Un moldovean a stat peste cinci ani la închisoare, pe nedrept!

La data de 17 martie, Parlamentul a înregistrat un amendament ce presupune instituirea răspunderii contravenționale pentru dezinformarea în mediul online. Acesta este parte a unui proiect de lege ce vizează combaterea eficientă a fenomenului corupției electorale. Proiectul a fost dezbătut și aprobat în prima lectură în decembrie 2024, iar la 21 martie va fi iar supus consultărilor publice, în legătură cu înregistrarea mai multor completări.

Potrivit reprezentanților Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), autorii amendamentului propun completarea Codului contravențional cu un nou articol (Articolul 70/4. Dezinformarea online), transmite Știri.md.

Articolul instituie amenzi pentru răspândirea în mediul online a „informației false sau înșelătoare, al cărei caracter fals sau înșelător poate fi verificat”. Această faptă trebuie să fie „comisă în mod deliberat pentru a induce publicul în eroare și a provoca un prejudiciu public proceselor democratice, sănătății publice sau securității naționale”.

De asemenea, articolul prevede și câteva agravante, adică circumstanțe care sporesc gravitatea faptei și valoarea sancțiunii. Este vorba despre dezinformarea online săvârșită pe motive de prejudecată sau cu utilizarea discursului de ură, ori cu scopul de a constrânge ilegal alegătorii ca aceștia să-și exercite sau nu unele drepturi electorale.

În temeiul articolului propus, ar urma să fie scutiți de răspundere contravențională cei care preiau informații „false sau înșelătoare” pentru satiră/umor, pentru publicitatea care induce în eroare, pentru a dezbate chestiuni de interes public, pentru a explica propriul punct de vedere sau pentru a combate dezinformarea. Acest lucru, potrivit autorilor amendamentului, ar trebui să se întâmple cu precizarea explicită și obligatorie că informația preluată constituie dezinformare.

„Reglementări similare cu cele propuse recent de deputații în Parlamentul Republicii Moldova se regăsesc în legislația contravențională a Federației Ruse, care prevede amenzi pentru „răspândirea prin intermediul mass-mediei și a rețelelor TIC a unor informații de importanță socială, cunoscute ca fiind neadevărate [заведомо недостоверная общественно значимая информация], sub aparența unor relatări fiabile, care au creat un risc de prejudiciere a vieții sau sănătății persoanelor ori a proprietății, de incitare la dezordini în masă, de subminare a securității public (…)”. CtEDO a comunicat autorităților Federației Ruse un caz referitor la această prevedere, care este în prezent în curs de soluționare (Avagyan c. Rusiei – 36911/20). Și cadrul legal al Republicii Tunisiene prevede sancțiuni sub formă de amenzi și închisoare pentru „folosirea în mod deliberat a sistemelor de comunicare și informații pentru a produce, promova, disemina sau pregăti știri false, declarații, zvonuri sau documente false, atribuite altor persoane, cu scopul de a încălca drepturile altora, de a afecta securitatea publică sau apărarea națională ori de a răspândi teroare în rândul populației”.

Într-o opinie a Comisiei de la Veneția, în care a fost examinată o prevedere dintr-un proiect de amendamente la Codul penal al Turciei, similară cu cea propusă recent de legiuitorii autohtoni,  Comisia a concluzionat că „ingerința în libertatea de exprimare pe care ar produce-o această prevedere, dacă ar fi adoptată, nu ar fi necesară într-o societate democratică și nu ar fi proporțională cu scopurile legitime de prevenire a dezordinii și de protejare a securității naționale, a sănătății publice și a drepturilor celorlalți”. De asemenea, Comisia și-a manifestat îngrijorarea deosebită în raport cu posibilele consecințe ale unei astfel de prevederi, inclusiv efectul de descurajare („chilling effect”) și autocenzura sporită, „mai ales în contextul alegerilor din iunie 2023” și a recomandat autorităților turce să nu adopte amendamentul”, scriu reprezentanții CJI. 

Ministrul Educaţiei, Daniel David, a decis lansarea unui proiect-pilot de utilizare a inteligenţei artificiale în unităţi educaţionale, pentru optimizarea activităţii profesorilor şi îmbunătăţirea procesului de învăţare pentru elevi şi studenţi, scrie stirileprotv.ro.

„Atenţie însă, în viziunea mea, inteligenţa artificială este un instrument al cadrului didactic şi al elevului/studentului, nu o alternativă la cadrul didactic sau un instrument care «leneveşte» elevul/studentul, şi, foarte important de înţeles, este un instrument care trebuie să fie mereu monitorizat etic-moral”, a arătat el.

Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, a decis, după o întâlnire cu conducerea Microsoft România, să implementeze un proiect-pilot de utilizare a inteligenţei artificiale în unităţi educaţionale, pentru a optimiza activitatea cadrelor didactice, procesul de învăţare al elevilor/studenţilor şi procesul educaţional, în general, se arată într-un comunicat de presă transmis, miercuri, de minister.

Ministerul va stabili unitatea-pilot iniţială, iar Microsoft România, împreună cu conducerea unităţii, îşi vor asuma implementarea proiectului.

„Inteligenţa Artificială este o dezvoltare tehnologică care, în sine, nu este bună sau rea, dar care poate deveni astfel, în funcţie de cum o utilizăm. Pentru a o putea utiliza bine, în avantajul sistemului educaţional, vom pilota un astfel de demers, iar apoi, în funcţie de rezultate, vom extinde procesul”, a declarat Daniel David.

El a subliniat că inteligenţa artificială nu este o alternativă la cadrul didactic.

„Noi avem deja angajat un proces masiv de digitalizare în unităţile educaţionale din ţară, iar planurile-cadru includ discipline obligatorii (asociate tehnologiei informaţiei) şi opţionale (inclusiv de inteligenţă artificială) asociate revoluţiei tehnologice prin care trecem, aspecte care creează premisele pentru utilizarea mai complexă a inteligenţei artificiale în mediul educaţional. Atenţie însă, în viziunea mea, inteligenţa artificială este un instrument al cadrului didactic şi al elevului/studentului, nu o alternativă la cadrul didactic sau un instrument care «leneveşte» elevul/studentul, şi, foarte important de înţeles, este un instrument care trebuie să fie mereu monitorizat etic-moral. Diverse ţări au demarat deja astfel de proiecte, probabil cel mai recent exemplu fiind Estonia, care îl doreşte chiar deja generalizat la nivelul întregului sistem de învăţământ, aşa că nu vreau ca România şi sistemul nostru educaţional să rămână în urmă”, a explicat ministrul Educaţiei.

Copiii cu sindromul Down au fost oaspeți la Parlament. Speakerul Igor Grosu și Ministrul Educației Dan Perciun au participat, alături de ei, la un atelier de creație.

„Soarele din ochii copiilor” este evenimentul desfășurat a doua oară în Legislativ, în contextul Zilei mondiale a sindromului Down. Astfel, autoritatea și-a propus să crească gradul de interacțiune socială a micuțelor care au această schimbare genetică și să evidențieze importanța creării unui mediu în care fiecare fiecare copil să se simtă susținut și apreciat.

Alături de oficiali, părinți și pedagogi, îndrumați de meșterul popular Iulia Laur, copiii au creat simbolul care îi reprezintă – soarele. Participanții au decupat fâșii de hârtie galbenă, pe care le-au aranjat sub forma razelor solare, creând compoziții.

Conform serviciului de presă al Parlamentului, Igor Grosu și Dan Perciun au discutat și cu părinții veniți la atelier, reafirmând angajamentul autorităților de a susține incluziunea copiilor cu sindrom Down, de a le asigura accesul la educație de calitate și la servicii sociale adaptate nevoilor acestora.

„Acești copii ne învață că noi cu toții suntem diferiți, dar egali. Important să conștientizăm că incluziunea începe de la noi, iar fiecare dintre noi putem contribui la acceptarea acestor copii. Ziua mondială a sindromului Down este despre curaj, acceptare și bunătate”, a transmis speakerul.

Evenimentul s-a încheiat cu o excursie la Muzeul Parlamentului și în sala de ședințe. La atelier au participat 10 adolescenți cu sindromul Down, elevi ai claselor V-IX din instituțiile de învățământ din raioanele Anenii Noi, Ialoveni și din municipiul Chișinău.