De ce sărbătoresc catolicii şi ortodocşii Paştele pe aceeași dată în acest an?

Peste 5.500 de hectare de sfeclă de zahăr, adică mai mult de jumătate (58%) din suprafața semănată până acum, au fost total distruse de înghețurile înregistrate între 6 și 13 aprilie, anunță Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr, care reunește peste 70 de fermieri din toată țara, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial. 

Temperaturile extrem de scăzute, care au ajuns la nivelul solului până la -6°C, au compromis culturile aflate în stadiu fragil de dezvoltare, punând în pericol nu doar sezonul agricol, ci și viitorul acestei ramuri strategice. Pierderile directe doar din semințe depășesc 53 de milioane de lei, iar impactul total este estimat la câteva sute de milioane, riscând falimentul multor producători.

„Ținând cont de înghețurile de anul acesta, de seceta fără precedent de anul trecut, fără un sprijin ferm din partea Guvernului, riscăm dispariția acestei ramuri strategice. Fermierii sunt gata să reia lucrările, însă fără suport financiar, reluarea însămânțărilor este imposibilă”, a declarat Alexei Chiriac, președintele Asociației.

Subiectul a fost discutat și în cadrul unei ședințe la Guvern, cu participarea Prim-ministrului Republicii Moldova, care a fost informat direct despre amploarea pagubelor și riscurile iminente pentru ramura producătoare de zahăr. 

Printre măsurile urgente solicitate de fermieri se numără:

• scutirea de TVA și taxe vamale pentru semințele importate în regim de urgență;
• compensarea parțială a pierderilor prin Fondul de intervenție al Guvernului;
• achitarea restanțelor la subvenții pentru 2024;
• adoptarea în regim prioritar a Legii privind finanțarea politicii agricole.

Grav este faptul că acest nou dezastru agricol vine după un an 2024 deja marcat de pierderi masive: din cauza secetei, producătorii de sfeclă au recoltat anul trecut doar o treime din producția planificată, cu o scădere de peste 60% față de estimările inițiale.

Ramura sfeclei de zahăr susține peste 3.000 de locuri de muncă și contribuie anual cu peste 100 milioane lei la bugetul de stat, asigurând totodată 100% din necesarul intern de zahăr. Fermierii avertizează că fără măsuri concrete și rapide, ramura cultivării sfeclei de zahăr riscă să dispară, având un impact negativ colosal asupra securității alimentare, încasărilor la bugetul de stat, șomajului, dar și asupra economiei naționale a Republicii Moldova.

Un gest simplu poate avea un impact emoțional foarte mare! De Paște, pacienții care sunt internați în aceste zile în cadrul Spitalului Clinic Municipal ”Gheorghe Paladi” se bucură de un meniu special de sărbătoare.

De asemenea, administrația instituției a oferit de Paște tuturor pacienților câte un cozonac – simbol al sărbătorii.

Această acțiune aduce un strop de bucurie și tradiție în viața celor aflați în spital în perioada sărbătorilor pascale, este un inițiativă deosebită, care aduce un plus de confort și alinare pacienților. Astfel de gesturi pot contribui la îmbunătățirea experienței pacientului în spitale și pot inspira și alte persoane să se implice în sprijinul celor aflați în nevoie.

Mulți pacienți sunt departe de familie sau se confruntă cu durere și incertitudine, iar o atenție de acest fel le reamintește că nu sunt uitați.Viața în spital e departe de ceea ce înseamnă sărbătoare. Un cozonac, o atenție caldă, aduce o mică bucurie familiară, un fragment din atmosfera caldă de acasă

Săptămâna care urmează praznicului Învierii Domnului este numită Săptămâna Luminată. În trecut, Botezul era săvârșit în noaptea de Paști. Cei botezați erau numiți „luminați” și purtau haine albe în toată săptămâna de după Paști. De la purtarea hainelor albe, această săptămână a primit numele de Săptămâna Luminată.

În această perioadă toate s-au umplut de lumina sfântă a Învierii Domnului. Preotul adresează chemarea „Veniți să primiți lumină!” tuturor, nu doar anumitor persoane. Pe toți îi cheamă să facă trecerea de la întunericul morții, la lumina vieții veșnice. Iar această trecere este exprimată prin aprinderea tuturor lumânărilor de la o singură lumânare.

În Săptămâna Luminată, în zilele de miercuri și vineri se oferă dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului, de aceea este ,,dezlegare la pește”.

De la Învierea Domnului și până la Rusalii, nu se fac metanii, ci doar închinăciuni. În Săptămâna Luminată nu se citește Psaltirea.

În această săptămână nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice. Începând cu praznicul Intrării Domnului în Ierusalim, Biserica nu mai face slujbe speciale pentru cei adormiți. Aceste slujbe sunt reluate după Duminica Tomii.

Slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată sunt oficiate după o rânduială specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii. Așadar și cântările acestei slujbe vorbesc de biruința Vieții asupra morții.

Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Luminată

• Nu se oficiază pomenirea celor adormiți
• Ușile Împărătești ale Bisericii rămân permanent deschise. Ușa deschisă simbolizează ușa deschisă de la mormântul Domnului.
• În această perioadă nu se oficiază pomenirea celor adormiți, Ușile Împărătești ale Bisericii rămân
• Credința populară spune că în această perioadă Raiul este deschis, cine moare în această săptămână merge direct la dreapta Domnului, indiferent de păcatele pe care le-a făcut, iar sufletele morților sunt libere.
• Rânduiala înmormântării este de asemenea specială, slujba funerară fiind înlocuită de Slujba Învierii
• În acest timp, creștinii se salută cu urarea “Hristos a Înviat”, urmată de răspunsul “Adevărat a Înviat”.