Școli, moschei, străzi închise și măsuri de maximă securitate în Uzbekistan, unde are loc un summit la care participă Putin

Preşedinţii Xi Jinping și Vladimir Putin, se întâlnesc joi, 15 septembrie, în Uzbekistan pentru un summit regional care arată ca un front împotriva Occidentului, în pline tensiuni exacerbate de războiul din Ucraina.

Lui Jinping şi Putin li se vor alătura în oraşul Samarkand, o etapă-cheie pe străvechiul Drum al Mătăsii, liderii Indiei, Pakistanului, Turciei, Iranului şi altor ţări pentru un summit de două zile al Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (SCO).

Dacă vineri, 16 septembrie, va avea loc principala reuniune a acestui summit, întâlnirea bilaterală dintre preşedinţii chinez şi rus de joi va fi cea mai analizată, ţările lor fiind în centrul unor crize diplomatice internaţionale.

Pentru Putin, acest summit este ocazia de a arăta că Rusia nu este izolată pe scena mondială, scrie Agerpres.ro.

Xi, care face în Asia Centrală prima sa călătorie în străinătate de la începutul pandemiei de coronavirus, îşi poate consolida statura de lider de prim-plan înaintea congresului Partidului Comunist Chinez din octombrie, în cursul căruia vizează inedit al treilea mandat.

De asemenea, întâlnirea lor are un aer de sfidare lansată SUA, care au preluat conducerea sancţiunilor împotriva Moscovei şi sprijinului militar acordat Kievului şi care au stârnit furia Beijingului prin vizita mai multor oficiali americani în Taiwan.

„Organizaţia de Cooperare de la Shanghai oferă o alternativă reală la structurile orientate spre Occident”, a declarat presei marţi consilierul diplomatic al Kremlinului Iuri Uşakov. Este ”cea mai mare organizaţie din lume, care cuprinde jumătate din populaţia planetei” şi acţionează pentru o ”ordine internaţională justă”, a adăugat acesta.

Condiții dure de securitate la Samarkand

Înainte de sosirea liderilor la Samarkand, o fostă răscruce majoră a rutelor comerciale dintre China şi Europa, deplasările în oraşul plasat sub securitate întărită au fost restricţionate, iar aeroportul a fost închis pentru zborurile comerciale.

Străzile acestui oraş cunoscut pentru moscheile şi mausoleele sale acoperite cu mozaicuri albastre au fost aproape pustii miercuri, au constatat jurnalişti ai agenţiei France Presse.

Şcolile vor fi închise joi şi vineri.

Principalele teme de discuție de la summit

SCO, ai cărei membri sunt China, Rusia, India, Pakistan şi fostele republici sovietice din Asia Centrală, a fost creată în 2001 ca instrument de cooperare politică, economică şi de securitate în competiţie cu organizaţiile occidentale.

Nu este o alianţă militară precum NATO şi nici o organizaţie de integrare politică precum Uniunea Europeană, dar membrii săi lucrează împreună pentru a aborda provocările comune de securitate şi a promova comerţul.

Conflictul din Ucraina, situaţia din Afganistan sau chiar tulburările care au zguduit mai multe ţări din Asia Centrală în ultimele luni ar trebui să fie printre principalele subiecte abordate.

Sesiunea principală a summitului din această săptămână va avea loc vineri, dar atenţia va fi îndreptată mai ales spre multiplele întâlniri bilaterale programate cu această ocazie.

Cu cine se mai întâlnește Putin

Pe lângă Xi Jinping, Putin se va întâlni joi, 15 septembrie, separat cu preşedintele iranian, Ebrahim Raisi, a cărui ţară doreşte să se alăture OCS, şi cu premierul pakistanez, Shehbaz Sharif, iar vineri cu premierul indian, Narendra Modi, şi preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan.

Înainte de summit, menționăm că Xi Jinping a mers miercuri, 14 septembrie, în Kazahstan, unde s-a întâlnit cu preşedintele Kassîm-Jomart Tokaev.

Ultima întâlnire dintre Putin şi Xi a avut loc în luna februarie, când preşedintele rus a vizitat Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing, cu câteva zile înainte de lansarea războiului Moscovei împotriva Ucrainei.

Fără a sprijini în mod explicit intervenţia militară rusă, Beijingul şi-a exprimat în repetate rânduri în ultimele luni sprijinul pentru Moscova, izolată în Occident.

Putin a vizitat regiunea Kursk pentru prima dată de la incursiunea ucrainenilor

Președintele rus Vladimir Putin a vizitat astăzi regiunea Kursk pentru prima dată de când forțele armate ale Ucrainei „au trecut granița”. Aici a fost întâmpinat de Valeri Gherasimov, șeful Statului Major General al Forțelor Armate Ruse și prim-adjunct al ministrului Apărării, scrie moldova1.md

Gherasimov i-a raportat lui Putin că în ultimele 5 zile, trupele ruse au eliberat 24 de așezări din Kursk și au reocupat peste 1.100 kilometri pătrați din teritoriul regiunii. Potrivit raportului, asta înseamnă 86% din teritoriul ocupat de ucraineni.

„Sarcina noastră în viitorul apropiat este să învingem în cele din urmă, în cel mai scurt timp posibil, inamicul care desfășoară operațiuni militare în Kursk. Mă aștept ca toate misiunile de luptă cu care se confruntă unitățile noastre să fie finalizate și ca teritoriul regiunii Kursk să fie în curând eliberat complet de inamic”, a declarat Vladimir Putin, potrivit Kommersant.

În plus, președintele rus a ordonat să se acorde „o atenție specială” creării unei zone de securitate de-a lungul graniței ruso-ucrainene, astfel încât incursiuni precum cea din Kursk să nu mai fie posibile.Peste 400 de militari ai Forțelor Armate ucrainene au fost capturați în regiunea Kursk, a informat Statul Major.

Killerul care a ucis un cetăţean turc în sectorul Râșcani al Capitalei a fost reţinut

Killerul care a comis un atac armat în sectorul Râșcani al capitalei a fost reținut ieri, din întâmplare, într-o localitate din regiunea Izmir, Turcia. Acesta avea documente false și la întrebările polițiștilor care l-au oprit în stradă ar fi răspuns contradictoriu fapt care a servit motiv ca oamenii legii să-l verifice mai minuțios. El era căutat se Interpol de 10 ani, fiind acuzat în Turcia, scrie politik.md

Presa turcă scrie că acesta ar urma să-și ispășească pedeapsa în Turcia pentru crimele comise în această țară.

Poliţia Naţională în comun cu Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale anunță cǎ killer-ul care a comis crima din sectorul Rîșcani al Capitalei, în vara anului trecut, a fost localizat și reținut în Turcia.

„Cu referire la acest caz, în toată aceastǎ perioadǎ, instituțiile de drept ale Republicii Moldova au făcut schimb de date cu oficiile Europol și Interpol. Vom reveni cu detalii”, transmit oamenii legii.

Amintim că în data de 10 iulie 2024, un bărbat a fost asasinat la o terasă din sectorul Rîşcani al Capitalei, iar ucigaşul, care era cu o bicicletă, a fugit într-o direcţie necunoscută.

Ulterior, s-a stabilit că victima era un cetăţean turc, lider al unei grupări criminale din Marea Britanie, specializată în comercializarea drogurilor.

Acesta a ajuns în Moldova în anul 2022, iar, între timp, autorităţile din Marea Britanie ar fi solicitat de patru ori ca bărbatul să fie extrădat. Acest lucru, însă, nu s-a mai întâmplat pentru că acesta ceruse azil pe teritoriul ţării noastre, iar după ce i-a fost respinsă cererea, invidul s-a adresat în instanţă.

De asemenea, în urma asasinatului, poliţia a anunţat că a reţinut doi suspecţi.

Natalia Morari dezvăluie că a suferit de o formă rară de cancer mamar

Jurnalista Natalia Morari a publicat pe rețelele de socializare, un mesaj în care dezvăluie că a suferit de o formă rară de cancer mamar. Aceasta a menționat că în urmă cu exact un an a trecut printr-o intervenție chirurgicală prin care i-a fost îndepărtat sânul drept. Potrivit ei, operația a avut succes.

Jurnalista a declarat că a decis să vorbească public despre experiența sa, pentru a ajuta alte fete și femei care se luptă cu această maladie.

Natalia Morari a relatat că a aflat despre despre diagnosticul de cancer mamar anul trecut.

Chiar și azi țin minte acea zi de 5 februarie 2024 când am intrat la prietena Eugenia Gruzdeva la o cafea. Stăteam de vorbă și m-am plâns la un moment dat că mă doare sânul drept și probabil trebuie să-mi vină ciclu. Ea imediat m-a întrebat când ultima dată am făcut mamografie. Spre rușinea mea, i-am zis cum este – niciodată. Reacția ei a fost promptă: «Ты чего, мать, тебе же 40 лет», m-a luat de mână și în clipa ceea noi deja traversam drumul spre centrul privat de endocrinologie care se afla exact peste drum de la oficiul ei. S-a înscris și ea împreună cu mine”, a spus ea.

Jurnalista a menționat că, după ce a făcut mai multe proceduri, inclusiv biopsie, a aflat că suferă de cancer mamar într-o formă rară la sânul drept. Aceasta nu prevedea nicio altă opțiune decât îndepărtarea întregului sân.

Intervenția chirurgicală a avut loc pe 12 martie 2024, decurgând cu succes.

Jurnalista a menționat că va mai urma și un tratament medicamentos, care va dura de la 5 până la 8 ani.

„Astăzi, abia după un an de la operație, am decis să vorbesc public despre asta pentru că am decis, în sfârșit, să-i povestesc mamei. Ea până azi nu știa nimic, pentru că așa am decis noi că va fi mai bine pentru ea la ai ei 75 ani. (…) În același timp, având acest an în spate, înțeleg cât de important este să vorbești public despre asta ca să ajuți alte femei. Din mai multe motive aceasta temă rămâne tabuizată în continuare – de parcă femeia care are cancer brusc devine nu ok.Fetelor, femeilor, dragelor, voi sunteți ok în pofida la tot ce vi se bagă în cap. Sunteți ok cu sân sau fără, cu cancer sau fără – voi pur și simplu sunteți ok! Peste 3 luni de la înlăturarea sânului drept deja urcam cel mai complicat traseu de munte pe vârful Negoiu, peste 5 luni mă lansam în campanie. (…)Scriu această postare pentru acea fată ca mine, care știu că acum are nevoie de un singur lucru – să-i spună cineva „Va fi bine”. Draga mea, va fi bine! Roagă-te, roagă-te mult și începe să te iubești pe tine în absolut toate momentele prin care treci acum. Pentru că ești și ești absolut ok. Va fi bine!”, a adăugat ea.

Îmbrăcăminte cu inscripții de branduri, descoperită la Telenești
Articolul anterior
Soldații ucraineni au capturat unul dintre ”dinozaurii” ocupanților ruși
Articolul următor
Close menu