,,Șlagărul anului” 2017! Cine sunt artiștii autohtoni care au plecat acasă cu premii

23/11/2017

News

În seara de 23 noiembrie, la Palatul Național “Nicolae Sulac” s-a desfășurat grandiosul eveniment muzical al anului, concertul ,,Şlagărul Anului”, un spectacol de mare amploare în cadrul căruia, anual, sunt decernate trofee pentru cele mai difuzate si solicitate melodii autohtone ale anului, care s-au poziționat în topurile radio și TV din țara noastră. Anul acesta evenimentul a avut o conotație deosebită fiind vorba despre o ediție jubiliară, cea de-a X-a ediție a show-ului.

Pe scena Palatului Național au răsunat zeci de piese celebre care au devenit hituri pe parcursul ultimilor zece ani și care au ajuns la inimile iubitorilor de muzică de acasă. Mai mulți interpreți și autorii melodiilor s-au învrednicit de premii valoroase.

Potrivit organizatoarelor și prezentatoarelor evenimentului, Aura și Nona Marian, toți artiștii care au participat la spectacol au plecat acasă cu premii.

În cadrul concertului live, au evoluat artiștii de top din Republica Moldova, care au oferit publicului momente de neuitat, veselie pe cinste, distracție la maxim și show-uri spectaculoase, alături de formația The Angry Band.

Anișoara Puică, Vitalie Dani, Nelly Ciobanu, trupa Akord, Adrian Ursu, Geta Burlacu, Aura, Valentin Boghean, Corina Țepeș & Costi Burlacu, Ion Rață, Mihai Budurin, Dianna Rotaru, SunStroke Project, Nicoleta Nucă, Ionel Istrati, Irina Rimes, Dara, Nona Marian, Olia Tira, Karizma, Alexandru Manciu sunt artiștii care au câștigat premiul ,,Șlagărul anului”.

Concertul va fi difuzat în varianta video în noaptea de Revelion la postul de televiziune Jurnal Tv.

Atmosfera a fost una incendiară. Corina Țepeș și Costi Burlacu au obținut premiul național în domeniul muzicii ușoare. Artiștii s-au arătat încântați de trofeul obținut:

“Șlagărul anului” la 10 ani! Datorită vouă, publicului nostru drag, am fost prezenți la toate edițiile începând din 2008 încoace. Premiul de azi este unul important pentru noi – pentru cei 10 ani de muncă, de căutări, de nopți nedormite și realizări încununate cu aprecierea voastră.
Vă îmbrățișăm pe toți și vă mulțumim din suflet că ne dați aripi să zburăm mai departe! Vă iubim!”, este mesajul Corinei Țepeș și al lui Costi Burlacu.

Toți artiștii autohtoni s-au ales cu mult râvnitul premiu ,,Șlagărul anului” pentru cele mai difuzate piese din repertoriul acestora la posturile radio și Tv.

Maia Sandu, mesaj după atacul terorist din Germania

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj pe platforma X, după atacul terorist de ieri, de la un târg de Crăciun din orașul german Magdeburg, soldat cu cel puțin doi morți și zeci de răniți. „Ne îndreptăm gândurile către victime și condamnăm ferm violența sub orice formă”, a scris șefa statului, astăzi dimineață, scrie unimedia.info.

„Sunt profund întristată de tragedia din Piața de Crăciun din Magdeburg, Germania. Gândurile mele sunt îndreptate către victime și către cei dragi lor. Ceea ce ar fi trebuit să fie un moment de bucurie și de unire s-a transformat în tristețe”, a scris Maia Sandu, pe platforma X.

Cel puțin șase persoane au fost ucise și 205 au fost rănite, dintre care 41 se află în stare critică, după ce un bărbat a intrat cu mașina în mulțimea de la Piața de Crăciun din Magdeburg, Germania. Bilanțul tragediei a fost actualizat, iar autoritățile au transmis că atacatorul, reținut imediat după incident, s-ar fi aflat sub influența drogurilor, în momentul tragediei. Poliția investighează în continuare circumstanțele acestui atac violent.

Primul oraș italian care interzice fumatul în spațiul public

De la 1 ianuarie 2025, Milano va interzice fumatul de tutun în spaţii exterioare, la mai puţin de 10 metri de alte persoane, cu scopul de a îmbunătăţi calitatea aerului, fiind însă permisă utilizarea ţigărilor electronice, scrie democracy.md.

Potrivit autorităților italiene, această măsura face parte din ”Planul pentru Aer şi Climă”, care vizează reducerea emisiilor de substanţe nocive în oraş după ce ”numeroase studii clinice au demonstrat că expunerea la poluanţii din aerul oraşului Milano dăunează sănătăţii”.

”De la 1 ianuarie 2025, interdicţia de a fuma va fi extinsă la toate spaţiile publice exterioare, cu excepţia locurilor izolate unde este posibil să se respecte o distanţă de cel puţin 10 metri faţă de alte persoane”, se arată în text.

Totodată, fumatul a fost interzis și în parcuri, stații de transport public, zone în care se practică activităţi sportive şi cimitire, iar la începutul anului 2025 măsura va fi extinsă la toate locurile publice în aer liber, inclusiv trotuarele.

Media locală menționează că deocamdată nu se știe cum va fi reglementată aplicarea acestor reguli, însă totul pare să indice că va fi vorba mai degrabă de o măsură de descurajare decât de una punitivă.

În cazul în care Consiliul Municipal din Milano menţine amenzile din interdicţiile actuale, persoanele care încalcă reglementările riscă sancţiuni cuprinse între 40 şi 240 de euro. Interdicţiile exceptează utilizarea ţigărilor electronice, foarte răspândite în Italia, care pot fi utilizate în continuare fără limitări.

Conform celor mai recente date publicate de Institutul Italian de Statistică (ISTAT), în 2023, în Italia, 18,7% dintre persoanele de 11 ani şi peste această vârstă se declarau fumătoare, un procent ce creşte semnificativ în rândul tinerilor, atingând vârfuri la grupa de vârstă 25-34 de ani (26,9%).

Fumatul de tutun se numără printre principalele surse de emisii de PM10, alături de transportul rutier, utilizarea solvenţilor şi „arderea cauzată de pizzerii cu cuptoare pe lemne”, printre altele. Municipalitatea continuă punerea în aplicare a Planului pentru Aer şi Climă, în pofida faptului că în 2021 şi 2022 Curtea Regională de Apel (TAR) din Lombardia a anulat unele dintre propunerile sale, cum ar fi interzicea focurilor de artificii.

40% din veniturile moldovenilor, risipite pe alimente neconsumate

Republica Moldova se confruntă cu o problemă gravă legată de risipa alimentară, care generează pierderi economice semnificative și amplifică inegalitățile sociale. Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, mii de tone de produse alimentare sunt aruncate anual, în timp ce peste un milion de moldoveni trăiesc sub pragul sărăciei absolute, scrie bani.md.

„În prezent, observăm o tendință ușoară de reducere a risipei alimentare, dar problema rămâne majoră. Alimentele aruncate ar putea hrăni persoanele aflate în dificultate”, a declarat Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, pe 20 decembrie.

În 2024, fiecare moldovean risipeste, în medie, 71 kg de alimente anual, iar pentru 2025 se estimează un nivel de 70 kg/persoană. În total, în acest an, circa 180.000 de tone de alimente – echivalentul a 3.000 de vagoane marfare – vor ajunge la gunoi.

Deși există inițiative precum Banca de Alimente, care recuperează o mică parte din alimentele aruncate (aproximativ 0,15% sau 260 de tone anual), acestea rămân insuficiente pentru a combate problema în mod eficient.

Între 2020 și 2024, prețurile alimentelor au crescut cu 76,5%, cea mai mare creștere din ultimele două decenii. Cu toate acestea, moldovenii continuă să arunce o cantitate semnificativă de alimente.

Statisticile arată că 39,7% din veniturile gospodăriilor moldovenești sunt alocate alimentelor, al doilea cel mai ridicat procent din Europa, după Ucraina (42%).

Categoriile cu venituri mai reduse din mediul rural cheltuie până la 56,1% din veniturile lor pe alimente, comparativ cu 53,1% în mediul urban. Această pondere arată gradul de sărăcie avansat al țării și necesitatea unor măsuri urgente pentru reducerea risipei și sprijinirea celor vulnerabili.

La nivel global, țările dezvoltate înregistrează nivele ridicate ale risipei alimentare: în America de Nord, risipa per capita este de 280-300 kg anual, în timp ce în Republica Moldova este de 71 kg.

„Creșterea bunăstării nu ar trebui să însemne o creștere a risipei alimentare”, a concluzionat Ioniță, subliniind necesitatea unor politici mai eficiente și a unei conștientizări sporite pentru reducerea pierderilor alimentare.

Valoarea estimată a produselor alimentare risipite va atinge 22,3 miliarde de lei în 2025, dintre care 7,6 miliarde vor reprezenta alimente cumpărate și aruncate de populație.