Rusia continuă să aducă trupe în apropierea graniței cu Ucraina

Rusia continuă să mobilizeze trupe și tehnică militară la granița cu Ucraina, în ciuda asigurărilor pe care le dă că nu ar avea intenția unei invazii. CNN citează surse din serviciile de informații, potrivit cărora Moscova nu a încetinit deloc ritmul de desfășurare a efectivelor, deși are deja în apropierea frontierei peste 100.000 de militari, scrie digi24.ro.

Zilele trecute, Vladimir Putin a trimis americanilor că dorește ca NATO să nu se extindă în estul Europei. Consilierul pe probleme de securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, a declarat vineri că SUA sunt pregătite de dialog cu Rusia cu privire la revendicările sale și că diplomația americană va prezenta propriile îngrijorări cu privire la criza din Ucraina. El a mai spus că ultima evaluare a guvernului SUA arată că Vladimir Putin nu a luat încă decizia de a invada Ucraina.

În ultimele zile, însă, Rusia a continuat să aducă noi trupe în apropierea graniței cu Ucraina, în ciuda faptului că președintele Joe Biden l-a îndemnat pe președintele rus Vladimir Putin să detensioneze situația. Mai multe unități militare rusești au fost trimise în zona de frontieră în ultimele zile, au declarat surse apropiate serviciilor de informații.

Oficialii americani și ucraineni spun că au putut vedea dovezi că Rusia a început să folosească avioane și trenuri comerciale pentru a sprijini efortul militar. O activitate similară fusese observată și în primăvară, când Rusia a comasat trupe în apropiere de granița cu Ucraina.

Ce sunt „grupurile tactice” ale armatei ruse

Cele mai recente evaluări ale serviciilor de informații americane estimează la peste 50 așa-numitele „grupuri tactice” de batalioane desfășurate la granița cu Ucraina și în preajma acesteia, iar alte șase ar fi pe drum.

Aceste grupuri, care pot include de obicei până la 900 de persoane fiecare, sunt unități de luptă diversificate, destul de autonome, incluzând o combinație de trupe, artilerie, arme antitanc, unități de recunoaștere și de geniu. BTG-urile, așa cum sunt ele cunoscute, au jucat un rol principal în activitatea militară rusă desfășurată în Ucraina în 2014, când Rusia a anexat Crimeea, menționează CNN.

Imagini recente surprinse din satelit, realizate de Maxar Technologies și furnizate CNN, arată că Rusia a masat trupe și echipamente la o distanță de până la 50 de kilometri de granița cu Ucraina. Imaginile arată o creștere, între 7 septembrie și 5 decembrie, a numărului de vehicule militare rusești în orașul Soloti din sud-vestul Rusiei.

Rusia pare să-și constituie un nou regiment în cadrul Diviziei a 3-a de pușcași motorizați, o divizie de infanterie a forțelor terestre ale Rusiei, potrivit expertului Michael Kofman. Rusia a mai trimis trupe la Voronej, Elnia și în Crimeea.

Congresmenul democrat Ruben Gallego, întors recent din Ucraina, a atras atenția că este de urmărit, în evoluția prezenței rusești în apropierea graniței ucrainene, dacă vor fi chemate și forțe de rezervă.

Ce se întâmplă pe frontul diplomatic 

În tot acest timp, Rusia continuă să nege că s-ar pregăti de o invazie, dar Vladimir Putin a declarat că Rusia are dreptul de a-și apăra „securitatea” în fața unei potențiale extinderi a NATO spre est.

Administrația Biden încă analizează dacă să trimită mai multe arme și echipamente ucrainenilor, după ce în ultimele două luni au fost expediate rachete antitanc Javelin, bărci de patrulare de clasă Island, truse de prim ajutor, radiouri securizate, aparatură electronică, echipamente medicale, motoare, generatoare, piese de schimb, precum și arme de calibru mic și muniție. Oficialii ucraineni ar face însă presiuni și pentru a primi sisteme de apărare antiaeriană, cum ar fi rachetele sol-aer Patriot, potrivit unor surse citate de CNN.

Până în 2030 va fi dublat numărul de poduri peste Prut

A fost desemnată compania care va elabora Studiului de Fezabilitate pentru patru poduri rutiere noi peste Prut, a anunțat secretarul de stat la ministerul Transporturilor de la București, Irinel Ionel Scrioșteanu, transmite IPN.

Este vorba de podul nou Costești – Stânca al cărui amplasament va fi pe teritoriul județului Botoșani și al raionului Rîșcani.

Podul nou Leova – Bumbăta al cărui amplasament va fi localizat în estul României, la nivelul județului Vaslui și în sud-vestul Republicii Moldova, raionului Leova.

Podul nou Leca – Falciu al cărui amplasament va fi pe teritoriul județului Vaslui și al raionului Cantemir.

Totodată, podul nou Bărboieni – Răducăneni al cărui amplasament este localizat în estul României, la nivelul județului Iași și în vestul Republicii Moldova, la nivelul raionului Nisporeni.

Până în anul 2030 ministerul român menționează că va fi dublat numărul podurilor rutiere existente.

Valoarea totală estimată pentru realizarea primei etape de proiectare a celor patru poduri peste Prut este de puțin peste un milion de lei românești fără TVA, pentru fiecare lot în parte, iar sursa de finanțare este asigurată de la bugetul statului român. Termenul de elaborare a Studiului de Fezabilitate este de 12 luni.

Potrivit autorităților construcția acestor poduri peste Prut va duce la eliminarea blocajelor din punctele de trecere a frontierei, creșterea capacității de transport dintre cele două țări, realizarea conectivității Republicii Moldova cu rețelele europene de transport TEN-T și fluidizarea fluxului de transport mărfuri cu camioanele ce trebuie operate în Portul Constanța.

De astăzi lumina și căldura sunt mai scumpe

Consumatorii vor achita începând cu ziua de astăzi mai mult pentru energia electrică și pentru energia termică. Hotărârile ANRE cu privire la majorarea tarifelor au fost publicate în Monitorul Oficial, transmite IPN.

UPD 11.00 – În știrea inițială s-a strecurat o eroare tehnică: au fost indicate aceleași tarife pentru ambii furnizori de energie electrică. IPN își cere scuze pentru această confuzie. Precizăm că noile tarife pentru consumatorii Premier Energy sunt următoarele:

Pe 3 ianuarie, pentru „Premier Energy” au fost aprobate următoarele tarife, fără TVA, în funcție de punctele de delimitare sau locurile de consum ale consumatorilor finali:

– 3,02 lei/kWh la punctele de intrare în rețelele electrice de transport;

-3,26 lei/kWh la punctele de ieșire din rețelele electrice de transport;

– 3,29 lei/kWh pentru consumatorii finali, ale căror instalații electrice sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de înaltă tensiune (35; 110 kV);

– 3,51 lei/kWh pentru consumatorii finali, ale căror instalații electrice sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de medie tensiune (6; 10 kV);

– 4,10 lei /kWh pentru consumatorii finali, ale căror instalații electrice sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de joasă tensiune (0,4 kV).

Pentru „Furnizarea Energiei Electrice Nord” au fost aprobate următoarele tarife, fără TVA:  

– 3,10 lei /kWh la punctele de intrare în rețelele electrice de transport;

-3,34 lei /kWh la punctele de ieșire din rețelele electrice de transport;

– 3,64 lei /kWh pentru consumatorii finali, ale căror instalații electrice sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de medie tensiune (6; 10 kV);

-4,68 lei /kWh pentru consumatorii finali, ale căror instalații electrice sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de joasă tensiune (0,4 kV).

Tot de astăzi intră în vigoare noul tarif pentru consumul de agent termic. Tariful pentru energia termică livrată de către SA „Termoelectrica” va constitui 2 510 lei /Gcal (+38%). Tariful pentru energia termică livrată de „CET Nord” va fi de 2 126 lei /Gcal (+17%).

În cazul „Comgaz-Plus”, tariful pentru termie va fi de 3 603 lei /Gcal (+1%). Consumatorii „Rețelelor și Centralelor Termice Comrat” vor achita un tarif de 3 222 lei /Gcal (+12%).

Încă o lună de stare excepțională: Noi decizii luate la Tiraspol

Starea de urgență din regiunea transnistreană a fost prelungită cu 30 de zile. Așa-zisul soviet suprem a aprobat în acest sens „decretul” liderului de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, transmite IPN.

Potrivit deciziei administrației de la Tiraspol, starea de urgență, instituită în legătură cu criza energetică, rămână în vigoare până pe data 8 februarie.

Administrația de la Tiraspol a decis pe 9 decembrie 2024 să instituie stare de urgență economică pe malului stâng al Nistrului, dar atunci încă nu se cunoștea dacă după 1 ianuarie 2025 concernul rus Gazprom va continua sau nu livrările pentru regiunea transnistreană.

De când gazul rusesc a fost oprit, peste 51 000 de gospodării din regiunea transnistreană au rămas fără gaz și aproape 1 500 de blocuri de locuințe nu au căldură și nici apă caldă. De asemenea, localnicii se confruntă cu deconectări zilnice de energie electrică.

13 sfaturi înţelepte pentru părinți de la Dr. Komarovski
Articolul anterior
Pfizer pregăteşte a treia doză de vaccin şi pentru copii. Compania anunţă că două doze nu sunt suficiente pentru a le asigura acestora imunitatea
Articolul următor