În Germania au loc duminică alegeri federale cruciale pentru viitorul țării

22/02/2025

News

Germania organizează duminică alegeri federale cruciale pentru viitorul țării, în contextul în care extrema dreaptă este în ascensiune semnificativă, economia se îndreaptă către al treilea an de recesiune, iar provocările geopolitice enorme au creat o situație de incertitudine fără precedent în ultimele decenii, comentează EFE, citată de AGERPRES și MOLDPRES.

Alegerile sunt organizate anticipat, după prăbușirea coaliției conduse de cancelarul social-democrat Olaf Scholz la sfârșitul anului trecut.

Potrivit sondajelor, candidatul conservator Friedrich Merz este de așteptat să câștige, dar va avea nevoie de un partener pentru a guverna.

Cu extrema dreaptă, care se află pe locul doi în sondaje, exclusă din cauza ”cordonului sanitar”, stabilitatea țării rezidă în posibilitatea de a ajunge la un compromis cu social-democrații actualului cancelar Olaf Scholz sau cu Verzii, față de care conservatorii au unele diferende de opinie fundamentale.

‘Ceea ce este în joc este mai greu de prezis decât oricând înainte, pentru că în acest moment nu este foarte clar cine va forma următorul guvern’, a declarat pentru EFE expertul Heiko Giebler, de la Centrul de Cercetări Sociale din Berlin (WZB).

Nu se știe dacă trei partide mai puțin puternice vor putea intra în parlament, ceea ce ar afecta substanțial repartizarea mandatelor și, prin urmare, dacă, pentru a avea o majoritate parlamentară, va fi nevoie de două sau de trei partide.

‘Există riscul ca după alegeri să treacă mult, mult timp până să se formeze un guvern și se pune, de asemenea, întrebarea dacă va fi posibil să se formeze unul, iar asta, desigur, nu este niciodată bine, pentru că slăbește extrem de mult țara în deciziile sale politice’, a explicat politologul.

Candidatul conservator Friedrich Merz a declarat până acum cu fermitate că nu va coopera cu Alternativa pentru Germania (AfD, partid calificat de extremă dreapta), dar mulți experți consideră că nu se poate exclude posibilitatea ca el să cedeze în cele din urmă dacă nu va găsi o altă variantă de guvernare și să bată palma cu un partid care împărtășește multe dintre propunerile sale de înăsprire a politicii de imigrare și de închidere a granițelor.

Dar, chiar dacă cordonul sanitar rămâne în vigoare, sondajele prevăd că AfD va câștiga mai mult de 20% din voturi, dublându-și rezultatul obținut în 2021.

Această ascensiune fulminantă nu numai că va îngreuna formarea majorităților de centru în parlament, dar va contribui și la impunerea agendei AfD celorlalte partide și va reprezenta o provocare din ce în ce mai mare pentru încrederea publicului – deja diminuată – în instituții și economie.În ianuarie, guvernul german și-a revizuit în scădere previziunile economice și se așteaptă la o creștere a PIB-ului de doar 0,3% pentru 2025, după doi ani de recesiune, dar chiar și această prognoză se poate dovedi prea optimistă, dat fiind ceea ce Merz a numit ‘dezindustrializare’ și faptul că țara central-europeană se confruntă cu un al treilea an de contracție.Cea mai mare economie a Europei, puternic dependentă de exporturi, este afectată de probleme structurale și dificultăți economice la nivel global, care acum sunt agravate de amenințările tarifare din partea președintelui american Donald Trump.Soluțiile blocului conservator pe de o parte și ale social-democraților și verzilor pe de altă parte sunt antagonice: primii vor să scadă taxele și să reducă costurile pentru afaceri pentru a face Germania mai atractivă, iar cei din urmă vor să reformeze frâna constituțională a datoriilor pentru a putea lua împrumuturi cu care să finanțeze investiții publice generoase și subvenții.Cu toate acestea, potrivit lui Giebler, există voci conservatoare care și-au arătat dispoziția de a negocia după alegeri asumarea creșterii datoriilor dacă potențialii lor parteneri le acceptă planurile privind migrația.

Alegerile au loc în vreme ce Trump încearcă să pună capăt războiului din Ucraina făcând presiuni asupra Kievului și amenințând cu o retragere a ajutorului militar al SUA, în timp ce UE se teme pentru viitorul relației transatlantice și pentru propria sa securitate în fața vidului previzibil pe care Washingtonul îl va lăsa în urma sa.În acest context, este nevoie de un guvern la Berlin care să fie capabil să dezvolte o ‘strategie’ pentru a-i face față lui Trump, a avertizat politologul.Conservatorii, social-democrații și Verzii sunt în favoarea menținerii și sporirii sprijinului german pentru Kiev – lucru pe care extrema dreaptă îl respinge – și realizarea de investiții semnificative în forțele armate.Rămâne însă de văzut dacă vor reuși în cele din urmă să depășească disputele cu privire la modul de finanțare a acestor măsuri și dacă un viitor guvern condus de Merz – care s-a exprimat în favoarea livrării către Ucraina de rachete Taurus – ar lua o poziție mai hotărâtă în această privință la nivel european.

Rusia a atacat cu drone Odesa, Harkov și Zaporojie în cursul nopții: Un spital și un bloc de locuințe au fost lovite

Rusia a atacat cu drone oraşele ucrainene Odesa, Harkov și Zaporojie în noaptea de duminică spre luni, atacuri în urma cărora un spital și un bloc de locuințe au fost avariate şi s-au înregistrat răniţi, informează luni EFE, preluat de Agerpres și digi24.ro.

Odesa

Potrivit lui Ghenadi Truhanov, primarul portului Odesa din sudul Ucrainei, fragmentele unei drone au provocat pagube unei clinici, fără a răni pacienţii.

Clădirea a suferit daune la tavan și geamuri, iar o sală de operații a fost distrusă, potrivit Ukrainska Pravda. În plus, au fost avariate clădiri rezidențiale, infrastructură civilă, un drum principal, o stație de service și autoturisme. Cinci persoane au fost rănite în Odesa ca urmare a atacului, potrivit primarului.

Harkov

Primarul oraşului Harkov, Igor Terehov, a raportat un impact asupra unui depozit cu alimente, unde s-a declanşat un incendiu de mari dimensiuni, conform Ukrainska Pravda. Unda de explozie a avariat mai multe case din apropiere.

Zaporojie

Zaporojie, unul dintre cele mai apropiate oraşe ucrainene de front, a fost, de asemenea, atacat, o benzinărie fiind lovită de drone ruseşti, potrivit guvernatorului regiunii, Ivan Fedorov. O clădire cu nouă etaje a fost avariată și a luat foc ca urmare a unui bombardament ghidat asupra satului Stepnohirsk din regiunea Zaporojie. Fedorov a declarat că a existat o pană de curent în Stepnohirsk. Rușii au lovit cu bombe aeriene ghidate și au tras asupra infrastructurii rezidențiale folosind sisteme de rachete cu lansare multiplă, provocând un incendiu în clădirea cu nouă etaje, transmite Ukrainska Pravda. El a adăugat că nicio persoană nu a fost rănită.

Aceste noi atacuri au avut loc după ce Rusia a ucis 34 de persoane în Duminica Floriilor, bombardând centrul oraşului Sumî din nord-estul Ucrainei. În discursul său de duminică seara, preşedintele Volodimir Zelenski a reamintit că Rusia a respins o încetare totală a focului în urmă cu puţin peste o lună, pe care Ucraina a fost de acord să o declare, şi a insistat că „doar presiunea” şi „măsurile decisive” vor forţa Kremlinul să pună capăt atacurilor cu drone şi rachete pe care le lansează zilnic.

Erou la 13 ani: Un băiat a scăpat dintr-un autobuz în flăcări și a salvat alte persoane în urma atacului rus de Florii, din Sumî

Un băiat în vârstă de 13 ani a scăpat dintr-un autobuz în flăcări și a ajutat alte persoane să se salveze în urma unui atac cu rachete rusești care a ucis cel puțin 34 de persoane în orașul Sumî din nord-estul țării, în Duminica Floriilor, pe 13 aprilie, a raportat postul local de știri Kordon Media citat de digi24.ro.

Kirilo Illiașenko și mama sa se aflau într-un autobuz urban când acesta a fost lovit și a luat foc, imediat după atac, informează Kyiv Independent. Întrucât ușile au rămas blocate, Kirilo a ieșit pe un geam spart și i-a scos pe ceilalți pasageri supraviețuitori din autobuzul afectat, a relatat agenția, citându-l pe primarul interimar al orașului Sumî, Artem Kobzar.

Băiatul a suferit răni de șrapnel la cap. Medicii au îndepărtat deja un fragment, iar el rămâne sub supraveghere medicală. Mama sa, Marina, a suferit răni la nivelul feței din cauza cioburilor sparte și a fost externată, a scris Kordon Media.

Atacul din 13 aprilie a fost unul dintre cele mai mortale din Sumî de la începutul războiului. Potrivit Serviciului de urgență de stat al Ucrainei, atacul cu rachete balistice rusești a ucis 34 de persoane, inclusiv doi copii, și a rănit cel puțin 117 persoane.

UE interzice jucăriile cu substanțe periculoase

Parlamentul European a adoptat un nou regulament care interzice substanțele toxice, inclusiv cancerigene, din fabricarea jucăriilor. Produsele vândute în UE vor trebui să respecte reguli stricte de trasabilitate, să aibă certificat digital și să fie verificate inclusiv la import. Măsura, care urmărește protejarea sănătății copiilor, a fost susținută de Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, scrie digi24.ro.

Traseul jucăriilor va putea fi urmărit cu ajutorul unui cod QR iar autoritățile vor afla dacă jucăriile ce conțin substanțe nocive intră în țară.

„Este un acord extrem de important, care protejează sănătatea copiilor noștri, pentru că specialiștii au descoperit zeci de substanțe periculoase, unele dintre ele cancerigene, în jucăriile care ajungeau în mâinile copiilor noștri, mai ales pe acele jucării care veneau din afara spațiului european și, evident, am solicitat Comisiei Europene și statelor membre să accepte ca aceste substanțe să fie interzise. După lungi negocieri am reușit lucrul acesta. Sunt zeci de astfel de substanțe care au fost interzise”, a declarat Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European.

Substanțele vizate se regăseau în produse precum baloanele și slime-ul – jucării populare care ajungeau frecvent în contact direct cu gura celor mici, mai ales a copiilor sub 3 ani. În unele cazuri, substanțele folosite pentru a le face mai rezistente erau toxice, cu risc ridicat pentru sănătate.

„Sunt mai multe substanțe de acest fel care erau cunoscute pentru impactul lor asupra sănătății persoanelor. Din păcate, aceste tipuri de substanțe se regăseau inclusiv pe jucării care ajungeau la copiii cei mai mici, sub 36 de luni. Avem în acest sens niște prevederi speciale care îi vor proteja pe viitor”, a explicat Negrescu. Regulamentul introduce și obligativitatea unui „pașaport digital” al jucăriilor – un certificat care va conține informații despre substanțele utilizate, originea produsului și procesul de fabricație. Codul QR care oferă acces la aceste date trebuie să fie vizibil, inclusiv în cazul achizițiilor online.

„Fiecare jucărie va avea un certificat. De exemplu, dacă mă cumpăra online, acel certificat trebuie să fie afișat. Acel certificat va conține și substanțele care au permis realizarea produsului și proveniența produsului”, a declarat el. Noile reguli se vor aplica inclusiv platformelor de e-commerce din afara UE, cum sunt cele din China, care vor fi obligate să verifice conformitatea jucăriilor comercializate. Dacă nu respectă normele, riscă sancțiuni semnificative.

„Platformele au responsabilitate acum să verifice că, într-adevăr, ceea ce scrie în certificat chiar corespunde cu produsul respectiv. Practic protejăm astfel consumatorul și, în mod special, ne asigurăm că nu vin din afara spațiului european produse care să afecteze sănătatea copiilor noștri”, a adăugat Negrescu. Implementarea regulamentului se va face etapizat, pentru a oferi producătorilor timp să se adapteze noilor cerințe.