Scandal la Procuratură: Șeful adjunct de la Anticorupție este nepotul lui Viorel Morari. Dragalin: ”Nu-mi dau demisia!”

19/01/2023

News

Șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție Mihai Ivanov este finul de cununie al fostului șef al instituției Viorel Morari. Informația a fost confirmată de Ivanov într-o emisiune de la Jurnal TV. Prezentă la emisiune, șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin a justificat că „un act ilegal comis de către o persoană nu poate fi imputat și rudelor acesteia”, scrie newsmaker.md.

Veronica Dragalin a fost întrebată cât de corect este ca Mihai Ivanov să activeze în cadrul PA, în condițiile în care el este finul ex-șefului instituției, controversatul Viorel Morari. De asemenea, moderatorul emisiunii a remarcat și faptul că Ivanov a avut o ascensiune în carieră, în perioda când Viorel Morari se afla la conducerea PA.

„Eu mi-am format echipa din persoane care înțeleg viziunea și strategia mea, dar și pe așa lucruri ca integritatea. În momentul în care cineva o să încalce acest principiu eu nu o să am nicio problemă să-l exclud”, a spus aceasta.

Ulterior, Mihai Ivanov a făcut o intervenție telefonică, în care a confirmat legătura de rudenie cu Viorel Morari.

„În ceea ce ține de faptul că în repetate rânduri ați spus că am avut o ascensiune fulminantă în perioada în care domnul Morari a deținut funcția de conducere în Procuratura Anticorupție, țin să dezmint această informație. Activez în Procuratura Anticorupție de pe 2 noiembrie 2010, atunci când dl. Morari nici nu era în funcție de procuror-șef, iar relația pe care o am cu acesta a început până ca dumnealui să devină procuror-șef sau să activeze, în general, în Procuratura Anticorupție”, a adăugat acesta.

Amintim că, pe 1 noiembrie, procurorii Mihail Ivanov și Vasile Plevan, au fost desemnați de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) pentru funcția de șefi adjuncți interimari la Procuratura Anticorupție.

Mihai Ivanov gestionează urmărirea penală în dosarul privind finanțarea ilegală a Partidului Politic „ȘOR”. De asemenea, Ivanov este și conducătorul grupului de anchetă în dosarul celor 13 ex-deputați transfugi (printre care Violeta Ivanov, Artur Reșetnicov, Vladimir Vitiuc, Anatolie Zagorodnîi și Serghei Sîrbu).

Anterior, Mihail Ivanov a gestionat urmărirea penală în dosarul privatizării „Air Moldova”, precum și în dosarul licitațiilor de sute de milioane de lei câștigate de firma „Bass System”.

Viorel Morari a preluat funcția de șef al PA în 2016. A demisionat în 2019, în urma unui scandal în care a fost acuzat de implicare într-o tentativă de preluare a unei afaceri. A mers chiar și în judecată, iar în septembrie 2019, „ca urmare a tranzacției de împăcare amiabilă”, a fost restabilit în funcție de Dumitru Robu, la acel moment procuror general interimar.

Revenirea sa la PA nu a durat mult, dat fiind faptul că, la 9 decembrie 2019 – la câteva zile de la învestirea în funcție a noului procuror general, Alexandr Stoianoglo, PG a demarat un control complex la PA și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), iar Morari a fost înlăturat pentru o lună din funcția de șef al PA și delegat la PG.

Între timp, Judecătoria Chișinău a suspendat executarea ordinului semnat de Robu prin care Viorel Morari a fost repus în funcția de procuror-șef la PA, în urma unei cereri făcute de fostul șef PCCOCS, Nicolae Chitoroagă. Mai târziu, Curtea de Apel Chișinău a anulat decizia primei instanțe.

La începutul lui 2020, pe numele lui Viorel Morari au fost pornite două cauze penale. În primul dosar, care a fost trimis deja în judecată, Viorel Morari este învinuit de abuz de serviciu, fals în acte publice și amestecul în înfăptuirea urmăririi penale. Potrivit unui comunicat al PG, acesta a recepționat personal de la Vladimir Plahotniuc o plângere prin care fostul șef al Partidului Democrat din Moldova (PDM) solicita tragerea la răspundere penală a lui Veaceslav Platon pentru denunț calomnios. Ulterior, în baza plângerii, Morari i-a ordonat unui subaltern să pornească, cu o dată din urmă, urmărirea penală în privința lui Platon..

În al doilea dosar în care a fost cercetat, Morari era bănuit de îmbogățire ilicită și spălare de bani în proporții deosebit de mari, cu folosirea situației de serviciu.

Potrivit procurorilor, Morari, prin intermediul membrilor de familiei sale și altor persoane apropiate, ar fi spălat mijloace financiare, iar, prin urmare, părinții și fratele lui s-ar fi îmbogățit cu terenuri și imobile de zeci de mii de euro.

Tot în ianuarie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a admis demersul procurorului general și a decis să-l suspende pe Morari din funcția de procuror-șef al PA, până la adoptarea unei hotărâri definitive în dosarul în care este vizat.

În iunie 2020, procurorii PCCOCS au decis scoaterea de sub urmărirea penală a lui Morari, în dosarul îmbogățirii ilicite, dat fiind faptul că nu au fost adunate suficiente probe pentru al pune sub învinuire, potrivit profilului realizat de RISE Moldova.

Mai mult, Veronica Dragalin, nu intenționează să-și dea demisia în contextul scandalului scurgerilor de informații de pe Telegram. Dragalin spune ca a preluat șefia instituției în urma unui concurs transparent. Șefa Procuraturii Anticorupție spune că în condițiile în care veridicitatea informațiilor apărute pe Telegram nu a fost demonstrată, nu existe motive pentru a considera concursul unul trucat.

Mai mulți reprezentanți ai societății civile, opoziției parlamentare și extraparlamentare au cerut demisia șefei Procuraturii Anticorupție după ce în spațiul public au apărut fragmente ale unor conversații de pe Telegram care ar aparține ministrului Justiției. Potrivit discuțiilor, Sergiu Litvinenco a fost cel care i-a asigurat Veronicăi Dragalin victoria la concursul organizat de Consiliul Superior al Procurorilor, notează IPN.

„Nu-mi dau demisia de onoare. Aș vrea să văd un exemplu când cineva și-a dat demisia pentru că a fost o scurgere de informații pe Telegram, care nici până astăzi nu știm dacă sunt adevărate sau nu. Eu am participat la un concurs unde a trebuit să depun informația despre mine, plan amplu de management despre intențiile mele. A fost o comisie compusă din cinci persoane, dintre care trei din afara țării. Eu am câștigat punctajul cel mai mare. După asta, am participat la CSP la un interviu public. Toată lumea poate vedea interviul meu și interviurile celorlalți candidați. Nu văd să fi fost un concurs trucat și nu văd motive să-mi dau demisia”, a spus Veronica Dragalin în cadrul emisiunii de la Jurnal TV.

S-a găsit jurnalul privat al Reginei Elisabeta. Suverana avea multe secrete: Scria zilnic în el, chiar dacă era obosită

Regina Elisabeta, care a murit la vârsta de 96 de ani pe 8 septembrie 2022, a avut un jurnal secret. Regretata suverană scris ultima dată în jurnal cu doar două zile înainte de moarte, a spus autorul Robert Hardman, în versiunea actualizată a cărții sale, „Charles III: New King. New Court. The Inside Story”, publicată pe 7 noiembrie, scrie evz.ro.

„Edward a venit să mă vadă”, ar fi fost ultimele cuvinte ale reginei, conform lui Hardman. Este vorba despre Sir Edward Young, secretarul privat al Reginei, care o ajuta să organizeze ceremonia de învestire a miniștrilor noului prim-ministru al Marii Britanii, Liz Truss. Numirea lui Truss, pe 6 septembrie, avea să fie ultimul angajament oficial al suveranei.„Se pare că încă scria în jurnal la Balmoral cu două zile înainte de moarte”, a scris Hardman.„Ultima sa însemnare era la fel de factuală și practică, la fel ca întotdeauna”.

Jurnalul Reginei Elisabeta era un registru al evenimentelor care aveau loc în zilele sale aglomerate. Suverana ar fi spus înainte să moară că n-a avut timp să noteze lucruri foarte personale sau conversații, ci doar evenimente importante. „Nu am timp să notez conversații, doar evenimente”, ar fi spus regina, conform unor surse.

Scria zilnic în jurnal, chiar dacă era obosită

Un fost membru al casei regale a declarat în 2019 că regina scria în jurnal cu un stilou cu cerneală neagră și că fiecare jurnal era marcat cu monograma sa regală și numerotat cu cifre romane. Suverana scria în jurnalul său în fiecare seară „indiferent cât de târziu era sau cât de obosită se simțea”, a spus fostul membru al casei regale. „Era o datorie de neocolit, și scria la birou, niciodată în pat”.

Și Regele Charles are un jurnal, dar „nu mai scrie jurnale narative extinse ca înainte”, a spus un curtean de rang înalt pentru Hardman.

Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soție înainte să moară

Dan Diaconescu a dezvăluit, în cadrul unei emisiuni, că Silviu Prigoană și soția sa, Mihaela, s-ar fi despărțit. Fostul patron de la OTV a explicat ce s-a întâmplat între cei doi soți la ultima petrecere la care au participat împreună, scrie adevarul.ro.

Silviu Prigoană era căsătorit cu Mihaela Botezatu, cea alături de care își găsise liniștea după divorțul de Adriana Bahmuțeanu.

Dan Diaconescu a susținut, marți seara, în timpul emisiunii „Cancan Senzațional”, în timp ce discuta cu Adriana Bahmuțeanu, că Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soția sa.

„Ultima mea întâlnire cu el a fost la Palatul Snagov, la nunta lui Horia Ivanovici. Și acolo era și Silviu Prigoană. Ne-am văzut, ne-am îmbrățișat, ne-am salutat. La masa unde el fusese alocat era și doamna Mihaela. Iar el voia să stea la masa mea. Și l-am întrebat: «Silviu, dar tu nu ești la masă cu soția ta?». Și el mi-a zis: «Dacă-ți spun ce mi-a făcut Horia! Eu nu mai sunt împreună cu Mihaela și Horia ne-a invitat separat și ne-a așezat la aceeași masă»”, a povestit Dan Diaconescu la Cancan Senzațional.

Adriana Bahmuțeană a vorbit și ea despre acest lucru. „Nu știu ce să spun exact. M-am întâlnit cu femeia aceasta doar de câteva ori, întâmplător, la mall. Am vorbit cu ea câteva minute. Nu am nimic cu femeia, să fie sănătoasă! Nu am nimic împotriva ei. Ba din contra, acum, în vacanța copiilor, le-am dat procură să meargă cu copiii în Italia. Acum o săptămână, la sfârșitul lui octombrie”, a spus și Adriana Bahmuțeanu.

Cifre dramatice: Sute de copii au fost omorâți de la începutul războiului din Ucraina, iar circa 10.000 au fost deportați în Rusia

589 de copii ucraineni au fost omorâți de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 24 februarie 2022. Alți 1681 de copii au fost răniți, iar peste 9000 de copii au fost deportați sau strămutați forțat de pe teritoriul Ucrainei de la începutul invaziei. Datele au fost prezentate de reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko, în cadrul dezbaterilor publice la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit oficialului ucrainean, autoritățile de la Kiev, în parteneriat cu instituțiile internaționale, au reușit readucerea în familii a 1007 copii ucraineni strămutați ilegal din Ucraina.

Potrivit reprezentantului Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, de la începutul invaziei ruse în țara vecină 589 de copii ucraineni au fost omorâți, iar 9546 au fost preluați forțat din familiile ucrainene și deportați în Rusia.

„1681 de copii au fost răniți de la 24 februarie 2022. De asemenea, datele Procuraturii Generale a Ucrainei arată că 589 copii au murit de la începutul invaziei la scară largă. De asemenea, numărul de cazuri cunoscute de deportări sau de strămutare forțată a copiilor este de 9 546. 1007 copii au fost readuși acasă din deportate. Noi am reușit să salvăm peste 1000 de copii. Este un subiect foarte sensibil pentru noi. Ong-urile ucrainene și avocatul pentru drepturile copilului depun eforturi pentru a asigura reîntregirea familiilor și pentru a-i primi pe copiii ucraineni înapoi din prizonieratul rus”, a spus reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko.

Potrivit oficialului ucrainean, singura modalitate de a combate fenomenul barbar de deportare și de strămutare forțată a copiilor ucraineni este încetarea războiului și retragerea completă a armatei ruse de pe teritoriul ucrainean. Petro Iațenko face apel la solidaritatea tuturor statelor lumii și spune că dacă Ucraina nu va fi sprijinită în fața agresiunii ruse, războiul s-ar putea extinde, vizând și alte state.

„Statul care a comis invazia trebuie obligat să se întoarcă pe teritoriul său și să respecte acordurile internaționale semnate anterior. E vorba de acordurile care prevăd integritatea teritorială a Ucrainei. Înțeleg că acum acest subiect pare de domeniul fantasticului, dar subiectul deportărilor, prizonierilor, torturii, genocidului, nu trebuie să-și aibă locul în Europa secolului 21. Se pare că sistemul dreptului umanitar internațional a clacat și noi vedem asta. Toate țările lumii trebuie să înțeleagă că invazia din Ucraina este o tentativă de a distruge sistemul de securitate din întreaga lume. Dacă nu vom fi susținuți de celelalte state ale lumii, Ucraina se una singură nu se va descurca. Am văzut că președintele Vladimir Putin a vizitat Mongolia unde a fost semnat un acord, acolo Putin trebuia arestat, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, a mai spus Petro Iațenko.

Reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război spune că Organizația Națiunilor Unite trebuie să fie mai vocală în raport cu crimele de război comise de Rusia. Potrivit oficialului ucrainean, Rusia nu-și dorește doar ocuparea teritoriilor ucrainene, ci distrugerea identității poporului ucrainean.

„Rusia continuă să țină copiii ucraineni în izolare informațională și comite un genocid în raport cu poporul ucrainean. Pentru copiii care se întorc acasă din prizonieratul rus noi avem programe speciale de reabilitare și reintegrare. 161 copii s-au aflat în Centrul pentru Protejarea Drepturilor Copilului, psihologii lucrează cu acești copiii și-i ajută să se reintegreze în societatea ucraineană. Rusia nu încearcă doar să ne ocupe teritoriile, Rusia încearcă să ne distrugă cultura și identitatea. Este un genocid. Rusia încearcă să reeduce copiii din teritoriile temporar ocupate. Este o crimă groaznică de război. Noi trebuie să fim uniți, Ucraina nu trebuie izolată. Dacă Ucraina nu se va descurca cu invazia rusă, această problemă poate viza și alte țări. Toate țările lumii trebuie să ne ajute și astfel se ajută pe ele însele. Copiii ucraineni trebuie să se întoarcă acasă, în familiile lor, la limba și cultura lor. Ucraina are nevoie de cât mai multe acte oficiale confirmative ale acestor crime, avem nevoie de mediatizarea acestor cazuri, reprezentanții ONU trebuie să vorbească despre asta”, a punctat oficialul ucrainean.

Dezbaterea publică la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.