Video. Înainte de a ucide doi oameni la Aeroport, Rustam Aşurov A VRUT SĂ CORUPĂ poliţia de frontieră

Rustam Aşurov i-a cerut unei jurnaliste din Tadjikistan cu care a zburat în acelaşi avion să-l mituiască pe poliţistul de frontieră Serghei Muntean, pentru ca acesta să-i permită să intre în Moldova. Jurnalista  Barnoi Begmatzoda, care a devenit martor al atacului aramat, a fugut din ţara sa din cauza represiilor la care a fost supusă după ce a mediatizat faptul că autorităţile de la Duşanbe permit cetăţenilor să lupte de partea Rusiei în Ucraina.

Femeia, care este însărcinată şi are un copil mic, a povestit jurnalistilor de la NewsMaker.md prin ce a trecut în timpul atacului de la Aeroportul Internaţional Chişinău, dar şi cum a interacţionat cu atacatorul. Ea a declarat că atacator era foarte agresiv şi umbla de colo-colo atunci când li s-a spus să aştepte decizia de acces pe teritoriul Republicii Moldova.

 „Pe mine m-a chemat poliţistul Serghei (Muntean) şi m-a întrebat de ce eu plec în Ucraina. Eu i-am spus problema mea. A vorbit cu mine 10 minute, după care a spus ca eu să aştept, iar pe ceilalţi îi vor trimite înapoi la Istanbul. Ulterior, Aşurov, s-a apropiat de mine şi m-a rugat să-i propun bani lui Serghei, ca să nu-l trimită şi pe el în Istanbul. Eu i-am spus că dacă voi face aşa o propunere, va fi trimisă şi ea înapoi”, a povestit Barnoi Begmatzoda.

Jurnallista a mai povestit că poliţistul de frontieră Serghei Muntean şi pasagerii care nu au fost primiţi în Moldova au trecut pe lângă ea, iar la distanţa de 1-2 metri, atacatorul l-a lovit în regiunea feţei pe Serghei, care a căzut, timp în care Aşurov i-a luat pistolul.

„Atunci când s-a început a trage din armă, eu am luat copilul şi am fugit de acolo împreună cu încă o persoană. Noi am auzit că s-a împuşcat, dar nu ştiam cine a fost omorât. După jumătate de oră, ne-au dus în parc, apoi poliţiştii ne-au dus la interogatoriu”, a mai spus jurnalista din Tadjikistan. 

Barnoi Begmatzoda afirmă că, iniţial, poliţia a crezut că ea este soţia lui Aşurov, motiv pentru care i-au verificat actele şi telefonul.

„Eu nu-l cunoşteam, dar am simţit că el este sau poliţist, sau agent de pază. Un om simplu nu putea să facă asta: pur şi simplu să ia pistolul şi să ucidă câţiva oameni.  Posibil, dacă nu am fi fugit, concetăţeanul nostru ne-ar fi omorât, pe mine şi pe copilul lui. Lui îi era indiferent pe cine să omoare”, a mai spus femeia.

Jurnalista a mai spus că acest incident armat nu este dovada faptului că toţi tadjicii sunt răi. Ea a mai povestit că poliţistul care a interogat-o a ignorat faptul că copilului ei îi era foame. 

„Am rugat să ne aducă amestecurile şi scutecele noastre. Poliţistul a strigat la mine: „Tadjicul vostru a omorât doi cetăţeani de-ai noştri. Noi răbdăm cumva. Şi noi suntem flămânzi”, a precizat Begmatzoda.

Femeia cere să i se ofere azil în Moldova şi speră să ajungă în Europa.

Prima reacție a Nataliei Barbu după Eurovision: „Nu e despre voce! Este foarte politic”

Natalia Barbu a suferit înfrângere ieri seara la cel mai important concurs de voci, Eurovision Song Contest 2024, așa că Moldova nu a reușit să se califice de această dată în marea finală. Artista a oferit prima reacție, după ce a aflat rezultatul televotului, declarând că e un concurs politizat, scrie cancan moldova.

„Încă o dată ne convingem ce concurs e. Nu este vorba despre voce. Este foarte politic și nu contează pentru că piesa mea e despre lumină, e despre frumos și eu sunt convinsă că m-am conectat cu foarte multă lume, doar că acest concurs probabil că nu e doar despre asta. Sunt convinsă că m-a votat foarte multă lume și trebuia să trec în finală. . .Bineînțeles că sunt momente când o țară ca a noastră are șanse să urce chiar foarte sus, dar asta așa uneori, ca să nu ne răsfețe prea mult. . .Eu mulțumesc lui Dumnezeu pentru această experiență în sine. A fost frumos și eu cred că dacă am ajuns aici, în acest concurs, nu am ajuns degeaba, pentru că de acum încolo începe o etapă nouă și frumoasă în cariera și în viața mea”.

Interpreta noastră a urcat pe scenă sub numărul 11, cu piesa „In The Middle”. Vedeți mai jos prestația.

Maia Sandu excplică ce va fi dacă moldovenii vor vota împotriva aderării la UE

În cadrul unui interviu acordat cunoscutului jurnalist Iurii Dudi, președintele Republicii Moldova a spus că visul său este ca Republica Moldova să devină cât mai curând membră a Uniunii Europene.

„Visul meu este ca Moldova să adere la UE, atunci voi dormi liniștită”, a spus șefa statului în cadrul interviului unui interviu pentru jurnalistul rus Iurie Dudi, transmite Știri.md. 

Fiind întrebată ce se va întâmpla dacă oamenii vor vota împotriva aderării la Uniunea Europeană, Maia Sandu a menționat că, potrivit sondajelor, moldovenii susțin aderarea țării noastre la UE și, practic, acest lucru nu este posibil. 

„Alegerea este a poporului. Dacă oamenii vor vota împotriva aderării, acesta lucru va însemna că procesul va stopa puțin și nu se va mișca precum se mișcă în prezent. (…) Eu consider că nu se va încheia aici, pentru că oamenii vor înțelege până la urmă că un alt drum pentru țara noastră nu este, ca noi să ne simțim în siguranță, ca să facem mult mai mult pentru țara noastră decât am făcut în ultimii 30 de ani. (…) Noi am văzut cum s-au dezvoltat țările care au devenit membre ale UE în ultimii 20 de ani. Este o diferență enormă”, a mai spus Maia Sandu. 

În cadrul unui interviu pentru Iurie Dudi, un jurnalist din Rusia, președintele Maia Sandu a vorbit despre munca sa și funcția pe care o deține.

Șefa statului a recunoscut când a plâns ultima dată, dar și care este visul său în prezent. Totodată, Maia Sandu a vorbit despre corupția din Moldova, despre democrație, dar și despre războiului din Ucraina.

Reamintim că alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, inițiate de președinta statului, Maia Sandu, vor fi organizate în aceeași zi – pe 20 octombrie.

Guvernul va compensa integralajustarea tarifului de distribuire a ziarelor

Publicațiile periodice scrise din Republica Moldova, eligibile în procedura de distribuire a sprijinului de stat în baza criteriilor de etică și deontologie, vor fi subvenționate din bani publici. Cabinetul de miniștri a aprobat  Mecanismul de finanţare a distribuirii publicaţiilor periodice din țara noastră pentru anul 2024.

Astfel, prin intermediul acestui mecanism, se stabilește un cadru normativ transparent care asigură alocarea fondurilor pentru a compensa integral tariful de distribuire a ziarelor naționale și regionale, în limitele mijloacelor financiare prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2024.  

Hotărârea a fost adoptată ca urmare a solicitărilor parvenite din partea mai multor manageri de redacții, după ajustarea, la sfârșitul anului trecut, la tarife de piață a distribuirii publicațiilor periodice și după luarea în considerare a 3 vulnerabilități, între care impactul asupra cititorilor și redacțiilor, care deja înregistrează constrângeri operaționale și de logistică dictate de costurile înalte la hârtie, servicii tipografice și resurse umane.Subvențiile vor fi oferite din bugetul de stat și vor putea fi solicitate de publicațiile naționale, regionale sau locale care vor întruni cumulativ o serie de condiții, printre acestea fiind: producerea conținutului local de interes public în proporție de cel puțin 75%, asigurarea transparenței proprietății, a redacției și a tirajului, realizată prin indicarea proprietarului/editorului, numelui redactorului-șef și numelui reporterilor, semnarea și respectarea Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, neangajarea politică a redacțiilor, promovarea democrației, a drepturilor omului, a luptei împotriva corupției și împotriva dezinformării. Respectarea acestor criterii va fi monitorizată periodic de către experți mediaAstfel, Guvernul, în cooperare cu organizațiile de autoreglementare în domeniul media, contribuie la susținerea și promovarea presei scrise autohtone, sprijină activitatea redacțiilor și contribuie la menținerea unor prețuri accesibile pentru cetățeni la sursele de informare de interes public din țara noastră.Costurile aferente implementării proiectului presupun cheltuieli legate de distribuirea edițiilor publicațiilor periodice prin intermediul abonamentelor poștale și sunt estimate la circa 11 milioane de lei din bugetul prevăzut pentru Ministerul Culturii.

Procuratura din Tadjikistan oferă DETALII despre răpirea şi asasinarea bancherului la care a participat şi atacatorul de la Aeroport
Articolul anterior
Prima conferință de presă „roboți-oameni” a avut loc la Geneva. Roboții cu inteligență artificială au promis să „nu atace omenirea”
Articolul următor