Statistici alarmante: moldovenii au oferit mită în valoare de 516 milioane de lei într-un singur an

Corupţia rămâne a fi o problemă gravă, iar agenţii publici nu sunt în general sancţionaţi pentru lipsa de etică şi integritate profesională. De această părere sunt majoritatea participanţilor la un studiu sociologic privind evaluarea impactului Strategiei Naţionale de Integritate şi Anticorupţie pentru anii 2017-2020 (SNIA), realizat de Centrul de Studii Sociale şi Marketing „CBS-Research” la comanda PNUD.

separator
Cercetarea a fost realizată în baza unui sondaj naţional reprezentativ pentru următoarele grupuri-ţintă: populaţia generală cu vârsta de 18 ani şi mai mult, pe un eşantion de 1.120 de persoane, cu marja de eroare +/- 3%; agenţi economici, pe un eşantion de 506 întreprinderi, cu marja de eroare de +/- 4,5%; agenţi publici din cadrul administraţiei publice centrale (ministere, agenţii), raionale şi locale pe un eşantion de 606 respondenţi, cu marja de eroare de +/- 4%. Datele din cercetare au fost colectate în perioada 10 iulie – 13 septembrie 2019 şi sunt prezentate în comparaţie cu situaţia din anul 2017, când a fost efectuat primul sondaj de evaluare a impactului SNIA.

Peste 70% populaţie şi peste 60% respondenţi din business (aproximativ 2/3 din ambele categorii în 2017) consideră fenomenul corupţiei drept o problemă foarte gravă, fără diferenţe în funcţie de genul respondentului.

Potrivit datelor cercetării, în 2019 volumul estimat al mitei a atins cifra de 516 milioane de lei (319,4 milioane din partea populaţiei generale şi 197,3 milioane din partea agenţilor economici). În 2017 acest indicator a constituit 405 milioane de lei.

Totodată, incidenţa generală a plăţilor neformale este relativ redusă. Conform datelor sondajului, 7% de respondenţii din rândul populaţiei generale şi 4,7% dintre agenţii economici au recunoscut că au recurs la plăţi neformale pe parcursul anului trecut. În rândul populaţiei generale o persoană a oferit mită în medie de 5,4 ori pe an (faţă de 3,7 în 2017), iar în cazul unui agent economic – de 3,5 ori (faţă de 6,1 în 2017).

În acelaşi timp, sondajul arată că, a crescut nivelul de intoleranţă a populaţiei faţă de corupţie. Astfel, circa 62% din populaţia generală (faţă de 45% în 2017) şi 83% din agenţi economici (faţă de 61% în 2017) consideră inacceptabile orice situaţii de corupţie şi declară că nu acceptă să dea mită, indiferent de situaţie şi beneficiul personal. Datele sondajului demonstrează că atât populaţia generală (73% din respondenţi), cât şi agenţii economici (80%) sunt conştienţi că mituirea atrage după sine pedepsirea ambelor părţi implicate. În medie, circa 87% respondenţi ai studiului au afirmat că, în caz de confruntare cu atare situaţii, probabil/sigur vor raporta actele de corupţie la agenţiile anticorupţie prin diferite mijloace.

Corupţia în Republica Moldova este considerată a fi o problemă deosebit de gravă şi de către agenţi publici. Pe de altă parte, serviciul public în general, precum şi instituţiile în cadrul cărora activau agenţii publici la data realizării sondajului, au fost evaluate pozitiv de către aceştia din punct de vedere al respectării principiilor de etică şi integritate, se arată în comunicatul de presă emis de PNUD.

În opinia agenţilor publici participanţi la sondaj, printre principalele cauze ale corupţiei se numără salariile mici din sectorul public şi mentalitatea de a cere şi a da mită în bani şi/sau bunuri.

Studiul sociologic a fost efectuat în cadrul proiectului „Lupta împotriva corupţiei prin consolidarea integrităţii în Republica Moldova”, implementat de PNUD în colaborare cu Centrul Naţional Anticorupţie, cu suportul Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei.

sursa: www.trm.md

Accident grav în apropiete de Bălți: Cinci oameni au ajuns la spital

Accident grav în apropiete de Bălți. Cinci persoane au fost transportate de urgență la spital, după ce șoferul unui Hyundai a pierdut controlul volanului, a intrat pe contrasens și s-a lovit frontal cu un Renault. Potrivit oamenilor legii, accidentul a avut loc pe data de 13 ianuarie, unimedia.info.

„Pe data de 13 ianuarie, în jurul orei 20:00, Poliția din Rîșcani a fost sesizată despre producerea unui accident rutier pe traseul M-5, în apropierea satului Corlăteni, soldat cu persoane traumatizate.  

Din cercetările preliminare efectuate de polițiști, s-a stabilit că un automobil de model „Hyundai Sonata”, condus de un bărbat de 46 de ani, având ca pasageri o tânără de 18 ani, un minor de 7 ani și un băiat de 19 ani, a derapat de pe carosabilul umed, șoferul pierzând controlul volanului. 

Vehiculul a ieșit pe contrasens și a intrat în coliziune frontală cu un automobil de model „Renault Megane”, condus regulamentar de un bărbat de 44 de ani.  

În urma impactului, ambii șoferi și cei trei pasageri din „Hyundai Sonata” au fost transportați de urgență la spital pentru îngrijiri medicale. Poliția continuă cercetările pentru stabilirea tuturor circumstanțelor producerii accidentului”, a declarat ofițera de presă a Inspectoratului de Poliție Rîșcani, Lilia Harea.

Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate. Va fi discutată situația din sectorul energetic

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a convocat ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS) pentru marți, 14 ianuarie, la care se va discuta despre situația din sectorul energetic și măsurile de asistență pentru populație, informează unica.md. 

Ulterior, Maia Sandu va susține o conferință de presă, precizează Președinția R. Moldova.

Fără telefoane în școlile din Republica Moldova

Ministerul Educației și Cercetării a aprobat un regulament-cadru privind utilizarea telefoanelor mobile în școli, care va intra în vigoare în semestrul II al anului școlar 2024-2025. Conform noului regulament, elevii nu vor mai putea utiliza telefoanele mobile în timpul orelor, cu excepția situațiilor educaționale sau de urgență, precum problemele de sănătate sau nevoia de a monitoriza starea elevilor cu dizabilități, scrie voceabasarabiei.md.

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a menționat că această practică era deja aplicată în unele școli din țară, dar Ministerul a decis să adopte o reglementare oficială, ca urmare a solicitărilor venite din partea instituțiilor de învățământ.„Unele școli au implementat această practică de mai mulți ani. Cu toate acestea, am primit numeroase solicitări din partea instituțiilor de învățământ de a consolida această practică printr-o reglementare legală”. a spus ministrul Dan Perciun.

Ministerul Educației și Cercetării a realizat un sondaj public cu privire la utilizarea telefoanelor mobile în instituțiile de învățământ, la care au participat 13 086 respondenți, inclusiv 28,2% – cadre didactice, 55,5% – părinți și elevi – 16,3%. Concluziile sondajului denotă faptul că utilizarea telefonului mobil în instituția de învățământ, fără anumite restricții, distrage atenția la ore și sporește dependența copilului de telefon, fapt care determină o creștere a oboselii și neliniștii, influențând sănătatea mintală a acestuia. De asemenea, Ministerul Educației a realizat un sondaj public pentru a înțelege mai bine impactul utilizării telefoanelor mobile asupra elevilor. Totodată, reglementarea urmărește și reducerea fenomenului de hărțuire cibernetică în școli, potrivit unui comunicat al Ministerului Educației.

Expoziția ,,Grigore VIERU – Poetul secolului grăbit” a fost inaugurată la Biblioteca Națională
Articolul anterior
Basarabeanca Irina Rimes, desemnată de către Ministerul Culturii din România ambasadoarea Zilei „Brâncuşi”
Articolul următor