Creştinii ortodocşi de stil vechi sărbătoresc, astăzi, 11 septembrie, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare religioasă care este cunoscută şi sub numele de Înaintemergătorul, pentru că a anunţat venirea Mântuitorului, informează unica.md.
Din Evanghelie cunoaştem că, de ziua sa, Irod a dat un ospăţ. Salomeea, fiica Irodiadei, a intrat la ospăţ, a jucat şi a plăcut lui Irod şi oaspeţilor lui. În semn de mulţumire, împăratul a jurat fetei că-i va da tot ce va cere. Sfătuindu-se cu mama sa vicleană, Salomeea a cerut capul lui Ioan Botezătorul, pe o tavă. Irod s-a întristat, deoarece se temea de Proroc, dar din cauza jurămintelor sale a poruncit să i-l dea. A trimis un călău în temniţele palatului, unde zăcea Înaintemergătorul. Călăul s-a întors cu capul Prorocului. Acesta a fost pus pe o tavă şi înmânat Salomeei.
Ucenicii lui Ioan au luat trupul decapitat al Sfântului şi l-au îngropat în Sevastia. Pedeapsa lui Dumnezeu i-a ajuns pe ucigaşi aici, pe pământ. Potrivit legendei, fiica Irodiadei a avut o moarte cumplită, iar Irod, a fost acuzat de trădare.
Tradiții și obiceiuri
Conform credinţelor populare, în această zi nu se bea vin roşu şi nu se mănâncă varză.
În memoria sângelui vărsat de către Sântion sau Sântion de toamnă (cum mai e numit, în popor, Sfântul Ioan Botezătorul), tradiţia cere să nu se consume vin roşu, nici alimente şi mâncăruri gătite, care au aceeaşi culoare: pepene roşu, ardei roşii, sos de tomate, carne roşie – nici atât, pentru că e zi de post.
„Traditia spune că, în ziua de 11 septembrie, creştinii trebuie să ţină post negru sau aspru în care sunt permişi doar struguri şi apă. Nu se bea vin roşu, deoarece în credinţă acesta reprezintă sângele Botezătorului.
Nu se manâncă fructe sau legume roşii şi nici varză pentru că pe varză ar fi fost tăiat capul profetului. De asemenea, nu se mănâncă fructe rotunde, nuci, mere, pepene care au forma capului”, susţin teologii. Iată şi alte superstiţii de care ţin cont bătrânii din satele din Bărăgan.
“În această zi, nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna şi nu se mănâncă fructe şi legume în cruce, pepene şi usturoi. Se mai spune că din această zi începe şi frigul toamnei”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi.
Biserica Ortodoxă a rânduit ca această sărbătoare să fie cinstită prin post, în orice zi a săptămânii ar fi prăznuită, în amintirea celui mai aspru postitor și zelos propovăduitor al pocăinței.
În această zi nu trebuie numai să nu consumăm anumite alimente, ci să ținem și un post spiritual, duhovnicesc, mai profund, nefiind îngăduite manifestări zgomotoase. Ziua aceasta să ne fie o sărbătoare de meditație și să vedem ce am putea să facem să punem în practică cuvintele rostite de Sfântul Prooroc și Înaintemergător Ioan Botezătorul”, a spus Preasfinția Sa.
Sfântul Ioan Botezătorul, în istoria Bisericii este consemnat ca ultimul mare profet al Vechiului Testament, cel care a făcut trecerea spre perioada Noului Testament.
A murit ca martir, decapitat, la porunca regelui Irod. În Scriptură, Sfântul Ioan ne este înfățișat drept un mare ascet, îmbrăcat în haină de păr de cămilă, mâncând lăcuste și miere sălbatică.
