Șor le cere liderilor Rusiei, Turciei, Braziliei, Chinei și Indiei să-și îndrepte atenția spre așa-zisul „genocid” din Moldova

Liderul Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, a publicat pe rețelele de socializare o așa-numită „analiză” a situației politice din ultimii doi ani. În material, acesta a acuzat formațiunea de guvernare și pe președinta Maia Sandu că ar fi „încălcat valorile democratice” și ar fi supus moldovenii unui „genocid”. Totodată, în „analiza”, Ilan Șor face apel către președinții Rusiei, Chinei, Indiei, Turciei și Braziliei, precum și secretarului Organizației Naționilor Unite, Antonio Guterres, pentru a-și îndrepta atenția către situația din Moldova, scrie Newsmaker.

Prosecutors seek warrant for arrest of Ilan Shor | IPN

Potrivit lui Ilan Șor, PAS ar fi ajuns la guvernare „în mod ilegal, datorită deciziei de acum doi ani a Curții Constituționale privind dizolvarea Parlamentului”

„Atunci, sub presiunea ambasadelor occidentale, în Moldova au fost organizate alegeri anticipate. Prin amăgirea întregii populații a Republicii Moldova, Maia Sandu și banda ei fascistă PAS a ajuns la putere cu sprijinul total din partea Occidentului”, a menționat acesta.

Mai mult, el a menționat că, pe parcursul acestor doi ani, Maia Sandu și PAS ar fi „călcat în picioare toate valorile pe care le-au promovat în alegeri”.

„Libertatea de exprimare, libertatea mass-media, libera exprimare a voinței, democrație, drepturile omului. Ce s-a întâmplat, de fapt, în acești doi ani? Au fost închise șase canale TV, au fost arestați activiști și lideri politici, iar pe toți cei care nu sunt de acord regimul pur și simplu îi strivește. Sunt anulate alegerile care au decurs legal, sunt condamnați cei care nu vor să se resemneze cu acest dezmăț. Adică ni s-a demonstrat tuturor că toate acele „valori” au fost, de fapt, un fals ieftin. Cel mai strașnic a fost însă că oamenii au început să trăiască de câteva ori mai prost”, a spus acesta.

Totodată, Ilan Șor susține că „Occidentului astăzi îi este convenabil ca Moldova să se certe cu Rusia, însă nu Europa, nu America, nu Maia Sandu, ci oamenii de rând sunt nevoiți să plătească pentru resursele energetice de 10 ori mai mult decât plăteau”.

În același timp, Ilan Șor, recent condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda Bancară”, a făcut un apel către liderii Rusiei, Chinei, Turciei, Braziliei, Indiei și secretarului general al ONU, Antonio Guterres, pentru a-și atrage atenția asupra așa-zisului „genocid” care ar avea loc în prezent în Republica Moldova.

„Vreau să mă adresez astăzi către alte țări, care sunt state importante – Rusia, China, Turcia, India, Brazilia. Stimați lideri, astăzi în Moldova are loc un genocid și un dezmăț. Regimul occidental a inițiat un dezmăț total în justiție și în alte domenii. Astăzi are loc distrugerea opoziției. Astăzi, alegerile, în particular, care au avut loc la Bălți, iar acum în Găgăuzia, pur și simplu nu interesează regimul și stăpânii lui din Occident. Vă rog, la Consiliul de Securitate al ONU, să atrageți atenția asupra genocidului care are loc în Moldova. De asemenea, vreau să mă adresez către secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres. Vă rugăm să atrageți atenția și să ajutați Moldova să iasă din acest dezmăț și acest jug fără precedent. Este umilită memoria oamenilor, este umilit întregul popor, în numele unor interese personale”, a menționat acesta în analiza care a fost tradusă în limbile rusă, chineză, turcă, hindi și portugheză.

Deocamdată, atât PAS cât și președinta Maia Sandu nu au venit cu vreo reacție la acuzațiile aduse de Șor.

Amintim că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat, pe 13 aprilie, sentința în privința lui Ilan Șor în dosarul „Frauda Bancară”. Astfel, deputatul fugar a fost condamnat la 15 ani de închisoare. Totodată, instanța i-a pus sub sechestru bunuri în valoare de 5 miliarde de lei.

Urmare a sentinței pronunțate de Curtea de Apel, Parlamentul a inițiat procedura prin care pe 27 aprilie lui Ilan Șor i-a fost luat mandatul de deputat.

Ilan Șor a fost condamnat la şapte ani de închisoare, încă în 2017, în prima instanță, pentru rolul jucat în „furtul miliardului” din sistemul bancar, dar procesul în apel trenează. Sentința a fost atacată în instanța de apel. În februarie 2018, dosarul de condamnare a fost transferat la Curtea de Apel Cahul. De atunci au fost convocate zeci de ședințe de judecată, majoritatea dintre ele fiind amânate pe diverse motive.

Liderul Partidului „ȘOR” a fost anunțat în căutare internațională la 30 iulie 2019, după ce la 25 iulie, prin decizia Curții de Apel Cahul, a fost anunțat în căutare națională. În același timp, instanța a emis o încheiere care autorizează un mandat de arestare pe numele parlamentarului.

De partea cealaltă, Ilan Șor a acuzat că justiția este controlată de noua guvernare și că este supus unor „fărădelegi cinice”. Fostul primar de Orhei a mai spus că a fost nevoit să se retragă din cauza amenințărilor la care ar fi fost supus atât el, cât și familia și echipa lui.

Ilan Șor a părăsit Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a cedat guvernarea. Acesta s-ar afla în Israel. La 15 august 2019, la solicitarea procurorului general interimar, Dumitru Robu, deputații l-au lipsit pe Ilan Șor de imunitate parlamentară.

Oficial și în Moldova! Înscrierea la universitate se va face exclusiv online

În acest an, înscrierea la programele de licență și masterat din universități se va face exclusiv online. Ministerul Educației spune că acum se fac ultimele ajustări la softul e-Admitere – o platformă unică unde vor fi depuse dosarele. Candidații vor putea aplica la cel mult trei universități, scrie EuropaLibera.

Potrivit responsabililor de la Ministerul Educației, pentru a participa la concursul de admitere, candidații vor trebuie să-și facă un cont online, unde vor introduce doar codul personal din buletinul de identitate.

„Sistemul va extrage datele din bazele deja existente, precum diploma de bacalaureat și notele din diplome. Se vor face excepții pentru candidații din stânga Nistrului. Ei vor trebui să anexeze și diploma, deoarece noi nu avem aceste informații”, a spus Europei Libere consultanta Direcției politici în domeniul învățământului superior, Tatiana Pașa.

În cazul în care candidații nu se vor descurca singuri, ei vor putea veni la universități, unde vor fi organizate centre de informare. „Noi ne dorim ca totul să decurgă bine, dar oricum ar putea să mai apară ceva, având în vedere că este primul an”, a precizat funcționara.

Dosarele pentru facultate trebuiau să fie depuse exclusiv online începând cu 2023, însă autoritățile spuneau atunci că universitățile și candidații încă nu sunt pregătiți, așa că anul trecut admiterea a avut loc în format mixt: electronic și fizic.

Rectorul Universității Tehnice din Moldova (UTM), Viorel Bostan, spune că platforma comună de admitere va permite instituțiilor superioare de învățământ să gestioneze mai bine procesul de admitere.

„Candidatul nu aduce copia buletinului, dar introduce IDNP-ul și automat sunt generate toate datele. Nu aduce copia diplomei de absolvire, pentru că automat apare că studentul a luat BAC-ul, notele lui, reședința, părinții și chiar putem prelua fotografia lui din buletin”, explică Bostan.

El spune că UTM reușea să gestioneze fluxul de candidați și anii trecuți, pentru că are propriul site de admitere. Chiar dacă tinerii vor depune solicitările online, ei vor trebui să vină, ulterior, la universitate să aducă actele în original. De asemenea, ei pot veni la centrul de informare, dacă au anumite întrebări legate de specialități.

„Pentru că noi îi ajutăm să facă decizia corectă. Unii vin și habar nu au care e diferența dintre Contabilitate și Business și administrare sau Marketing, IT ori Inginerie”, a spus Bostan.

Rectora Universității Pedagogice „Ion Creangă”, Alexandra Barbăneagră, speră că, datorită platformei comune, procesul de admitere va fi simplificat.

„Acum se face o singură bază de date, care e a Ministerului Educației, și toate universitățile introduc datele. Vom vedea ce va fi, sperăm să fie mai ușor”, a precizat rectora.

Sistemul informațional unificat e-Admitere a costat peste 790.000 de dolari. Banii au fost alocați de Ministerul Educației în cadrul proiectului „Învățământul superior din Moldova”, finanțat de Asociația Internațională pentru Dezvoltare.

Admiterea în universitățile din Moldova începe, tradițional, la sfârșitul lunii iulie și se încheie în august.

ATENȚIE! O nouă escrocherie

Ministerul Finanțelor avertizează despre scrisori false transmise din numele instituției cu scop de înșelăciune, care se manifestă prin pretinsa solicitare de a achita impozitul pe venit, urmare a blocării unor transferuri financiare.

Ministerul Finanțelor informează publicul că nu a contactat și nu va contacta prin responsabilii săi persoane private în vederea solicitării unor asemenea acțiuni sau a datelor personale și/sau financiare.În cazul recepționării unor astfel de notificări, rugăm să informați imediat organele de drept și Ministerul Finanțelor, sau alte instituții vizate.

Luna mai aduce cinci zile libere pentru bugetari

În anul 2024, Republica Moldova are, în total, 12 sărbători legale, iar cele mai multe sunt în luna mai, scrie evz.ro.

Luna mai aduce cinci zile libere pentru bugetari în Republica Moldova

Luna mai aduce cinci zile de sărbătoare oficială, iar agențiile guvernamentale nu vor avea program de lucru cu această ocazie.

Astfel, instituțiile guvernamentale vor avea zile libere pe 1, 6, 9 și 13 mai. De asemenea, bugetarii nu vor lucra nici în weekenduri, dacă nu se prevede altfel în program.

Unde este închis în zilele de sărbătoare

De exemplu, la  Poșta Moldovei, zilele de 1, 6, 9 și 13 sunt libere în toată țara. De asemenea, medicii de familie nu vor lucra, iar centrele de sănătate vor rămâne închise și în zilele de sărbătoare din 1, 6, 9 și 13 mai.

Și Inspectoratul General pentru Migrație este închis în cele patru zile, iar Agenția Servicii Publice, care este responsabilă cu emiterea documentelor, precum și alte agenții guvernamentale și majoritatea organizațiilor bugetare, vor avea zile libere 1, 6, 9 și 13 mai.

Care sunt sărbătorile din luna mai:

1 mai – Ziua Muncii (miercuri); 5 și 6 mai – prima și a doua zi de Paști (duminică și luni); 9 mai – Ziua Europei și Ziua de Comemorare a Victimelor celui de-al Doilea Război Mondial (joi); 13 mai – Radonița (Paștele Blajinilor), zi de pomenire (luni).

În Găgăuzia, încă o sărbătoare

În regiunea autonomă Găgăuzia, pe lista de sărbători legale se adaugă, în data de 6 mai, Sărbătoarea Hederlez (luni). Anul acesta însă, sărbătoarea specifică va coincide cu a doua zi de Paști.

În Republica Moldova există, potrivit legii în vigoare – pe lângă cele 104 zile libere regulate, adică sâmbete și duminici, într-un an bisect – 12 sărbători oficiale pentru care angajații din sectorul public au zile libere.

Dar, cum unele dintre sărbătorile legale cad sâmbătă sau duminică, anul acesta se va ajunge la un total de 113 zile libere pentru angajații bugetari. Astfel, în 2024, în Republica Moldova vor fi doar 253 de zile lucrătoare.

Un bărbat în convulsii, lăsat să se zbată la pământ lângă echipajele de ambulanță
Articolul anterior
Toate primăriile din Moldova vor arbora drapelul UE pe edificiile lor
Articolul următor