Sezonul plantelor medicinale, în toi! Ce poți aduna în această perioadă

Pătlagina tratează afecţiunile respiratorii, sunătoarea este un excelent antiseptic, iar tinctura de gălbenele ajută la cicatrizarea rapidă a rănilor, scrie TVR Moldova.

Asta spun erboriştii, care colindă în această perioadă dealurile şi văile din Republica Moldova. Alţii şi-au creat adevărate farmacii naturistice chiar în propriile grădini.

Maria Macari din satul Mândreşti, raionul Teleneşti, culege în fiecare an plante medicinale, pe care le transformă în uleiuri eterice, în ceaiuri sau tincturi.

MARIA MACARI, erborist: „Am reuşit să strâng peste 37 de plante medicinale până la moment. Atât din flora spontană, cât şi din grădina de lângă casă. În grădina de lângă casă am cultivat ceea ce nu găsesc în flora spontană. Iată de exemplu pregătesc nişte macerate. Iată acesta e un macerat din sunătoare, macerat de calendula, caqre le folosesc la balzamuri, unguente, la unele produse cosmetice”.

Femeia spune că s-a convins pe propria piele de beneficiile plantelor medicinale. Îşi vinde produsele prin târguri şi pe reţelele de socializare. Cea care se ocupă de promovare este fiica Mariana.

MARIA MACARI, erborist: „Cu doi ani am adus nişte plăntuţe de helichrysum care ar fi acesta. L-am înmulţit iar anul acesta m-a bucurat cu foarte multe floricele. Aceste floricele minunate au nişte proprietăţi deoasebite pentru tenul feţei, pentru piele, pentru cele mai provocatoare şi greu de tratat boli precum eczemele, psoriazisul”.

MARIANA NASTAS, fiică: „Credem cp lucrarea asta nu e ca să faci pur şi simplu nişt,e produse ca să le vinzi, dar este ca să contribui la îmbunătăţirea săătzăţii şi a stilului de viaţă a cetăţenilor. Asta a fost motivaţia pentru care mama a pornit”:

Şi comercianţii din pieţe au un sortiment variat de plante. Mulţi vânzători au deja clienţi fideli.  

În Republica Moldova sunt înregistrați oficial peste 50 producători de plante aromatice și medicinale.

O aeronavă din SUA a aterizat pe Aeroportul din Chișinău pentru a sprijini exercițiul „Scutul păcii”

O aeronavă de tip C-17 a Gărzii Naționale Aeriene din Carolina de Nord a aterizat în această dimineață pe Aeroportul din Chișinău pentru a sprijini exercițiul „Scutul păcii”.

O aeronavă din Carolina de Nord participă la exercițiul Scutul păcii

Aeronava a livrat, de asemenea, echipamente medicale și de apărare pentru a fi donate Ministerului Apărării, ca parte a asistenței prin grant americane, transmite IPN.

Ambasada Statelor Unite ale Americii la Chișinău precizează că 35 de membri ai Gărzii Carolinei de Nord și ai Forțelor Aeriene ale SUA în Europa vor colabora cu ministerele Republicii Moldova pentru a implementa tactici de răspuns având ca scop asigurarea celei mai bune protecții cetățenilor moldoveni în cazul situațiilor de urgență civilă.

„Statele Unite ale Americii sunt mândre să lucreze cu Guvernul și cetățenii Republicii Moldova pentru un viitor democratic, prosper și sigur”, se arată într-un comunicat de presă al misiunii diplomatice.

Ministerul Apărării de la Chișinău precizează că exercițiul „Scutul păcii” se desfășoară începând cu anul 2009. Acesta are ca scop evaluarea subunitățile Armatei Naționale în conformitate cu Conceptul Capabilităților Operaționale (OCC), care este o condiție obligatorie pentru participarea în operațiuni internaționale de menținere a păcii.

Cât despre lotul de asistență oferit de către Guvernul Statelor Unite ale Americii Armatei Naționale, ajutorul conține echipamente medicale și de apărare non-letale care vin în contextul desfășurării exercițiului „Scutul păcii”.

Deficit de medici psihiatri în țară. Autoritățile își propun un nou proiect de lege privind sănătatea și bunăstarea mintală

Republica Moldova se confruntă cu un deficit acut de specialiști în sănătate mintală. Potrivit datelor oferite de asociația Mensana, la 100.000 de locuitori sunt doar doi psihiatri, în condițiile în care, anual, 5.000 de persoane sunt depistate cu probleme de sănătate mintală severă.

Deficitul de cadre se resimte și printre psihologi și asistente medicale psihiatrice, arată datele statistice. Noul proiect de lege privind sănătatea și bunăstarea mintală care a fost adoptat în data de 16 mai își propune să reglementeze clar procedurile privind diagnosticul, tratamentul și internarea acestor persoane și să ofere specialiștilor instrumentele necesare pentru redresarea situației, transmite moldova1.md.

Totodată, reprezentanții Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, menționează că se constată un mic progres și în ceea ce ține de numărul studenților care aleg să profeseze în această ramură.

Ramura psihiatriei este încă foarte stigmatizată în Republica Moldova. Reticența persistă nu doar în rândul populației ci și în rândul celor care au decis să îmbrace halatele albe. Puțini studenți au curajul să își asume acest domeniu care implică o serie de responsabilități și riscuri specifice. Chiar și așa, anul trecut au fost admiși 12 rezidenți la specialitatea de psihiatrie, în comparație cu 5-7 cum se întâmpla anterior.

„Suntem o societate care privește foarte sceptic atât pacienții psihiatrici, cât medicii psihiatri. Deseori ne întâlnim cu aceea că pacienții noștri sunt considerați nebuni, nu știu de ce cumva și noi suntem văzuți din partea asta, dar trăim în niște vremuri în care oamenii într-adevăr au nevoie de asistență psihologică. În viața de zi cu zi nu mai putem să negăm, depresia este”, susține medicul rezident psihiatru, Ecaterina Scarlețchi.

„Este un domeniu destul de dificil cumva și mare ca subiect, dar de fiecare dată când interacționez cu pacienții înțeleg că este domeniul potrivit pentru mine și îmi place asta, înțeleg de ce este important și aspectul preventiv, cât și aspectul de tratament. Aș vrea foarte mult să lucrez la partea în care educ societatea. Fiecare o să înțeleagă că asta nu este rușinos că este în regulă de studiat”, a spus studenta Carolina Donea.

Pe lângă deficitul de psihiatri, în țara noastră se înregistrează o lipsă acută de psihologi clinicieni, psihoterapeuți și asistente medicale psihiatrice.

„A existat foarte mult timp și la multe decenii reticență de a alege specialitatea de psihiatrie, din varii motive că nu este atât de frumoasă, că nu este atât de avantajoasă. Pandemia a adus o modă pentru sănătatea mintală, în ghilimele, stigma pozitivă. Noi mărindu-ne oferta academică, am oferit tuturor specialiștilor de a activa în domeniul respectiv. Necesitatea este stringentă astăzi”, a relatat președinta Societatea Psihiatrilor, Jana Chihai.

Pentru a redresa situația este necesară implementarea unui mecanism instituțional eficient, dedicat strict gestionării sănătății mintale și a unui circuit de servicii comunitare, dar și un interes sporit din partea autorităților. Aceste practici au fost eficiente în cazul României, unde sănătatea mintală este o direcție care ține de strategia națională.

„*Autoritățile trebuie să înțeleagă chiar dacă pe termen scurt asta ar putea să coste. Adică trebuie să pui niște bani, pe termen mediu și lung de fapt vei salva bani pentru că dacă ai o politică bună pe sănătate mintală atunci elementul de prevenție va avea un rol cheie și salvăm bani pe care nu îi mai dăm pe tratamente, pentru tulburări complicate, le-am prevenit înainte să apară”, a declarat profesorul universitar român, Daniel David.

Noul proiect de lege privind sănătatea și bunăstarea mintală își propune să asigure un sistem eficient de asistență, prevenire și monitorizare a problemelor de sănătate mintală. Noua lege va seta un nivel sporit de protecție pentru drepturile pacienților cu tulburări mintale și de comportament și va reglementa clar procedurile privind diagnosticul, tratamentul și internarea acestor persoane.

Astfel autoritățile își propun să racordeze legislația națională la standardele internaționale în domeniul sănătății mintale.

Potrivit unui studiu efectuat la finele anului trecut de proiectul moldo-elvețian Mensana, în Republica Moldova sunt circa 70 de mii de persoane cu probleme de sănătate mintală, inclusiv 31 de mii cu grad de dizabilitate. Anual, cinci mii de persoane sunt depistate cu probleme de sănătate mintală severă.

Mbappe a plătit o jumătate de milion de euro pe un portret al lui Pele

Atacantul francez Kylian Mbappe a cumpărat, în cadrul unei licitaţii caritabile care a fost organizată la Paris, un tablou reprezentându-l pe Pele. Mbappe a plătit puţin peste o jumătate de milion de euro pentru a intra în posesia tabloului.

Mbappe a plătit o jumătate de milion de euro pe un portret al lui PeleImagine simbol

Mbappe a achiziţionat cu 520.000 de euro tabloul care îl reprezintă pe Pele şi care este opera artistului parizian Alexandre Hopare Monteiro. Tabloul a fost vândut în cadrul unei licitaţii caritabile al cărei organizator a fost chiar clubul Paris St Germain, transmite news.ro.

Mbappe a licitat pentru tabloul realizat în anul 2023 alături de mai mulţi cumpărători, iar la final a ajuns să se „bată” cu coechipierul său, Achraf Hakimi, cel care a şi cedat în cele din urmă. Ca fapt divers, tabloul fusese scos la licitaţie pentru suma de 5.000 de euro.

Seara de caritate organizată de PSG a adunat în cele din urmă suma de 2,7 milioane de euro, care urmează să fie donate unor cauze caritabile.

Încă 19 străini au primit refuz de intrare în țară
Articolul anterior
Ce prognoze au meteorologii pentru astăzi, 11 iulie
Articolul următor