Șeful adjunct al Procuraturii Chișinău pleacă din sistem

06/01/2022

News

Șeful adjunct al Procuraturii Chișinău, Adrian Popenco, cel care l-a audiat pe Șor în urma autodenunțului din 2015, pleacă din sistemul procuraturii.

Șeful adjunct al Procuraturii Chișinău, Adrian Popenco, pleacă din sistem Foto: zdg.md

La moment, atribuțiile șefului adjunct al Procuraturii Chișinău sunt exercitate de către o echipă de manageri din cadrul Procuraturii.

Într-un comentariu pentru Ziarul de Gardă, procurora Mariana Cherpec, responsabilă de comunicare din cadrul Procuraturii Generale, a menționat că Adrian Popenco a depus cerere de demisie din sistemul procuraturii din propria inițiativă, ultima zi de lucru a lui fiind vineri, 31 decembrie.

„La moment atribuțiile acestuia sunt exercitate de echipa de manageri ai Procuraturii municipiului Chisinau până la identificarea persoanei care va exercita temporar interimatul funcției. Ulterior, funcția vizata urmează a fi scoasa la concurs conform procedurilor legale” a declarat Mariana Cherpec.

În iulie 2019, Adrian Popenco a fost delegat la Procuratura Anticorupție (PA) în funcția de șef-adjunct, de către fostul șef al PG, Eduard Harunjen. Numirea lui Popenco a avut loc la scurt timp după ce Adriana Bețișor a renunțat la funcția de procuror-șef interimar al PA. Ulterior, în august 2019, Popenco a revenit la Procuratura municipiului Chișinău printr-un semnat de către procurorul general interimar Dumitru Robu. Detalii aici

Din 2017 până în 2021, Adrian Popenco a ocupat funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău. Anterior, în 2013, acesta a exercitat funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, după care a exercitat și funcția de procuror interimar anticorupție.

Procurorul care l-a audiat pe Șor în urma autodenunțului din 2015, revine șef-adjunct la Procuratura Anticorupție

La 15 octombrie 2015, Vlad Filat a fost reţinut de ofiţerii şi procurorii anticorupţie. Cu doar trei zile mai devreme, Ilan Şor, afaceristul şi primarul de Orhei, a depus un autodenunţ, iar la 13 octombrie, acesta a fost audiat la sediul său din incinta Casei Sindicatelor de şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie, Adrian Popenco. În autodenunţ, Şor a reclamat că i-ar fi dat în ultimii cinci ani fostului premier Filat aproximativ 250 milioane de USD în schimbul unor servicii, dar şi că ar fi fost partener cu liderul PLDM în câteva afaceri, inclusiv în cea legată de Banca de Economii a Moldovei (BEM).

Adresele celor 52 de secții de vot deschise de către România pe teritoriul Republicii Moldova pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie

Cetățenii R. Moldova care dețin și cetățenia României sunt așteptați la urne pe 9 iunie curent pentru a-și alege reprezentanții în Parlamentul European.

Guvernul de la București va deschide în total 52 de secții de vot în stânga Prutului, cu 16 mai multe decât acum cinci ani, în cadrul cărora basarabenii români își vor putea exercita dreptul la vot, anunță Ministerul Afacerilor Externe al României. Din numărul total de secții, 13 vor funcționa în municipiul Chișinău – la Consulatul general al României, la Universitatea de Stat din Moldova, la Teatrul „Satiricus”, la liceele „Muguel de Cervantes”, „Gheorghe Asachi” și „Spiru Haret”, două la Bălți și câte una în centrele raionale sau în câteva sate.

Cetățenii vor putea vota în baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

Votarea va începe la ora locală 7:00, pe 9 iunie, și se va încheia la ora 22:00.

La alegerile din 9 iunie 2024 vor fi aleși cei 33 de reprezentanți ai României în Parlamentul European. Mandatul eurodeputaților este de 5 ani.

„Cetățenii R. Moldova pot să decidă , în mare parte, cum va arăta viitorul Parlament European, pentru că au cetățenia română și au dreptul să voteze pentru alegerile europarlamentare. Cred eu că este pentru prima dată când miza alegerilor europarlamentare este atât de mare pentru R. Moldova, pentru că Parlamentul care va fi ales pe 9 iunie și, automat, viitoarea Comisie Europeană va decide soarta integrării R. Moldova. Este foarte important ca cetățenii să iasă la vot pe 9 iunie și să decidă cum va arăta viitorul Parlament European. Anume acest parlament poate decide nu doar deschiderea negocierilor, dar și integrarea în Uniunea Europeană a R. Moldova. E clar că în următorii cinci ani se va decide acest lucru. Deci, această miză pentru cetățenii R. Moldova este mai mare ca niciodată”, a declarat recent secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu R. Moldova din cadrul Guvernului României, Adrian Dupu, potrivit ziarulnational.md.

Moldovenii din șase state ar putea vota prin corespondență. Decretul, semnat de Maia Sandu

Cetățenii R.Moldova din șase state ar putea vota la următoarele alegeri republicane prin corespondență. Decretul șefului statului privind promulgarea documentului a fost publicat în ediția Monitorului Oficial din 10 mai.

Documentul reglementează participarea la alegeri prin exercitarea votului prin corespondență, procedurile electorale specifice și atribuțiile organelor electorale. Autoritățile menționează că procedurile electorale privind securizarea votării, păstrarea și asigurarea integrității plicurilor cu buletinele de vot recepționate se vor stabili printr-un regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală, scrie deschide.md.

Astfel, se propune ca pilotarea votului prin corespondență să aibă loc în SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda. În acest sens, cetățenii vor trebui, în mod obligatoriu, să se înregistreze pentru exercitarea votului prin corespondență și să primească o notificare a Comisiei Electorale Centrale privind finalizarea procedurii de înregistrare. Totodată, buletinele de vot vor fi expediate către alegători prin intermediul poștei diplomatice sau a serviciilor poștale obișnuite. Documentul conține și prevederi privind procedura de numărare și totalizare a voturilor de către biroul electoral al secției de votare, precum și situațiile în care buletinele de vot se declară nevalabile.

De menționat că, la alegerile prezidențiale din 2021, au participat 212 434 alegători din afara Republicii Moldova. La nivel global, 53 de țări permit votul prin poștă din străinătate. Totodată, 13 state membre ale Uniunii Europene permit votul prin corespondență.

Comisia Europeană îi acuză pe șefii Eurovision. Care este motivul? ,,Au făcut un cadou pentru „inamicii Europei”

Decizia Uniunii Europene de Radio și Televiziune (EBU) de a interzice drapelul UE la finala Eurovision de sâmbătă a fost un cadou pentru „inamicii Europei”, a declarat Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene, pentru Politico, citat de b1.ro.

Margaritis Schinas s-a arătat revoltat de decizia EBU, care a exclus în premieră alte drapele decât cele ale țărilor participante.

Comisarul european consideră că măsura a fost nepotrivită, având în vedere că suntem tot mai aproape de alegerile europarlamentare și a venit într-un moment în care mii de protestatari gruzini se adunau pe străzile din Tbilisi ca să își exprime susținerea pentru valorile democratice pe care le reprezintă UE.

„Nu pot găsi o explicație logică pentru care EBU face acest lucru. Și la ce ajută? Cu mai puțin de o lună până la alegerile europene, cine câștigă din interzicerea drapelului UE la Eurovision? Doar euroscepticii și inamicii Europei”, a subliniat Margaritis Schinas.

Decizia EBU a fost criticată și de purtătorul de cuvânt a Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

„Este cu siguranță regretabil să interzicem drapelul care este steagul tuturor membrilor UE și al altor membri din Consiliul Europei care iau parte la concurs, și care este arborat adesea de drapele naționale pe clădiri publice”, a declarat purtătorul de cuvânt.