Satul din Moldova în care prevenirea violenţei a devenit o prioritate pentru toţi locuitorii

Fiecare sat şi oraş trebuie să aibă un plan de acțiuni concrete prin care să prevină violenţa în bază de gen. Este convingerea locuitorilor din Chirsova, o localitate multietnică din UTA Găgăuzia. Al doilea an consecutiv, aceștia elaborează în mod participativ un plan comunitar de prevenire şi combatere a violenței, pe care autorităţile locale se angajează să îl respecte şi să îl implementeze.

separator
Astfel, la discuțiile privind conținutul documentului participă bărbați și femei din comunitate. Tot ei analizează felul în care au fost realizate propunerile lor anterioare. Planul intră în vigoare după ce este aprobat de consiliul local.

Documentul elaborat în anul curent conţine 13 acţiuni în care vor fi implicaţi nu doar specialiştii direct responsabili de reducerea acestui fenomen, dar şi oamenii din localitate. De exemplu, în liceul şi gimnaziul din sat vor fi organizate, pe parcursul anului curent, un şir de lecţii tematice pentru elevi. Subiectul violenţei asupra femeilor va fi abordat şi în cadrul şedinţelor cu părinţii, inclusiv cu cei care au copii de grădiniţă. Totodată, fiecare cuplu proaspăt căsătorit va beneficia consultanţă din partea unui specialist din primărie, dar şi un pliant întitulat „O familie fericită este o familie fără violenţă”, elaborat şi tipărit la iniţiativa comisiei multidisciplinare din Chirsova.

„Planul de acţiuni va permite autorităților publice locale să aloce și să atragă resurse pentru funcționarea serviciilor de care are nevoie comunitatea. Totodată, documentul este un suport pentru soluţionarea unei probleme grave, existentă în toate localităţile din ţară – violenţa în bază de gen”, susţine Vitalie Frecăuţeanu, coordonator de proiect la PNUD.

„Până nu demult violenţa era un subiect tabu”

În ultima perioadă, preocupările pentru violenţa în bază de gen au devenit ceva uzual pentru oamenii din Chirsova. Majoritatea acestora ştiu că în localitate există o comisie multidisciplinară abilitată cu reducerea violenţei şi că fiecare problemă de acest gen poate fi soluţionată eficient dacă este semnalată la timp. Lucrurile nu au fost, însă, întotdeauna aşa.

„Până nu demult violenţa era un subiect aproape tabu. Oamenii nu voiau să vorbească despre faptul că există femei care sunt bătute, maltratate sau supuse violenţei economice”, afirmă Vasilisa Delicostea, una din locuitoarele satului.

Situaţia s-a schimbat treptat după ce localitatea a devenit parte a unui proiect global PNUD, implementat cu sprijinul Republicii Coreea.

Astfel, în Chirsova a fost constituită o echipă multidisciplinară, iar cu susţinerea PNUD aceasta a fost pregătită să acționeze în toate cazurile de risc pentru viața și securitatea femeilor și a copiilor acestora. Totodată, specialiştii sunt responsabili și de prevenirea violenței, aşa că organizează activităţii care să implice toţi oamenii din sat, adulţi şi tineri.

„Ne bucurăm că am reuşit să creăm un mecanism demn de preluat şi de alte localităţi. Orice persoană care este martoră sau victimă a unui caz de violenţă poate apela la unul dintre aceşti specialişti: asistent social, profesor, educator, angajat al poliției sau lucrător medical. Fiecare dintre aceștia poate iniția mecanismul de referire şi demara procesul de protecție. Oamenii ştiu că se reacţionează de fiecare dată, cazurile sunt înregistrate, după care se caută soluţia optimă într-un interval de timp cât mai scurt posibil”, spune Serghei Sapunji, primarul satului Chirsova.

Şi dacă până în prezent cea mai mare problemă rămânea a fi găsirea unui adăpost pentru femeile care se confruntau cu episoade grave de violenţă, în curând şi această dificultate va fi soluţionată. În următoarele câteva luni, în regiune va începe să funcţioneze  un centru specializat pentru femeile care suferă din cauza violenţei şi copiii acestora. Reconstrucţia capitală a clădirii, demarată de PNUD şi Comitetul Executiv al UTA Găgăuzia, a fost finalizată la sfârşitul anului 2019. În prezent se fac procedurile de dare în exploatare, după care va urma procesul de selectare a angajaţilor. Serviciul va acorda asistenţă socială, psihologică şi juridică dar şi sprijin în găsirea unui loc de muncă.

Proiectul „Combaterea violenței împotriva femeilor în Republica Moldova: explorând și învățând din soluțiile locale” este implementat în perioada 2018-2020 de PNUD cu sprijinul Republicii Coreea. Iniţiativa se înscrie într-un proiect global al PNUD, care are scopul să abordeze prevenirea violenței la scară largă, implicând parteneri, strategii și surse de finanțare noi. Proiectul este pus în aplicare în șapte țări din lume, Republica Moldova fiind singura din Europa.   

Statele europene au creșteri economice peste așteptări. Cine salvează zona euro de recesiune

Anul 2024 se poate încheia cu o creștere a economiilor din zona euro care depășește așteptările analiștilor, pe fondul unor îmbunătățiri în Germania, Franța, Italia și Spania. Datele preliminare publicate de Eurostat arată și că zona euro a înregistrat o scădere ușoară la finalul anului trecut, echivalent cu o recesiune tehnică.

Conform analiştilor intervievaţi de Bloomberg, PIB-ul zonei euro va creşte cu 0,7% în 2024, faţă de un avans de 0,5% estimat în precedentul studiu lunar. Economia Germaniei ar urma să înregistreze o expansiune de 0,2%, faţă de un nivel prognozat anterior de 0,1%, conform Agerpres.

Rezultatele, care includ şi revizuirea în creştere a prognozelor economice pentru Franţa, Italia şi Spania, indică îmbunătăţirea încrederii în regiune.

Conform datelor preliminare publicate de Eurostat, economia zonei euro a înregistrat o performanţă peste aşteptări în perioada ianuarie-martie 2024. Produsul Intern Brut al celor 20 de ţări care au trecut la moneda unică a înregistrat un avans de 0,3% în primul trimestru al acestui an comparativ cu trimestrul precedent. Analiştii mizau pe o creştere de doar 0,1% a economiei zonei euro de la un trimestru la altul.

În schimb, Eurostat a revizuit în jos cifrele pentru trimestrul patru al anului trecut, când economia zonei euro a înregistrat o contracţie de 0,1%, în loc de stagnarea anunţată iniţial, ceea ce înseamnă că zona euro a fost în recesiune tehnică în a doua jumătate a anului trecut. Una dintre definițiile pentru recesiunea economică se bazează pe scăderi ale produsului intern brut pentru două trimestre consecutive.

De asemenea, rata inflaţiei în zona euro se apropie de ţinta Băncii Centrale Europene de 2% şi analiştii se aşteaptă la reducerea dobânzilor în iunie.

Conform analiştilor intervievaţi de Bloomberg, anul acesta BCE va reduce dobânda la depozite cu 0,75%, iar rata inflaţiei în zona euro va atinge 2% în trimestrul doi din 2025.

Preşedintele BCE, Christine Lagarde, declara recent că economia zonei euro „se redresează şi vedem semne clare de revenire”.

sursa

Momentul în care blocul de 10 etaje din orașul rus Belgorod se prăbușește după ce a fost lovit de o rachetă

Pe rețelele de socializare au apărut imagini care arată momentul în care un bloc de 10 etaje s-a prăbușit în Belgorod.

Cel puțin șapte persoane au fost ucise și alte 17 au fost rănite după ce clădirea a fost lovită de o rachetă doborâtă, a declarat presa rusă, potrivit protv.ro.

Oficialii ruși spun că racheta a făcut parte dintr-un atac aerian al Ucrainei. Afirmațiile nu au fost verificate.

Imaginile arată, de asemenea, că serviciile de urgență care continuă să caute în moloz pentru supraviețuitori.

Adresele celor 52 de secții de vot deschise de către România pe teritoriul Republicii Moldova pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie

Cetățenii R. Moldova care dețin și cetățenia României sunt așteptați la urne pe 9 iunie curent pentru a-și alege reprezentanții în Parlamentul European.

Guvernul de la București va deschide în total 52 de secții de vot în stânga Prutului, cu 16 mai multe decât acum cinci ani, în cadrul cărora basarabenii români își vor putea exercita dreptul la vot, anunță Ministerul Afacerilor Externe al României. Din numărul total de secții, 13 vor funcționa în municipiul Chișinău – la Consulatul general al României, la Universitatea de Stat din Moldova, la Teatrul „Satiricus”, la liceele „Muguel de Cervantes”, „Gheorghe Asachi” și „Spiru Haret”, două la Bălți și câte una în centrele raionale sau în câteva sate.

Cetățenii vor putea vota în baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

Votarea va începe la ora locală 7:00, pe 9 iunie, și se va încheia la ora 22:00.

La alegerile din 9 iunie 2024 vor fi aleși cei 33 de reprezentanți ai României în Parlamentul European. Mandatul eurodeputaților este de 5 ani.

„Cetățenii R. Moldova pot să decidă , în mare parte, cum va arăta viitorul Parlament European, pentru că au cetățenia română și au dreptul să voteze pentru alegerile europarlamentare. Cred eu că este pentru prima dată când miza alegerilor europarlamentare este atât de mare pentru R. Moldova, pentru că Parlamentul care va fi ales pe 9 iunie și, automat, viitoarea Comisie Europeană va decide soarta integrării R. Moldova. Este foarte important ca cetățenii să iasă la vot pe 9 iunie și să decidă cum va arăta viitorul Parlament European. Anume acest parlament poate decide nu doar deschiderea negocierilor, dar și integrarea în Uniunea Europeană a R. Moldova. E clar că în următorii cinci ani se va decide acest lucru. Deci, această miză pentru cetățenii R. Moldova este mai mare ca niciodată”, a declarat recent secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu R. Moldova din cadrul Guvernului României, Adrian Dupu, potrivit ziarulnational.md.

Furtună în Moldova. A fost emis cod galben de vânt
Articolul anterior
Utilizarea și comercializarea pungilor de plastic și a veselei de plastic vor fi sancționate
Articolul următor