Emoționant! O moldoveancă a depășit orice obstacol pentru a înfia un copil

10/07/2017

News

Întotdeauna cazurile copiilor ce au fost înfiați te sensibilizează enorm, însă povestea Ecaterinei și a micuței Andreea, cu desăvârșire te face să crezi că există bunătate nemărginită pe acest pământ.

Vezi prin câte a trecut această femeie, doar că să adopte copila care i-a intrat în suflet.

Ecaterina Meaun din Chișinău a adoptat a înfiat acum câțiva ani o fetiță pe nume Andreea.

„Am identificat-o pe Andreea în cadrul unor vizite la un centru de plasament pentru copii, ea fiind cea mai mică dintre toți și fiind mai mult purtată în brațe, pentru că nu prea avea putere în piciorușele sale, deși avea peste doi ani și jumătate. Starea ei era cauzată de condițiile precare în care trăise până a fi plasată în acel centru pentru copii. În plus, avea o tuse care dura de ceva timp. Am solicitat, în baza unei cereri, s-o iau la Chișinău pentru o consultație medicală, iar de aici au pornit toate. Starea ei de sănătate era mai gravă decât se credea. A necesitat tratament și reabilitare de durată. A acceptat toată familia mea ca ea să stea cu noi, soțul și fiul meu, fiind căsătorită în acel moment. Am solicitat instituirea tutelei asupra fetiței, deoarece era necesar să am dreptul de decizie în procesul de tratament al ei. Între timp, în familie aveam deja discuții cu privire la adopția copilului”, povestește Ecaterina, pentru Jurnal de Chișinău.

În RM, adopţia este permisă numai persoanelor care au capacitate deplină de exerciţiu, au atins vârsta de 25 de ani şi sunt cu cel puţin 18 ani mai în vârstă decât cel pe care doresc să-l adopte, dar nu cu mai mult de 48 de ani. Ca și alte persoane, Ecaterina spune că procesul de adopție este unul destul de complicat din cauza birocrației.

„Procedura de adopție nu este simplă, dar nici imposibilă. Complicată o face mai mult birocrația, iar pe alocuri unele interese nu dintre cele mai nobile. Partea complicată a fost la Sângerei, de unde vine copilul. După ce au fost transferate toate actele la Chișinău, n-am avut nicio problemă”, explică femeia.

În timp ce dorea să adopte fetița, Ecaterina a divorțat, iar acest lucru a influențat procesul de adopție. Conform legislației RM, adopţia de către persoane solitare nu este interzisă, însă în interesul copilului ar fi mai bine ca acesta să crească alături de ambii părinţi. Femeia nu a cedat intimidărilor și a luptat pentru acest copil.

„Am scris unor deputați din acea perioadă, am angajat avocat, am luptat, aceasta a fost partea cea mai complicată, dar legea a fost de partea mea, iar eu nu m-am lăsat intimidată. Mi-am zis că nu voi admite ca Andreea să devină obiect de târg”, adaugă Ecaterina.

Una din etapele obligatorii în procesul de adopție este participarea la un seminar de instruire a potențialilor părinți adoptivi. La aceste seminare, Ecaterina Meaun a fost jignită de către alte cupluri deoarece era deja divorțată și dorea să adopte un copil.

„Cel mai grav este să afle copilul că este adoptat, într-o asemenea situație. Atunci am decis că fetița trebuie să cunoască adevărul. Ea trebuie să știe că nu este vina ei și că oamenii o vor respecta pentru cine este ea, dar nu pentru cine ar fi putut să fie”, menționează aceasta.

Ecaterina i-a povestit Andreei felul cum a fost adoptată sub formă de poveste, gen Degețica, în care ea era protagonista. În scurt timp, ea a conștientizat că despe ea era povestea și a pus o serie de întrebări. Ulterior ea a modificat singură povestea originii sale.

„A fost una tare interesantă, zicea că s-a născut din ou de dinozaur, s-a dat o luptă pentru ea între clanul lupilor și al dinozaurilor, în care câștigaseră lupii. Lupii au decis că locul ei este printre oameni (ca la Maugli) și au adus-o la ușa mea, unde a găsit-o mami și cu badea. Mă întreabă unde s-a născut, denumirea localității, despre femeia care a născut-o, despre casa în care a trăit, multe întrebări îmi pune și eu îi răspund”, spune Ecaterina.

Ecaterina Meaun se declară o mamă și o femeie fericită, alături de cei doi copii ai săi. Băiatul său, Alexandru, are o relație deosebit de frumoasă cu sora Andreea, încât nici la frații biologici nu este atât de pronunțată, spune femeia. Ecaterina îi îndeamnă pe toți cei care vor să adopte un copil să nu le fie frică.

Citește continuarea articolului pe jurnal.md

S-a găsit jurnalul privat al Reginei Elisabeta. Suverana avea multe secrete: Scria zilnic în el, chiar dacă era obosită

Regina Elisabeta, care a murit la vârsta de 96 de ani pe 8 septembrie 2022, a avut un jurnal secret. Regretata suverană scris ultima dată în jurnal cu doar două zile înainte de moarte, a spus autorul Robert Hardman, în versiunea actualizată a cărții sale, „Charles III: New King. New Court. The Inside Story”, publicată pe 7 noiembrie, scrie evz.ro.

„Edward a venit să mă vadă”, ar fi fost ultimele cuvinte ale reginei, conform lui Hardman. Este vorba despre Sir Edward Young, secretarul privat al Reginei, care o ajuta să organizeze ceremonia de învestire a miniștrilor noului prim-ministru al Marii Britanii, Liz Truss. Numirea lui Truss, pe 6 septembrie, avea să fie ultimul angajament oficial al suveranei.„Se pare că încă scria în jurnal la Balmoral cu două zile înainte de moarte”, a scris Hardman.„Ultima sa însemnare era la fel de factuală și practică, la fel ca întotdeauna”.

Jurnalul Reginei Elisabeta era un registru al evenimentelor care aveau loc în zilele sale aglomerate. Suverana ar fi spus înainte să moară că n-a avut timp să noteze lucruri foarte personale sau conversații, ci doar evenimente importante. „Nu am timp să notez conversații, doar evenimente”, ar fi spus regina, conform unor surse.

Scria zilnic în jurnal, chiar dacă era obosită

Un fost membru al casei regale a declarat în 2019 că regina scria în jurnal cu un stilou cu cerneală neagră și că fiecare jurnal era marcat cu monograma sa regală și numerotat cu cifre romane. Suverana scria în jurnalul său în fiecare seară „indiferent cât de târziu era sau cât de obosită se simțea”, a spus fostul membru al casei regale. „Era o datorie de neocolit, și scria la birou, niciodată în pat”.

Și Regele Charles are un jurnal, dar „nu mai scrie jurnale narative extinse ca înainte”, a spus un curtean de rang înalt pentru Hardman.

Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soție înainte să moară

Dan Diaconescu a dezvăluit, în cadrul unei emisiuni, că Silviu Prigoană și soția sa, Mihaela, s-ar fi despărțit. Fostul patron de la OTV a explicat ce s-a întâmplat între cei doi soți la ultima petrecere la care au participat împreună, scrie adevarul.ro.

Silviu Prigoană era căsătorit cu Mihaela Botezatu, cea alături de care își găsise liniștea după divorțul de Adriana Bahmuțeanu.

Dan Diaconescu a susținut, marți seara, în timpul emisiunii „Cancan Senzațional”, în timp ce discuta cu Adriana Bahmuțeanu, că Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soția sa.

„Ultima mea întâlnire cu el a fost la Palatul Snagov, la nunta lui Horia Ivanovici. Și acolo era și Silviu Prigoană. Ne-am văzut, ne-am îmbrățișat, ne-am salutat. La masa unde el fusese alocat era și doamna Mihaela. Iar el voia să stea la masa mea. Și l-am întrebat: «Silviu, dar tu nu ești la masă cu soția ta?». Și el mi-a zis: «Dacă-ți spun ce mi-a făcut Horia! Eu nu mai sunt împreună cu Mihaela și Horia ne-a invitat separat și ne-a așezat la aceeași masă»”, a povestit Dan Diaconescu la Cancan Senzațional.

Adriana Bahmuțeană a vorbit și ea despre acest lucru. „Nu știu ce să spun exact. M-am întâlnit cu femeia aceasta doar de câteva ori, întâmplător, la mall. Am vorbit cu ea câteva minute. Nu am nimic cu femeia, să fie sănătoasă! Nu am nimic împotriva ei. Ba din contra, acum, în vacanța copiilor, le-am dat procură să meargă cu copiii în Italia. Acum o săptămână, la sfârșitul lui octombrie”, a spus și Adriana Bahmuțeanu.

Cifre dramatice: Sute de copii au fost omorâți de la începutul războiului din Ucraina, iar circa 10.000 au fost deportați în Rusia

589 de copii ucraineni au fost omorâți de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 24 februarie 2022. Alți 1681 de copii au fost răniți, iar peste 9000 de copii au fost deportați sau strămutați forțat de pe teritoriul Ucrainei de la începutul invaziei. Datele au fost prezentate de reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko, în cadrul dezbaterilor publice la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit oficialului ucrainean, autoritățile de la Kiev, în parteneriat cu instituțiile internaționale, au reușit readucerea în familii a 1007 copii ucraineni strămutați ilegal din Ucraina.

Potrivit reprezentantului Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, de la începutul invaziei ruse în țara vecină 589 de copii ucraineni au fost omorâți, iar 9546 au fost preluați forțat din familiile ucrainene și deportați în Rusia.

„1681 de copii au fost răniți de la 24 februarie 2022. De asemenea, datele Procuraturii Generale a Ucrainei arată că 589 copii au murit de la începutul invaziei la scară largă. De asemenea, numărul de cazuri cunoscute de deportări sau de strămutare forțată a copiilor este de 9 546. 1007 copii au fost readuși acasă din deportate. Noi am reușit să salvăm peste 1000 de copii. Este un subiect foarte sensibil pentru noi. Ong-urile ucrainene și avocatul pentru drepturile copilului depun eforturi pentru a asigura reîntregirea familiilor și pentru a-i primi pe copiii ucraineni înapoi din prizonieratul rus”, a spus reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko.

Potrivit oficialului ucrainean, singura modalitate de a combate fenomenul barbar de deportare și de strămutare forțată a copiilor ucraineni este încetarea războiului și retragerea completă a armatei ruse de pe teritoriul ucrainean. Petro Iațenko face apel la solidaritatea tuturor statelor lumii și spune că dacă Ucraina nu va fi sprijinită în fața agresiunii ruse, războiul s-ar putea extinde, vizând și alte state.

„Statul care a comis invazia trebuie obligat să se întoarcă pe teritoriul său și să respecte acordurile internaționale semnate anterior. E vorba de acordurile care prevăd integritatea teritorială a Ucrainei. Înțeleg că acum acest subiect pare de domeniul fantasticului, dar subiectul deportărilor, prizonierilor, torturii, genocidului, nu trebuie să-și aibă locul în Europa secolului 21. Se pare că sistemul dreptului umanitar internațional a clacat și noi vedem asta. Toate țările lumii trebuie să înțeleagă că invazia din Ucraina este o tentativă de a distruge sistemul de securitate din întreaga lume. Dacă nu vom fi susținuți de celelalte state ale lumii, Ucraina se una singură nu se va descurca. Am văzut că președintele Vladimir Putin a vizitat Mongolia unde a fost semnat un acord, acolo Putin trebuia arestat, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, a mai spus Petro Iațenko.

Reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război spune că Organizația Națiunilor Unite trebuie să fie mai vocală în raport cu crimele de război comise de Rusia. Potrivit oficialului ucrainean, Rusia nu-și dorește doar ocuparea teritoriilor ucrainene, ci distrugerea identității poporului ucrainean.

„Rusia continuă să țină copiii ucraineni în izolare informațională și comite un genocid în raport cu poporul ucrainean. Pentru copiii care se întorc acasă din prizonieratul rus noi avem programe speciale de reabilitare și reintegrare. 161 copii s-au aflat în Centrul pentru Protejarea Drepturilor Copilului, psihologii lucrează cu acești copiii și-i ajută să se reintegreze în societatea ucraineană. Rusia nu încearcă doar să ne ocupe teritoriile, Rusia încearcă să ne distrugă cultura și identitatea. Este un genocid. Rusia încearcă să reeduce copiii din teritoriile temporar ocupate. Este o crimă groaznică de război. Noi trebuie să fim uniți, Ucraina nu trebuie izolată. Dacă Ucraina nu se va descurca cu invazia rusă, această problemă poate viza și alte țări. Toate țările lumii trebuie să ne ajute și astfel se ajută pe ele însele. Copiii ucraineni trebuie să se întoarcă acasă, în familiile lor, la limba și cultura lor. Ucraina are nevoie de cât mai multe acte oficiale confirmative ale acestor crime, avem nevoie de mediatizarea acestor cazuri, reprezentanții ONU trebuie să vorbească despre asta”, a punctat oficialul ucrainean.

Dezbaterea publică la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.