Schimbare importantă! Putin a desemnat un nou comandant care va conduce operațiunile militare din Ucraina

19/06/2022

News

Schimbare importantă în comandamentul armatei ruse. Colonelul Andrei Serdiukov, șeful forțelor aeriene ruse, ar fi fost schimbat din funcție din cauza pierderilor masive în rândul parașutiștilor, potrivit datelor furnizate de Institutul pentru Studierea Războiului.

Acesta ar fi căzut în dizgrația superiorului său din cauza pierderilor uriașe înregistrate pe fronturile din Ucraina.

În locul său ar fi fost desemnat generalul-colonel Mihail Teplinski, originar din regiunea Donețk.

Andrei Serdiukov a condus operaţiunea de ocupare a Crimeei în 2014, iar mai târziu – din aprilie până în septembrie 2019 – a condus un grup militar rus în Siria.

Armata rusă își concentrează bombardamentele în regiunea Luhansk

Rusia își intensifică atacurile cu rachete în estul şi centrul Ucrainei. Pe de altă parte, oficialii de la Kiev sunt dispuși să lupte până când își vor recupera teritoriile disputate. Sievierodoneţk este un oraş strategic important, pentru că atunci când Rusia va prelua controlul zonei, va avea putea anexa întreaga regiune Luhansk. Guvernatorul Serhiy Gaidai a declarat că atacurile ruseşti asupra oraşelor aflate chiar la sud de Sievierodoneţk au fost respinse de trupele ucrainene, în ciuda situaţiei dificile.

.„Ruşii şi-au aruncat toate rezervele în direcţia Sievierodoneţk şi Bakhmut. Ei încearcă să preia controlul deplin asupra centrului regional şi să taie autostrada Lysychansk-Bakhmut. Nu au niciun succes, mor pe capete”, a declarat Gaidai. Deşi oraşul Lysychansk a fost bombardat în mod constant, a rămas sub controlul ucrainenilor.

Negocierile dintre Rusia și Ucraiana ar putea fi reluate

Ucraina vrea să reia negocierile de pace cu țara agresoare, Rusia. David Arahamia, negociatorul-şef al Kievului, este de părere că noi discuții între ruși și ucraineni ar putea avea loc în luna august a acestui an, moment în are forțele militare ucrainene vor întreprinde operaţiuni de contraatac în diferite locuri.

În schimb, Federația Rusă cere demilitarizarea Ucrainei, precum și cedarea teritoriilor Doneţk şi Lugansk din estul statului.

Ultimele negocieri dintre Ucraina și Federația Rusă au avut loc în luna martie, la Palatul Dolmabahce, din Istanbul. Acestea au făcut parte din seria celor patru runde de negocieri ruso-ucrainene. Discuțiile s-au întins pe durata a 4 ore, la finalul cărora Ucraina era gata să acceste statutul de stat neutru în cazul în care sistemul garanțiilor de securitate ar fi funcționat, amia precis renunțarea la statutul de candidat NATO.

sursa: www.b1tv.ro

Emisarul SUA pentru Ucraina: Nicio pace nu va fi impusă liderului de la Kiev!

Generalul în retragere Keith Kellogg, emisarul președintelui american Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, a subliniat luni că niciun acord de pace nu va fi impus Kievului, iar eventualele garanții de securitate oferite de Washington pentru o viitoare forță europeană de menținere a păcii urmează să fie discutate ulterior, conform Reuters.

Oficiali americani de rang înalt, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio (dar nu și Kellogg), se vor întâlni marți, la Riad, cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov pentru a discuta despre încheierea războiului din Ucraina și relațiile dintre Rusia și SUA.

Kellogg, care a precizat că va merge la Kiev să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în această săptămână, a declarat la sediul NATO din Bruxelles că un acord „nu va fi impus unui lider ales al unei națiuni suverane”.

De asemenea, el a menționat că discută cu aliații europeni, care doresc să participe la negocieri, dar a subliniat că nu este practic ca toate părțile să fie prezente la masa discuțiilor.

Oficialii europeni au fost surprinși de recentele acțiuni ale administrației Trump de a atrage Rusia, care a început o invazie la scară largă în Ucraina în urmă cu aproape trei ani, fiind confruntată cu sancțiuni occidentale și izolare diplomatică.

Washingtonul a trimis un chestionar capitalelor europene pentru a întreba ce ar putea face pentru a sprijini securitatea Kievului, aducând astfel o urgență în discuțiile dintre aliații europeni despre cum să reacționeze la schimbarea politicii americane. Liderii din Franța, Marea Britanie, Germania, Danemarca, Polonia, Italia, Spania și Olanda, împreună cu înalți oficiali ai NATO și ai Uniunii Europene, au avut o reuniune de urgență la Paris.

Marea Britanie, Suedia și Germania au declarat că sunt deschise să trimită forțe de menținere a păcii în Ucraina, cu condiția unui mandat clar și acceptabil. Mulți oficiali au subliniat că ar lua în considerare trimiterea de trupe în Ucraina doar dacă SUA ar oferi o garanție de securitate. Întrebat dacă SUA vor oferi o astfel de garanție, Kellogg a răspuns: „Am fost cu președintele Trump, iar politica a fost întotdeauna: Nu iei nicio opțiune de pe masă”.

„Discuțiile despre eventualele garanții de securitate vor avea loc înainte de finalizarea oricăror discuții și acorduri”, a explicat Kellogg. „Răspunsurile la aceste întrebări vor fi stabilite pe măsură ce ne apropiem de finalizarea procesului”, a concluzionat el.

Alocații de 15 mil lei pentru 13 proiecte sectoriale pentru populația din Zona de Securitate

Prin intermediul Programului activităților de reintegrare a țării pentru anul 2024, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.341/2024, autoritățile publice centrale și locale, au beneficiat de alocații bugetare în valoare de 15 mln. de lei pentru a implementa 31 de proiecte cu impact sectorial major pentru populația din perimetrul Zonei de Securitate, scrie oficial.md.

La fel, Consiliul raional Dubăsari a primit 4,6 mln. de lei pentru a compensa parțial unele cheltuieli suportate de proprietarii de terenuri agricole, amplasate după traseul Rîbniţa-Tiraspol, ca urmare a impunerii de către Tiraspol a plăților ilegale la transportarea recoltei sau a materialului semincer prin posturile neautorizate de control din Zona de Securitate.

Beneficiarii Programului, au avut obligația de a realiza activitățile stabilite, conform destinației și până la finele anului, iar după încheierea anului bugetar, au avut sarcina de a prezenta în adresa Cancelariei de Stat (Biroul politici de reintegrare), rapoarte anuale privind utilizarea mijloacelor alocate.

În rezultatul examinării rapoartelor prezentate de către autoritățile beneficiare s-a constatat că toate proiectele aprobate au fost finalizate, cu valorificarea sumei de 16,73 mln. de lei din totalul de 19,6 mln. de lei alocați în total, iar suma neutilizată de 2,87 mln. de lei a fost virată pe contul bugetului de stat, în corespundere cu prevederile pct.29 de la anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.131/2014.

În total, în perioada anilor 2011–2024, prin intermediul Programului dat au fost finanțate 581 de proiecte în valoare de peste 194 mln. de lei.

Câștig pentru Moldova în disputa privind concesionarea Aeroportului

Curtea de Apel Svea din Stockholm a respins cererea depusă de „Komaksavia Airport Invest Ltd” împotriva Republicii Moldova, confirmând astfel hotărârea Tribunalului arbitral al Institutului de Arbitraj al Camerei de Comerț din Stockholm, informează Ministerul Justiției. Potrivit autorităților decizia, pronunțată pe 14 februarie 2025, reconfirmă că investitorul cipriot nu a realizat o investiție protejată conform acordului bilateral între Republica Moldova și Republica Cipru, transmite IPN.

Litigiul a început în 2020, când „Komaksavia” a acționat Republica Moldova în arbitraj, susținând că acesta ar fi intervenit ilegal în gestionarea companiei Avia Invest, fostul concesionar al Aeroportului Internațional Chișinău. Tribunalul arbitral din Stockholm a decis în august 2022 că nu are jurisdicție asupra cazului, iar „Komaksavia” a fost obligată să acopere cheltuielile de judecată ale statului moldovean.

Ministerul Justiției specifică că ulterior, „Komaksavia” a contestat această decizie la Curtea de Apel Svea, însă instanța a constatat că transferul părții sociale de 95% în Avia Invest către „Komaksavia” nu constituia o investiție protejată. Totodată, s-a stabilit că firma nu a demonstrat o contribuție economică reală și nici asumarea unui risc financiar.

Autoritățile precizează că. prin decizia sa, Curtea de Apel Svea nu doar că a menținut hotărârea arbitrală, dar a obligat „Komaksavia” să achite integral cheltuielile de judecată ale Republicii Moldova, în valoare de 105 000 de euro și 10 000 de dolari, plus dobândă.

Reprezentanții ministerului punctează că decizia Curții de Apel Svea reconfirmă poziția Republicii Moldova în dosar și reprezintă un pas important în soluționarea litigiului privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău.