21, potrivit SIS, sunt gestionate direct din Rusia. Anterior, alte 22 de pagini web din Rusia și CSI au fost blocate în Moldova.

Program național: 20 de milioane de lei pentru renovarea bisericilor

20 milioane de lei sunt alocați în acest an din bugetul de stat pentru realizarea unui program național de renovare a lăcașelor sfinte, transmite IPN.

Bisericile situate pe traseele turistice naționale vor fi primele care vor beneficia de investiții, cu scopul promovării și valorificării lor.

Lansarea programului a fost anunțată într-un spot video de către președintele Parlamentului, Igor Grosu.

„În ultimii ani, am făcut investiții importante la Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”, un loc emblematic pentru Moldova, am redeschis ușile bisericii Adormirea Maicii Domnului din Căușeni, iar Uniunea Europeană ne-a ajutat să restaurăm mănăstirea rupestră de la Țîpova, Cavoul familiilor Macri-Donici de la Dubăsarii-Vechi sau turnul Clopotniței din Vadul-Rașcov”, a menționat șeful Legislativului.

Toate acestea sunt obiective turistice unice. În același timp, sunt exemple concrete prin care se încearcă valorificarea patrimoniul cultural al Republicii Moldova, a conchis președintele Parlamentului.

Cei care dau în chirie un imobil trebuie să înregistreze contractul la Fisc în 7 zile

Persoanele fizice care dau în chirie apartamente sau alte bunuri imobile trebuie să înregistreze contractele de locațiune la Serviciul Fiscal de Stat în termen de șapte zile de la semnare. În caz contrar, riscă sancțiuni și estimarea veniturilor de către Fisc prin metode indirecte, transmite IPN.

Conform prevederilor legale, toate persoanele care obțin venituri din chirii și nu desfășoară activitate de întreprinzător sunt obligate să declare contractele de transmitere în posesie sau folosință a bunurilor imobile. Înregistrarea poate fi realizată la oricare dintre subdiviziunile Serviciului Fiscal de Stat, fie online, prin intermediul serviciului „e-Cerere”, dacă persoana dispune de semnătură digitală.Impozitul pe venit încasat este de 7% din valoarea contractului, în cazul persoanelor fizice rezidente, și 12% pentru nerezidenți.

Achitarea acestuia trebuie făcută lunar, până la data de 25 a lunii respective.

Dacă imobilul a fost transmis în folosință după data de 25, impozitul se achită până la 25 a lunii următoare.

În cazul în care contractul este reziliat înainte de termen, locatorul trebuie să informeze Fiscul în termen de 3 zile, printr-o declarație specială.

Dacă actele depuse sunt incomplete sau reprezentantul legal nu prezintă procura necesară, funcționarii pot refuza înregistrarea contractului.

Totodată, în lipsa declarării și achitării impozitului, Serviciul Fiscal poate estima venitul obținut din chirie și aplica măsurile legale prevăzute.

Plata impozitului se poate face și online, prin intermediul serviciului guvernamental Mpay, selectând opțiunea „Impozitul pe venit pentru predarea în posesie și/sau folosința a imobilului”.

Specialiștii din domeniul imobiliar atestă că, în condițiile actuale de piață, tot mai mulți proprietari și chiriași optează pentru contracte de închiriere pe termen lung, acestea oferind stabilitate ambelor părți. Durata optimă a unui astfel de contract este, de regulă, de un an.

Textul integral al planului de pace prezentat de delegația SUA la Paris, dezvăluit de Reuters

Reuters a intrat în posesia textului complet al propunerii formulate de Statele Unite pentru încheierea războiului din Ucraina. Documentul a fost prezentat oficialilor europeni la Paris, pe 17 aprilie, de către emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, și constituie, potrivit surselor americane, „oferta finală” a Washingtonului către părțile implicate.

Potrivit documentului, planul de pace propus de SUA prevede următoarele elemente cheie:

Armistițiu

Încetare permanentă a focului între Ucraina și Rusia;

Începerea imediată a negocierilor tehnice pentru implementarea armistițiului.

Garanții de securitate pentru Ucraina

Ucraina va beneficia de garanții de securitate solide oferite de un grup ad-hoc de state europene și alți parteneri internaționali dispuși să participe;

Ucraina se angajează să nu solicite aderarea la NATO;

Ucraina are libertatea de a urmări aderarea la Uniunea Europeană.

Teritorii

SUA vor recunoaște de jure anexarea Crimeei de către Rusia;

SUA vor recunoaște de facto controlul rus asupra unor părți din regiunile Luhansk, Donețk, Zaporijjea și Herson;

Ucraina își va recăpăta controlul asupra regiunii Harkiv;

Centrala nucleară de la Zaporijjea și barajul de la Kahovka vor reveni sub control ucrainean, însă vor fi administrate temporar sub supraveghere americană, iar energia electrică va fi distribuită ambelor părți;

Ucraina va avea acces neîngrădit pe fluviul Nipru și va controla limba Kinburn.

Economie și sancțiuni

SUA și Ucraina vor încheia un acord de cooperare economică și în domeniul mineralelor strategice;

Ucraina va fi reconstruită complet și va primi compensații financiare;

Toate sancțiunile impuse Rusiei începând din 2014 vor fi ridicate;

Va fi reluată cooperarea economică dintre SUA și Rusia în domeniul energiei și al altor industrii.

Această propunere marchează cea mai ambițioasă încercare de până acum a administrației Trump de a opri conflictul început de Rusia în februarie 2022.

Documentul a fost deja transmis ucrainenilor prin intermediul partenerilor europeni, iar Kievul și Bruxelles-ul au formulat contrapropuneri care urmează să fie discutate în continuare.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat recent că o versiune actualizată a documentului se află deja „pe biroul lui Donald Trump”.

Rusia este dispusă să ajungă la o înțelegere cu Statele Unite privind războiul din Ucraina, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, într-un interviu pentru CBS News. Potrivit acestuia, Moscova lucrează la „ajustarea” anumitor detalii ale unui posibil acord, în urma cererii președintelui american Donald Trump de a opri escaladarea.

Negocierile dintre Rusia și Statele Unite privind o posibilă soluționare a conflictului din Ucraina trebuie să rămână confidențiale pentru a-și păstra eficiența, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Declarațiile vin în contextul eșuării unei întâlniri diplomatice la Londra, programată pentru 23 aprilie, care trebuia să reunească miniștrii de externe ai SUA, Ucrainei, Marii Britanii, Franței și Germaniei.