Ce nu ai voie să faci de Sfinții 40 de mucenici

Douăzeci şi unu de avioane militare chineze au fost detectate în jurul Insulei Taiwan începând cu ora locală 08:15, a anunţat sâmbătă Ministerul Apărării taiwanez, cu o lună înainte de învestirea preşedintelui ales Lai Ching-te.

Imagine simbol

„Şaptesprezece avioane (din douăzeci şi unu) au traversat linia mediană”, a Strâmtorii Taiwan, a declarat ministerul într-un comunicat, făcând referire la o demarcaţie neoficială între China şi Taiwan pe care prima nu o recunoaşte, transmite Agerpres.ro.

Forţele armate taiwaneze „observă aceste activităţi folosind sisteme de supraveghere şi au desfăşurat mijloace adecvate pentru a reacţiona în consecinţă”, adaugă comunicatul.

Taiwanul este o insulă autonomă pe care Beijingul o revendică ca parte a teritoriului său şi pe care doreşte să o ia într-o zi, cu forţa dacă este necesar, aminteşte AFP.

Creşterea incursiunilor aparatelor chineze se înscrie în ceea ce experţii numesc strategia „zonei gri”, adică acţiuni de intimidare care nu merg atât de departe până la acte de război propriu-zise.

Aceste acţiuni s-au intensificat de la alegerea în 2016 a preşedintei Tsai Ing-wen, care consideră că Taiwanul este de facto „deja independent”, o linie roşie pentru Beijing.

Dna Tsai urmează să cedeze locul la 20 mai actualului vicepreşedinte, Lai Ching-te, un membru al Partidului Democrat Progresist (DPP), la fel ca ea. Câştigător al alegerilor prezidenţiale din 13 ianuarie, el este de asemenea adeptul unei linii de fermitate în faţa Beijingului.

Ororile foametei organizate din 1946-1947 s-au aflat în atenția participanților la tripla lansare de carte consacrată comemorării victimelor acestui genocid.

Foto: moldova1.md

La Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” au fost prezentate volumele „Cartea foametei” de Larisa Turea, „Cu ochii celuilalt” de Nicolae Rusu și „Crucea pământului” de preotul Anatol Cristea. Vechea Cruce de salcâm nu a apărut întâmplător pe coperta cărții scrise de preotul Anatol Cristea, transmite Moldova1.md.

„Este crucea durerii, care simbolizează tragedia anilor 46-47 prin care au trecut basarabenii noștri și ce este interesant că această cruce se păstrează până în prezent în cimitirul satului Flămânda. Acolo erau înmormântați oamenii care mureau de foamete, acolo grămăjoară, fiindcă lumea era în imposibilitatea de a-i înmormânta”, a spus preotul Anatol Cristea din satul Gotești, raionul Cahul.

„Crucea pământului” este consacrată celor patru veri drepți ai lui Anatol Cristea care au murit prin înfometare, dar și tuturor victimelor foametei. Iar Nicolae Rusu a scris romanul „Cu ochii celuilalt”, la îndemnul prietenului său, Vasile Șoimaru. A pornit de la un caz concret din satul natal.

„Am luat ca subiect istoria unui adolescent care a fugit de acasă de frică să nu fie sacrificat și am ajuns urmărind destinul acestui băiat. A trecut prin foamete, deportări. Finalul acestui roman se încheie cu 2014, când rușii au ocupat Crimeea. Acum lucrez la partea a doua, urmăresc destinele celor trei copii ai lui care sunt martori la agresiunea Rusiei față de Ucraina”, a relatat scriitorul Nicolae Rusu.

„Cartea foametei” de Larisa Turea, ajunsă la a patra ediție, este una deosebit de solicitată de cititori, a stat la baza unor spectacole radiofonice și de teatru. Autoarea a început să scrie despre genocidul prin înfometare încă în anii 80 și până astăzi este interesată de mărturiile supraviețuitorilor foametei.

„E nevoie de aceste mărturii și-i vorba de faptul că ar putea fi o idee națională tratarea de acest sindrom post-traumatic pentru că foametea din 1946-47 este cea mai mare tragedie postbelică din zona noastră. În special, a Basarabiei de sud. Sunt sate în Găgăuzia unde au decedat 80 de procente din populație”, a menționat scriitoarea Larisa Turea.

Lansarea celor trei cărți a fost și o comemorare a victimelor genocidului de acum 77 de ani.

„Victimele foametei organizate de către regimul bolșevic din URSS, care a venit să ne elibereze. Ne-au eliberat! De pâine și de sare, de săpun și de toate celelalte bune și pe jumătate din noi încă în Siberia ne-au trimis!””, a declarat economistul Vasile Șoimaru, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

„A fost o acțiune organizată deliberat a autorităților de atunci comuniste pentru a extermina populația românească, populația basarabeană. Acum ceea ce trebuie să facem e să vorbim cât mai mult despre ce pot face regimurile autoritare prin prisma evenimentelor pe care le trăim în proximitatea noastră”, a punctat Igor Grosu, președintele Parlamentului.

La cei 90 de ani ai săi, scriitoarea Eugenia David nu poate uita suferințele și umilința prin înfometare.

„A fost o strășnicie! Îmi amintesc totul absolut. Tot anul cela am vândut casa, că murea tata de foame.”

„Aceste persoane au trecut prin foamete, război, patimi, multă durere”, spune Vladimir Forțu.

„Prin poduri le-a fost măturat tot ce au avut și au suferit. Ferească Dumnezeu să nu se mai întâmple niciodată ceea ce a fost!”, a conchis profesoara Elena Botin.

În cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie, este marcată Ziua comemorării victimelor foametei din 1946-1947.

S-a cutremurat un bloc din Iași în urma unui incident șocant. O trotinetă electrică lăsată de proprietar la încărcat, în sufragerie, a explodat.

Deflagrația a fost atât de puternică, încât peretele exterior al apartamentului a fost smuls și azvârlit în fața imobilului. Posesorul trotinetei a fost rănit în incendiul care a urmat.

30 de oameni și-au părăsit în grabă locuințele după ce în blocul lor cu 10 etaje, de peste drum de Grădina Copou, în apartamentul de la etajul 5, acumulatorul unei trotinete electrice, lăsat sub tensiune, s-a supraîncarcat și a explodat, transmite protv.ro.

Deflagrația a fost atât de puternică încât a rupt peretele exterior din beton al camerei în care se afla vehiculul cu două roți.

În apartamentul din Iași, un bărbat de 22 de ani a suferit arsuri.

Sabin Maxim, vecin: „Băiatul cerea ajutor, striga după ajutor și mult fum, foarte mult fum. L-am luat, l-am dus jos. Era speriat și dezorientat. L-am scos afară, am sunat la 112. L-am întrebat ce s-a întâmplat și a zis că trotineta i-a explodat.”

Vecină: „A pocnit odată și a sărit geamul pe acolo bucățile toate în jos.”

Vecină: „Deodată a început să zboare sticle și ce mai vedeți pe acolo cărămizile.”

Vecin: „Băiatul era scos afară stătea acolo lângă bară ars tot piciorul săracul.”

Diana Cimpoeșu, medic șef UPU-SMURD Iași: „O intoxicație cu fum. Este în unitate primire urgențe a spitalului. Prezintă o arsură la nivel planetar gradul doi.”

În România nu există o situație cu numărul incendiilor pornite de la acumulatorii trotinetelor – dar pompierii din alte țări vorbesc despre un fenomen îngrijorător. Brigada de pompieri din Londra, de pildă, a raportat anul trecut 12 incendii provocate de trotinete electrice.

În cazul exploziei din blocul de lângă Grădina Copou, a fost deschisă o anchetă. S-a stabilit că tânărul rănit era în vizită la prietena lui – care locuia acolo cu chirie. Trotineta era la încărcat în sufragerie și a avut ghinionul să se afle lângă ea atunci când a explodat.

Ce face ca bateriile trotinetelor, de cele mai multe ori de tipul litiu-ion sau litiu-polimer, să ia foc? Poate fi vorba de o defecțiune sau de o deteriorare fizică a acestora sau, în cele mai frecvente cazuri, de o supraîncarcare.

Georgică Onofreiasa, purtător de cuvânt ISU Iași: „O singură celulă Li-ion defectă este suficientă pentru a declanșa procesul cunoscut sub numele de ambalare termică. Când una dintre celule se defectează, celulele din jur încep să se supraîncălzească în scurt timp și apare fenomenul de ambalare termică, ceea ce poate duce rapid la incendii devastatoare”.