Senatul SUA a aprobat miercuri cu o majoritate covârșitoare un tratat privind aderarea Finlandei și Suediei la NATO, scrie mediafax.ro. Senatorii republicani și democrați au uitat de neînțelegerile lor și au votat împreună pentru primirea celor două țări nordice în Alianța Nord-Atlantică.
Votul a fost 95 pentru și 1 contra, doar senatorul Josh Hawley, republican din Missouri, opunându-se față de extinderea NATO. Astfel, tratatul a depășit cu mult cele două treimi necesare pentru aprobarea sa. Această decizie a subliniat hotărârea ambelor partide de a forma o alianță militară mai puternică, pe fondul amenințărilor oficialilor ruși că Suedia și Finlanda ar fi confruntat cu represalii în cazul în care se alătură NATO.
”Aderarea Finlandei și a Suediei va întări și mai mult NATO și este cu atât mai urgentă având în vedere agresiunea rusă, având în vedere războiul imoral și nejustificat al lui Putin în Ucraina”, a declarat senatorul Chuck Schumer, democrat de New York și liderul majorității. ”Putin întărește alianța NATO și nimic nu o arată mai bine” decât aprobarea răsunătoare de către Senat a pactului.
La începutul lunii iulie, ambasadorii celor 30 de state NATO au semnat așa-numitele protocoale de aderare ale Finlandei și Suediei la sediul organizației de la Bruxelles, în prezența miniștrilor de Externe din cele două țări nordice. Pentru ca Suedia și Finlanda să devină membre cu drepturi depline în NATO este necesar ca toate cele 30 de state care fac parte în prezent din Alianța Nord-Atlantică să ratifice aceste documente.
Au început funeraliile Papei Francisc. Maia Sandu, prezentă la ceremonie
În Piața Sfântul Petru din Roma au început funeraliile Papei Francisc. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, alături de alți zeci de lideri mondiali, participă la ceremonie pentru a aduce un ultim omagiu pontifului.
Funeraliile papei Francisc, care a murit luni, la vârsta de 88 de ani, au loc sâmbătă în Piaţa Sfântul Petru din Vatican, unde au sosi sute de mii de credincioşi și lideri din toată lumea. Francisc va fi înmormântat în bazilica papală Santa Maria Maggiore (Sfânta Maria cea Mare) din Roma, aşa cum a cerut suveranul pontif în testament.
Sicriul Papei Francisc este purtat în Piața Sfântul Petru
Sicriul Papei Francisc este scos acum din Bazilica Sfântul Petru în Piața Sfântul Petru. De prezicat că, procedurile de astăzi vor arăta puțin diferit față de funeraliile papale anterioare.
De exemplu, Papa Francisc va fi înmormântat într-un sicriu simplu din lemn și, în loc să fie îngropat în trei sicrie, a cerut să fie înmormântat doar într-unul.
Aceste ultime dorințe mai umile reflectă, de asemenea, cine a fost el ca lider al Bisericii Catolice. De-a lungul mandatului său, a fost de multe ori de partea refugiaților și a îndemnat la compasiune pentru oamenii care își părăsesc casele.
Aceste ultime dorințe mai umile reflectă, de asemenea, cine a fost el ca lider al Bisericii Catolice. De-a lungul mandatului său, a fost de multe ori de partea refugiaților și a îndemnat la compasiune pentru oamenii care își părăsesc casele.
Trump, omagiu la mormântul Papei
Donald Trump i-a adus un ultim omagiu Papei Francisc la sicriul închis al acestuia în Bazilica Sfântul Petru, scrie BBC.
Cel puțin 3 morți și peste 20 de răniți// Un nou atac în Ucraina
În Ucraina, în ultimele 24 de ore, atacurile rusești au rănit cel puțin trei persoane și alte 22 au fost rănite, inclusiv un copil, informează The Kyiv Independent.
Forțele Moscovei și-au intensificat loviturile împotriva orașelor și localităților ucrainene, în ciuda faptului că Kievul insistă pentru un armistițiu necondiționat, menționează sursa citată.
Un atac cu dronă asupra orașului Kamianske din regiunea Dnipropetrovsk, desfășurat în timpul nopții, a ucis un bărbat și a rănit două femei și o fată de 11 ani, au declarat oficialii.
Trei clădiri de apartamente și șase mașini au fost avariate.Alte șase persoane au fost rănite în alte părți ale regiunii vineri, 25 aprilie, iar doi bărbați au fost răniți în atacurile rusești din timpul acestei nopți.
Atacurile rusești împotriva regiunii Donețk au ucis două persoane și au rănit cinci, a declarat guvernatorul Vadym Filashkin. Aceasta a inclus două persoane ucise și una rănită în Yarova.
Cinci persoane au fost rănite în urma loviturilor rusești în regiunea Herson, a raportat guvernatorul Oleksandr Prokudin. O clădire de apartamente, 12 case, o anexă și garaje au fost avariate.Un bărbat de 67 de ani a fost rănit într-un atac rusesc asupra Orikhiv din regiunea Zaporijjia, a declarat guvernatorul Ivan Fedorov.
Menționăm că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, anunță că în zilele următoare ar putea avea loc întâlniri „foarte importante” menite să aducă mai aproape încetarea războiului din Ucraina și obținerea păcii. Liderul de la Kiev a subliniat că este necesară o încetare necondiționată a focului. Șeful statului ucrainean a reiterat importanța soluționării conflictului pe cale diplomatică.
Precizăm că într-un interviu pentru revista „Time”, președintele american a declarat că SUA „au avut discuții foarte bune cu Moscova” și că sunt „foarte aproape de un acord”.
39 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl, cel mai mare dezastru din istoria omenirii
Pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei de la Cernobîl a explodat, cauzând unul dintre cele mai mari dezastre nucleare din istorie. În timpul incendiului, în atmosferă au fost eliberate cantități uriașe de radiații sub formă de radioizotopi gazoși, poluând radioactiv zona înconjurătoare și afectând grav sănătatea angajaților centralei, dar și a populației civile.
Accidentul nuclear de la centrala atomică din Cernobîl este recunoscut de Organizația Națiunilor Unite ca fiind „cel mai grav dezastru ecologic din istoria omenirii”.
Ce s-a întâmplat pe 26 aprilie 1986
Înaintea dezastrului, în dimineața zilei de 25 aprilie 1986, reactorul numărul 4 de la Cernobîl fusese programat pentru oprire, în vederea unor lucrări de întreținere. În acest context, era planificat și un test menit să verifice capacitatea generatorului turbinei de a produce suficientă energie electrică pentru a alimenta sistemele de siguranță ale reactorului în caz de oprire bruscă.
Pregătirile pentru experiment au început pe lumină, în cursul aceleiași zile, iar puterea reactorului a fost redusă, treptat, până la aproximativ 51% din capacitate.
Însă coordonatorul rețelei electrice din Kiev a solicitat amânarea reducerii complete a producției pentru a susține consumul ridicat din orele de vârf ale serii. Astfel, testul a fost amânat până în tura de noapte.
Abia la ora 23:00, pe 25 aprilie, s-a permis continuarea opririi reactorului și reluarea testului. Conform planului, reactorul urma să fie coborât de la o capacitate nominală de 3,2 GW până la un nivel de 0,7-1 GW, prag considerat minim pentru desfășurarea experimentului în condiții acceptabile. Însă reducerea puterii s-a produs prea rapid, iar reacțiile din interiorul miezului au fost dezechilibrate.
S-a acumulat o cantitate semnificativă de xenon-135, un produs de fisiune cu proprietăți puternic absorbante de neutroni, care a dus la o scădere și mai accentuată a reactivității, coborând nivelul de putere până la aproximativ 30 MW, adică sub 5% din cât era necesar.
În necunoștință de cauză, pentru a compensa această scădere, operatorii au retras o parte semnificativă din barele de control, încălcând astfel reglementările stricte de siguranță. Chiar și așa, reactorul abia a atins 200 MW, mult sub pragul minim pentru test, dar echipa a decis să continue.
La ora 01:05, în cadrul experimentului, au fost pornite pompele de apă acționate de turbină, mărindu-se debitul peste limitele admise. Până la 01:19, acest debit a continuat să crească, iar apa, acționând ca moderator și absorbant de neutroni, a amplificat instabilitatea sistemului.
Într-un gest de urgență și eroare, au fost retrase simultan prea multe bare de control.
La ora 01:23 și 58 de secunde, reactorul a ieșit de sub control. O explozie violentă a zguduit clădirea, aruncând în aer acoperișul reactorului și deschizând porțile unei catastrofe nucleare fără precedent. Un nor de precipitații radioactive a fost purtat de vânt spre vestul Europei, traversând Ucraina, Belarus, Rusia, și ajungând până în Peninsula Scandinavă, Polonia, Cehoslovacia, Austria și sudul Germaniei. Suprafețe întinse din Ucraina, Belarus și Rusia au rămas și ele grav contaminate.
CHERNOBYL, UKRAINE – MARCH 17: A view from Chernobyl as Ukrainian soldiers visit the 30-kilometer exclusion zone surrounding the Chernobyl nuclear power plant and the town of Pripyat where thousands of people who once worked at the nuclear power plant live, in Chernobyl, Ukraine on March 17, 2024. The traces of the explosion at the Chernobyl Nuclear Power Plant, the scene of the world’s biggest nuclear disaster, still bear the traces of the explosion 38 years later. Pripyat, which was established in 1970 for Chernobyl Nuclear Power Plant workers and abandoned after the disaster, resembles a ghost town. While the accident that took place on April 26, 1986 at the plant 110 kilometers away from Kyiv, remains in the memories, the consequences of the accident are still being discussed on the international agenda. Gian Marco Benedetto / Anadolu/ABACAPRESS.COM,Image: 860348614, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no
Urmările dezastrului de la Cernobîl
Accidentul de la Cernobîl a eliberat în atmosferă o cantitate de radiații toxice de aproximativ 400 de ori mai mare decât cea degajată de bomba atomică aruncată asupra Hiroshimei.
În primele zece ore de la explozie, pompierii au intervenit în încercarea disperată de a stinge incendiul și de a limita dispersarea materialelor radioactive.
Au pompat apă în miezul reactorului, folosind-o ca agent de răcire. Însă această soluție s-a dovedit ineficientă, iar încercarea a fost în cele din urmă abandonată.
Între 27 aprilie și 5 mai, peste 30 de elicoptere militare au survolat reactorul în flăcări, aruncând de sus peste 2.400 de tone de plumb și 1.800 de tone de nisip, într-o tentativă de a izola zona fierbinte.
Paradoxal, aceste eforturi au avut efectul contrar: materialele turnate au contribuit la creșterea temperaturii în interiorul reactorului, amplificând degajarea radiațiilor.
Temperatura a ajuns să se dubleze, la fel și intensitatea contaminării radioactive. Abia la data de 6 mai, focul și emisiile de radiații au fost aduse sub control, odată cu răcirea miezului reactorului prin injectarea de azot.
Peste 2.500 de km pătrați de teritoriu au fost izolați în zona de excludere, pe o rază de 30 de kilometri în jurul centralei
La 36 de ore de la producerea accidentului, cei aproximativ 45.000 de locuitori ai localităţii Pripiat au fost evacuaţi cu autobuzele, iar oraşul a rămas nelocuit.
Până la data de 5 mai, toţi cei care trăiau pe o rază de 30 km în jurul reactorului avariat au fost nevoiţi să îşi abandoneze locuinţele. În decurs de zece zile au fost evacuate aproximativ 130.000 de persoane din 76 de localităţi aflate în această regiune.
Teritoriul respectiv a fost declarat “zonă de excludere” şi era necesar un permis special pentru a putea pătrunde în acest perimetru. Conform estimărilor, o suprafață de aproximativ 17 milioane de kilometri pătrați din Belarus, Rusia și Ucraina a fost contaminată cu radiații în urma accidentului.
În total, 19 regiuni au fost afectate, cu un impact deosebit de grav asupra zonelor din jurul orașelor Bryansk, Kaluga, Tula și Orel.
În ciuda interdicțiilor oficiale și a pericolului latent, cel puțin 800 de persoane, majoritatea vârstnici, s-au întors în satele lor parasite.
Dincolo de dimensiunea umană a tragediei, dezastrul de la Cernobîl a lăsat urme adânci și asupra mediului înconjurător. Studiile ulterioare au evidențiat impactul devastator al poluării radioactive asupra întregii biosfere: de la animalele domestice la cele sălbatice, de la păsări și pești până la vegetație, arbori, ba chiar până la nivelul microscopic al bacteriilor și virusurilor, toate formele de viață au fost afectate.
După ani de negocieri internaționale, Ucraina a acceptat, la 15 decembrie 2000, închiderea ultimului reactor funcțional de la Cernobîl, reactorul nr. 3, în schimbul unui sprijin financiar internațional în valoare de 2,3 miliarde de dolari.
Reactorul nr. 2 fusese oprit încă din 1991, în urma unui incendiu izbucnit în compartimentul turbinelor, iar reactorul nr. 1 fusese închis în 1996, ca urmare a unui memorandum semnat cu Grupul celor Șapte (G7).
Astăzi, la 39 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl, viaţa îşi urmează cursul normal, iar împrejurimile au fost catalogate drept ,,zonă de excludere”.
