Nüwa ar putea fi un oraș-capitală în sistemul solar, localizat în Tempe Mansa, pe Marte.Designul efectuat de compania de arhitectură ABIBOO cuprinde un ansamblu de cinci orașe. Nüwa – orașul vertical are case, birouri și spații verzi, toate construite pe o latură a unei stânci, pentru a proteja locuitorii de presiunea atmosferică și radiații, menționează digi24.ro.
Oxigenul este produs în mare parte de plante, alimentele sunt în proporție de 90% pe bază de plante, iar energia provine de la panouri solare, conform planurilor ABIBOO.
Marte are jumătate din mărimea Pământului. Dar cum am putea ajunge acolo? La fiecare doi ani există un interval câteva săptămâni când planeta se află la cea mai mică distanță de Pământ, astfel încât călătoria ar dura doar șase luni pentru a ajunge acolo.
„A trebuit să facem o mulțime de analize bazate pe calcule și să lucrăm cu oamenii de știință pentru a încerca să înțelegem care sunt condițiile cu care ne vom confrunta”, spune fondatorul studioului de arhitectură ABIBOO, Alfredo Munoz.
„Ne confruntăm cu provocări care sunt specifice condițiilor de pe Marte. Una dintre ele este gravitația, care este doar la o treime față de gravitația de pe Pământ”, adaugă el.
„Apa este unul dintre marile avantaje pe care le oferă Marte, ne ajută la obținerea materialelor adecvate pentru construcție. Practic, cu apă și CO2 putem genera carbon, iar cu carbon putem genera oțel”, spune Munoz. Compania de arhitectură intenționează să utilizeze exclusiv materiale marțiene pentru construcție.
Planul orașelor de pe Marte face parte din proiectul organizat de The Mars Society și dezvoltat de rețeaua SONet, o echipă internațională de oameni de știință și cadre universitare. Studioul de arhitectură ABIBOO a creat proiectele pe baza celor mai recente cercetări științifice.
Rusia a emis o avertizare de călătorie în R. Moldova și „recomandă insistent” cetățenilor ruși să țină cont de un șir de „riscuri iminente”
Ministerul rus de Externe a emis o avertizare de călătorie în R. Moldova și „recomandă insistent” cetățenilor ruși să țină cont de un șir de „riscuri iminente” în cazul în care plănuiesc să ajungă în R. Moldova, transmite ziua.md
„Autoritățile moldovenești continuă politica discriminatorie în raport cu cetățenii ruși, care intră în Republica Moldova. La sosirea pe Aeroportul din Chișinău, deținătorii pașapoartelor rusești sunt supuși deseori unui control riguros, care poate dura și câteva ore. În timpul unor astfel de verificări, cetățenilor ruși, inclusiv copiilor, nu li se acordă condiții elementare, cum ar fi apă, mâncare și posibilitatea de a comunica cu cei din afară. După asta, cetățenilor li se refuză deseori intrarea pe motive inventate sau fără a oferi explicații”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe al Federației Ruse.
De asemenea, Moscova susține că autoritățile de la Chișinău ar împiedica și accesul cetățenilor ruși la servicii consulare.
„Posibilitatea Ambasadei Rusiei la Chișinău de a oferi sprijin consular în astfel de situații este serios limitată, deoarece autoritățile moldovenești refuză să permită angajaților săi accesul la cetățenii ruși. În acest sens, Ministerul de Externe al Rusiei recomandă insistent cetățenilor ruși să țină cont de riscurile menționate mai sus atunci când planifică călătoriile în Republica Moldova”, se mai arată în comunicatul diplomației de la Moscova.
Situația la frontiere. Peste 60.000 de traversări în ultimele 24 de ore
În punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 60.174 de traversări. Totodată, în ultimele 24 de ore, 44 de persoane străine au primit refuz de intrare în Republica Moldova.
Cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei rămân a fi:
PTF Aeroportul Internațional Chișinău – 14.570 de traversări persoane;
PTF Leușeni – 10.079 de traversări persoane;
PTF Sculeni – 8.639 de traversări persoane;
PTF Otaci – 4.535 de traversări persoane;
PTF comun Palanca – 4.337 de traversări persoane..
Polițiștii de frontieră au documentat mai multe încălcări:
– Traversarea ilegală a frontierei de stat de către persoane – un caz;
– Folosirea documentului fals – 2 cazuri;
– Nerespectarea regulilor de ședere și intrare în Republica Moldova – un caz;
– Încălcarea regimului frontierei de stat, a regimului zonei de frontieră, a regimului punctelor de trecere a frontierei de stat și a regulilor de trecere a frontierei de stat – 10 cazuri.
Pentru a evita aglomerația, Poliția de Frontieră recomandă călătorilor să aleagă una dintre vămile de mai jos:
PTFS „Leușeni-Albița”: Alternativa – PTFS „Leova-Bumbăta” (08:00-20:00) sau PTFS „Cahul-Oancea”.
PTFS „Sculeni-Sculeni”: Optați pentru PTFS „Costești-Stânca” sau PTFS „Lipcani-Rădăuți Prut”.
PTF comun „Palanca-Maiaki-Udobnoe”: Alternativa – PTFS „Tudora-Starokazacie”.
Dolarul american – la cel mai scăzut nivel din ultimii 3 ani. Expert, despre impactul asupra populației
Dolarul american a continuat să se deprecieze în această săptămână, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii 3 ani, ajungând la 17 lei și 08 bani pe 23 aprilie. După cum au explicat analiștii economici, această depreciere are loc pe fondul situației internaționale legate de politicile economice ale președintelui american Donald Trump, dar și din cauza că Banca Națională a Moldovei a stabilit moneda euro ca referință pentru cursul oficial al leului moldovenesc. Potrivit experților, fapt va afecta cetățenii într-o măsură limitată, deoarece majoritatea acestora își păstrează economiile în euro, relatează Moldova1
Decizia Băncii Naționale a Moldovei de a stabili euro ca monedă de referință pentru cursul oficial al leului moldovenesc, în locul dolarului, a redus volatilitatea cursului de schimb și a adus mai multă predictibilitate pentru firme și populație, a constatat economistul Stas Madan pe rețelele de socializare. Potrivit acestuia, având în vedere că 60–70% din comerțul și remitențele Republicii Moldova sunt în euro, noua abordarea BNM reflectă realitatea economică a țării.Expertul economic Veaceslav Ioniță a explicat, că deprecierea dolarului are două cauze principale. Pe plan internațional, Statele Unite urmăresc în mod intenționat slăbirea dolarului pentru a îmbunătăți competitivitatea produselor americane pe piețele globale și pentru a diminua deficitul balanței comerciale, care a atins un nivel alarmant. Pe plan local, întărirea leului moldovenesc în raport cu dolarul este influențată de factorii sezonieri, cum ar fi perioada sărbătorilor, când cetățenii moldoveni revin acasă și schimbă valută, în special euro și dolari.
Cererea scăzută și oferta ridicată de valută conduc la aprecierea monedei naționale, fenomen observat frecvent de trei ori pe an: de Crăciun, de Paște și la începutul lunii septembrie, când începe anul școlar, a explicat Veaceslav Ioniță.
În prezent evoluția nu va afecta în mare parte cetățenii deoarece majoritatea dețin valută în euro.
În opinia expertului, după sărbătorile pascale, dolarul va înregistra o ușoară apreciere.
„Dependența noastră de valută este mare, din simplul motiv că o parte considerabilă din veniturile populației vine din remitențe. Oamenii primesc bani de la rudele din străinătate, economisesc în valută și chiar gândesc în valută.
Atunci moldovenii când vin acasă, schimbă valută, oferta de valută e mare, cererea e mică și leul se întărește.
În schimb, euro se întărește mai mult și trebuie menționat că pentru moldoveni, dolarul este mai puțin relevant. Aproximativ 70% din veniturile și economiile moldovenilor sunt în euro, iar aproape 100% din tranzacții se fac tot în euro. Primim banii în euro, îi economisim în euro, cumpărăm apartamente și mașini tot în euro.”, spune expertul.
Pe de altă parte, această situație poate afecta negativ mediul de afaceri autohton, care riscă să fie sufocat de concurența mărfurilor din import, mai afirmă Veaceslav Ioniță. El subliniază că cea mai mare parte din ceea ce importăm sunt resurse energetice, iar deprecierea dolarului înseamnă, implicit, și ieftinirea acestora.
:La capitolul importuri, suntem încă destul de dependenți de dolar. Aici, deprecierea dolarului va duce la ieftinirea produselor de import, dar și la o invazie a mărfurilor străine, ceea ce va sufoca și mai tare mediul de afaceri autohton. Asta e partea negativă. Pe partea de export, însă, noi exportăm în mare parte către Uniunea Europeană și zona euro. Deci nu suntem dependenți de dolar în ceea ce privește exporturile. La importuri, da – și slăbirea dolarului, care e benefică pentru americani, e mai puțin bună pentru noi.”
Potrivit economiștilor, dacă la începutul anului 2024 dolarul deținea o pondere dominantă de 64%, comparativ cu 33% pentru euro, la sfârșitul lunii februarie 2025 raportul s-a inversat pentru prima dată în istoria țării: euro a devenit moneda principală din rezerve, cu o pondere de 50,1%, iar dolarul a coborât la 47,9%.
Precizăm că, la nivel global, dolarul, considerat moneda de rezervă, a beneficiat de o cerere ridicată în ultimul deceniu, datorită performanței superioare a activelor americane. Însă recentele dispute comerciale și incertitudinile privind politica economică au dus la scăderea simultană a burselor și obligațiunilor americane, afectând negativ și cursul dolarului.
