Tot mai mulţi moldoveni preferă, în baza publicităţii de pe reţelele de socializare, să-şi comande haine, încălţăminte, produse cosmetice sau telefoane mobile de pe Internet. Numai că, de multe ori, cei care ar trebui să-ţi livreze comanda, te lasă şi fără marfă, şi fără bani.
Escrocii, pur şi simplu, îşi pierd urma, iar pătimiţii nu-şi găsesc dreptate nici în instanţe. Cum funcţionează aceste scheme au aflat reporterii de la publika.md.
O tânără din Chişinău şi-a comandat, acum câteva luni, de pe Internet o pereche de cizme:
„- Iată, aşa arăta încălţămintea, mi-a plăcut mult. – Şi cât te-a costat? – 650 de lei. Eu i-am pus pe cont deodată toţi banii”.
Femeia și-a dat seama că aşteaptă degeaba comanda, după ce comerciantul nu-i mai răspundea la telefon. Iată şi metoda prin care infractorul îşi atrăgea clienţii:
„Mi-a dat datele soţului şi anume contul bancar. Aici se vede cecul. După ce i-am virat suma cerută pe cont nu mai răspundea la telefon”.
Un tânăr, și el, a mers la poliţie când a constatat că bărbatul căruia i-a dat 200 de euro ca să-i aducă un telefon mobil din străinătate nu-i mai răspundea la apeluri:
„– Era un preţ, cel mai avantajos, cu vreo două mii de lei mai puţin. Şi condiţiile erau perfecte, adică el dădea garanţie, livrarea în 10 zile lucrătoare”.
Comerciantul este un student din Chişinău. Pe pagina sa de pe o reţea de socializare, tânărul păgubit a dat de alte 15 victime, iar lista a prezentat-o anchetatorului. Dosarul a fost însă clasat.
„Cu avocatul, dumnealor au construit o tactică de apărare şi au construit dovezi în care ultimul demonstrează că nu este vinovat. Pe parcursul urmăririi penale nu am cunoscut de restul părţilor vătămate”, explică Ion Susan, anchetator IP sectorul Botanica, Chişinău .
Printre victimile tânărului este şi Veronica:
„Spunea că nu poate să vorbească sau spunea că iaca este marfa, hai mâine ţi-o aduc, conveneam o oră şi nu mai venea”.
Oamenii legii recomandă moldovenilor să achite marfa doar atunci când este livrată. Cel mai indicat ar fi însă ca produsele să fie comandate de pe site-uri autorizate.
Creditare negativă în cazul agenților economici! Așa ceva nu s-a înregistrat în nicio țară din Europa! Situația din economie rămâne una complicată
„În prezent, asistăm la o înviorare a creditării de către sectorul bancar. Însă, dacă în cazul populației vorbim de o înviorare calitativă, în cazul agenților economici – creditarea este una negativă. Acest lucru nu a fost înregistrat vreodată în vreo țară din Europa. Aceasta arată că situația din economie rămâne una complicată”, a declarat vineri, 26 iulie, Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției săptămânale a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, creditarea economiei de către sectorul bancar în anul 2000 a fost la nivelul de 2,3 miliarde de lei (mlrd/lei); în 2005 a ajuns la 9,5 mlrd/lei; 2010 – 25,5 mlrd/lei; 2014, anul jafului bancar – 48 mlrd/lei; anul 2017, după furtul miliardului – 33,5 mlrd/lei; 2020 – 46,5 mlrd/lei; 2023 – 63,9 mlrd/lei, 2024, trimestrul doi – 69,6 mlrd/lei. „Volumul creditelor oferite de către bănci economiei naționale se apropie de 70 mlrd/lei. În creștere, doar în acest an, cu 5,7 mlrd/lei. În jumătate de an a crescut cu 2,3 ori față de anul trecut”, a spus Veaceslav Ioniță.
Vorbind despre creșterea medie lunară a creditelor oferite de către sectorul bancar, expertul a spus că în 2010 media lunară a fost de 214 milioane de lei (mln/lei); 2013 – 600 mln/lei. În anii 2014, 2015, 2016 și 2017 media lunară era în descreștere continuă. Din 2018 a reînceput să crească și a ajus la 165 mln/lei; în 2021 – la 892 mln/lei; în 2023 a scăzut la 198 mln/lei; iar în 2024, trimestrul doi a ajuns la 953 mln/lei, media lunară.
„În 2021, persoanele fizice dominau puternic, iar persoanele juridice erau mai slabe. Până în 2013, 90% din tot portofoliul de credite era reprezentat de către persoanele juridice. Persoanele fizice aveau împrumuturi neesențiale. După jaful bancar din 2014, creditarea persoanelor juridice a încetinit, reducându-se ani la rând. Băncile practic și-au menținut activitatea datorită persoanelor fizice. Anul trecut, persoanele juridice, practic, portofoliul lor de credite nu a crescut deloc. Acum avem o înviorare a creditării persoanelor fizice. În acest an, înregistrăm o creștere a portofoliului de credite cu 449 mln/lei lunar pentru persoanele juridice și 504 mln/lei lunar a persoanelor fizice, în prima jumătate de an din 2024. Sub această creștere se ascund niște procese nu tocmai bune pentru economie”, a spus expertul.
Economistul susține că în 2010 portofoloul de credite era de de 14,5 mlrd/lei au fost credite acordate în lei și de 11 mlrd/lei au fost creditele acordate în valută străină. În 2014 (octombrie, perioada furdului mancar): 28,3 mlrd-credite acordate în lei și 19,7 mlrd/lei-credite acordate în valută străină; 2016: 19,4 mlrd/lei-credite în lei și 15,4 mlrd/lei-credite în valută străină; 2020: 31,7 mlrd/lei-credite în lei și 13,9 mlrd/lei-credite în valută străină; 2024, trimestrul doi: 53,6 mlrd/lei-credite în lei și 16 mlrd/lei-credite în valută străină.
„Până în 2012/2013 creditarea economiei în Republica Moldova era cam la același nivel. 55% erau creditele în lei, restul în valută. După 2014, practic, creditarea în valută a rămas la 13-14 mlrd/lei, iat tot ce a crescut au fost creditele acordate în lei. A fost criza din 2020 care a încetinit procesul de creditare, orientând tendințele oamenilor spre economii. Puțin a crescut creditarea în valută. Însă, acum creditarea în valută revine la nivelul care a fost anterior. Astăzi se înregistrează 77% din credite care sunt acordate în lei. Cel mai înalt nivel din istorie. Creditarea în valută străină înregistrează o scădere semnificativă. Toată creșterea se datorează exclusiv creșterii portofoliului de credite în lei”, a declarat economistul.
Analizând creditele bancare acordate raportate la Produsul Intern Brut (PIB), analistul economic a afirmat că în 2000 a reprezentat 12%; 2008 – 32,1%; 2010 – 29,6%; 2014 (octombrie) – 36%; 2018 – 18,4%; 2021 – 23,3%; 2023 – 20,5%; 2024, trimestrul doi – 21,3%. „Din 2014 a fost schimbată metodologia de calculare. Calculând după metodologia veche, procesul de creditare de 21,3% din PIB, care este înregistrat în prezent, este cel mai mic din ultimii 25 de ani. Înăsprirea politicii monetare după 2014 a dus la o încetinire a procesului de creditare. Acum avem o ușoară înviorare, dar până la revenirea la nivelul din 2014 este nevoie de încă mulți ani. Nu cred că vom reuși să recuperăm nivelul de atunci nici până în 2030”, estimează analistul economic.
Cu referire la depozitele și creditele în sistemul bancar, expertul a menționat că în 2005: depozite s-au făcut de 11, 3 mlrd/lei, iar credite s-au acordat de 9,5 mlrd/lei. Astfel, surplusul de lichidități a fost de 1,8 mlrd/lei. În 2010: depozite – 28,7 mlrd/lei, credite – 25,3 mlrd/lei, iar surplusul de lichidități – 3,2 mlrd/lei. În 2013: depozite – 51,9 mlrd/lei, credite – 42,2 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 9,7 mlrd/lei; 2015: depozite – 50,2 mlrd/lei, credite – 38,2 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 12 mlrd/lei; 2020: depozite – 79,6 mlrd/lei, credite – 45,6 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 34 mlrd/lei; 2023: depozite – 113,9 mlrd/lei, credite – 63,0 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 50 mlrd/lei; 2024, trimestrul doi: depozite – 120,5 mlrd/lei, credite – 69,6 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 50,8 mlrd/lei.
„Până în 2013, băncile acumulau depozite de la populație și ofereau credite agenților economici. Volumul de credite era egal cu volumul depozitelor. După 2014, depozitele au înregistrat o creștere rapidă. Au crescut și creditele oferite, însă mai lent decât depozitele. Oamenii au adus mai rapid depozite la bănci, decât au accesat credite. Respectiv, avem un surplus, fără precedent în istoria țării, de lichidități în sistemul bancar. 50,8 mlrd/lei. 40% din toți bani sunt bani pentru care nu există capacitate de utilizare”, a menționat expertul.
Vorbind despre repartizarea portofoliului de credite din sistemul bancar, Veaceslav Ioniță a declarat că în 2010, 90% dintre credite erau accesate de către persoane juridice, iar 10% – credite accesate de către populație; 2015: 84,2% – credite accesate de către persoane juridice, 15,8% – de către populație; 2020: 64,4% – credite accesate de către persoane juridice, 35,6% – de către populație; 2024, trimestrul doi: 59,3% – credite accesate de către persoane juridice, 40,7% – de către populație. „Mulți ani a dominat creditarea persoanelor juridice. Acum asistăm la o înviorare a creditării persoanelor fizice. Creditarea persoanelor juridice este într-o continuă scădere. Avem o accelerare a procesului de creditare, mai mult din contul persoanelor fizice”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, economiile nete, în bănci, ale persoanelor fizice (suma tuturor depozitelor la bancă, minus creditele luate de la bănci în anul 2000 au fost de 800 mln/lei; în 2010 – 15,6 mlrd/lei; 2020 – 34,5 mlrd/lei; 2024, trimestrul doi – 42,3 mlrd/lei. „Acestea au crescut stabil până în 2017. Datorită programului Prima Casă și înviorarea procesului de creditare, persoanele fizice au accesat mai multe credite de cât au depozitat bani în bănci. A fost o creștere a economiilor nete negativă. Oamenii și-au redus economiile, consumând mai mult. În 2022 au crescut economiile nete deoarece Banca Națională a înăsprit politica monetară. În acest an, oamenii continuă să-și crească economiile, însă i-au foarte activ și credite. Astfel, economiile nete s-au plafonat. Mulți fac depozite în bănci, dar la fel de mulți oameni i-au credite. Practic economiile nete ale populației nu cresc”, a constatat expertul.
Veaceslav Ioniță a mai afirmat că gradul de îndatorare al gospodăriilor casnice, raportat la PIB, în anul 2000 a fost de 0,9%; în 2005 – 2,3%; 2007 – 9,6%; 2010 – 4,5%; 2015 – 6,3%; 2020 – 10%; 2021 – 13,1%; 2013 – 11,5%; 2024, trimestrul doi – 12,2%. „În anul 2000 populația practic nu avea datorii față de bănci, s-au erau nesemnificative. Politica monetară înăsprită în 2021 a afectat procesul, dar după relaxarea ei în 2023 avem o înviorare. Totuși, rata de îndatorare a populației este de 5 ori mai mică față de cea din UE. În regiune, rata de îndatorare a populației este de 12-15%”, a afirmat Veaceslav Ioniță.
Despre creditarea netă a mediului de afaceri de către sistemul bancar (creditele accesate de către agenții economici minus depozitele), economistul a declarat că în anul 2000 a fost de 1,1 mlrd/lei; în 2005 – 4,1 mlrd/lei; 2010 – 12,4 mlrd/lei; 2012 – 18,8 mlrd/lei; 2015 – 11,2 mlrd/lei; 2020 – 0,5 mlrd/lei; 2021 – a fost înregistrată o rată de creditare negativă a mediului de afaceri, de minus 0,7 mlrd/lei. În 2022 s-a îmbunătățit situația și s-a ajuns la 2,4 mlrd/lei. În 2023 și 2024 s-a înregistrat o prăbușire a tot ce înseamnă creditarea businessului minus 8,2 mlrd/lei în 2023 și minus 8,5 mlrd/lei în trimestrul doi din 2024.
„Agenții economici au depus mai mulți bani în bănci decât au luat credite. Agenții economici nu că nu i-au credite pentru dezvoltarea afacerilor, dar și banii pe care îi au, preferă să-i țină în bănci și nu-i investesc. În 2023 agenții economici practic nu s-au creditat. În acest an, în jumătate de an, și-au crescut brusc portofoliul de împrumut, însă situația nu s-a ameliorat. Această situație arată starea dramatică din economia noastră. Dacă în toată lumea populația duce banii în bancă, iar agenții economici i-au credite pentru investiții, la noi este o situație inversă. Agenții economici duc banii în bancă, iar populația accesează credite de consum al produselor de import. Creditele cresc, dar mai lent decât depozitele. În trimestrul doi din acest an, persoanele juridice a însumat 49,8 mlrd/lei depozite și 41,3 mlrd/lei credite”, a declarat economistul.
În ce sectoare ale Capitalei vor fi organizate târguri cu produse autohtone în acest weekend
Târguri cu produse autohtone în sectoarele capitalei, în weekendul: 27-28 iulie 2024. Primăria Municipiului Chișinău informează că în weekendul: 27 – 28 iulie 2024, în sectoarele capitalei vor fi desfășurate iarmaroace și târguri cu produse și mărfuri autohtone, cu scopul de a sprijini producătorii locali și de a oferi orășenilor acces la produse agricole de sezon, informează unica.md cu referire la un comunicat al muncipalității.
În sectorul Botanica, Parcul „Valea Trandafirilor”, pe 27-28 iulie 2024 – Târg al micilor antreprenori, organizat în colaborare cu AO „Perspectiva”;
În sectorul Buiucani, pe teritoriul adiacent edificiului „Kentford”, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 202, pe 27.07.2024 – Târgul „EcoLocal”, cu produse alimentare și nealimentare autohtone, organizat de Asociația Consumatorilor și Producătorilor Eco și Artizanali;
În Scuarul TNOB „Maria Bieșu”, pe 26-28.07.2024 – Festivalul „Craft Beer Chișinău”;
În Parcul „Dendrariu”, pe 27.07.2024 – Festivalul „Sandra Hapiness Fest”;
În sectorul Centru – Târg al producătorilor autohtoni cu fructe și legume, până la 18.08.2024, pe adresele: șos. Hâncești, 86, str. Sprâncenoaia, 1A, str. Grenoble, 157, str. Ismail, 94, colț cu bd. D. Cantemir, str. Melestiu 14/3.
Pe str. N. Testemițanu, 3 (teritoriul magazinului „Kaufland”), până pe 22.08.2024, evenimentul ”Jurassik Park”, în colaborare cu SRL „Bis-Concert Internațional”.
În sectorul Ciocana, până pe 22.08.2024 – Târg cu produse agricole autohtone, în locațiile: bd. Mircea cel Bătrân, 2, bd. Mircea cel Bătrân, 20, bd. Mircea cel Bătrân, 24, bd. Mircea cel Bătrân, 28, str. Maria Drăgan, 30, colț cu str. Ciocana, str. Mihai Sadoveanu, 22, str. Igor Vieru, 6/1, str. Igor Vieru, 10; str. Profesor Ion Dumeniuk, 12 A, str. Petru Zadnipru, 2.
În sectorul Râșcani – Târg cu produse autohtone pe bd. Moscova, 21, vizavi de str. M. Basarab, 6 și pe str. A. Doga, 35, până pe 28.08.2024.
Pe str. Miron Costin 13/1 (lângă scuar), la 27-28.07.2024 – Târg de weekend al micilor antreprenori, organizat în colaborare cu AO „Perspectiva”.
Primăria Municipiului Chișinău încurajează cetățenii să viziteze târgurile locale, menite să asigure consolidarea relațiilor dintre producătorii autohtoni și consumatori.
O femeie de 36 de ani, reținută după ce i-a furat banii unui bărbat în timp ce era la terasa unui local din centrul Capitalei
O femeie de 36 de ani, din raionul Sîngerei, a fost reținută fiind suspectată de pungășie. Suspecta ar fi sustras de la un bărbat de 32 de ani, care se afla la terasa unui local din centrul capitalei, portmoneul cu acte personale, carduri și bani în sumă de 2000 de lei.
În urma acțiunilor de investigație și urmărire penală efectuate de ofițerii Inspectoratului de Poliție Centru, de comun cu grupa specializată din cadrul Direcției de Poliție, suspecta a fost identificată și reținută.
Bunurile au fost recuperate și returnate victimei.
Femeia a fost reținută pentru 72 de ore, iar conform legislației penale în vigoare, persoana culpabilă de asemenea infracțiune riscă amendă în mărime de până la 67 500 lei sau închisoare de până la 4 ani.
