Statul va achita 72.000 lei unui bărbat moldovean care a fost privat ilegal de libertate

La data de 16 iunie 2020, Curtea Supremă de Justiție a emis o decizie, prin care se constată încălcarea dreptului la libertate, pentru o perioadă de 36 de zile, în adresa reclamantului Vladimir Karatun, reprezentat de avocata Asociației Promo-LEX, cu acordarea integrală a despăgubirilor materiale și morale.

Reclamantul urma să fie eliberat din detenție la data de 9 august 2019. Însă, din motiv că Încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) nu a fost transmisă imediat spre executare instituției penitenciare, Vladimir Karatun a fost eliberat din detenție, abia la data de 18 septembrie 2019.

În aceste condiții, magistrații au constatat că deținerea reclamantului în perioada 9 august-18 septembrie 2019, a fost una arbitrară și nejustificată, contrară prevederilor art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, notează Promo-LEX.

Reclamantul a susținut că a fost deținut peste termen și are dreptul la repararea prejudiciului moral cauzat prin detenție ilegală și apreciază acest prejudiciu la suma de 72.000 lei (câte două mii lei pentru fiecare zi de detenție ilegală).

Prin hotărârea din 31 octombrie 2020, Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), s-a admis parțial acțiunea. S-a constatat încălcarea dreptului reclamantului, prevăzut de art. 5 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), ca rezultat al întârzierii de eliberare a acestuia din detenție timp de 36 de zile. Prin urmare, instanța a dispus încasarea, în beneficiul reclamantului, a sumei de 15.200 lei cu titlu de prejudiciu moral.

În noiembrie 2020, atât reclamantul, cât și Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) au declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe. Acestea însă au fost respinse de Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 11 martie 2021, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 31 octombrie 2020.

În aprilie 2021, reclamantul, dar și ANP au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 martie 2021. În motivarea recursului, Administrația Națională a Penitenciarelor a invocat ilegalitatea deciziei instanței de apel și a indicat că, reclamantul nu are dreptul să solicite despăgubiri pecuniare prin prisma prevederilor Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998.

Pe de altă parte, Vladimir Karatun a exprimat dezacordul cu soluția instanțelor de judecată și a remarcat că suma despăgubirii de 72 000 lei reprezintă o recompensă justă și echitabilă pentru suferințele cauzate acestuia și membrilor familiei sale. Astfel, instanța de judecată, la determinarea cuantumului despăgubirii pentru prejudiciul moral suferit de el, urma să țină cont de hotărârile CtEDO în care, pentru violarea art. 5 din Convenție, Curtea a acordat compensații de aproximativ 2 000 lei pentru fiecare zi de detenție ilegală.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16 iunie 2021, a fost respins recursul ANP, a fost modificată decizia Curții de Apel Chișinău din 11 martie 2021, dar și hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 31 octombrie 2020. Totodată, s-a dispus repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată, prin încasarea de la bugetul de stat, în beneficiul lui Vladimir Karatun, a sumei de 72.000 lei, considerată de magistrați drept una echitabilă.

Potrivit avocatei Asociației Promo-LEX, Donica (Gamurari) Victoria: ” În actele de dispoziție a instanțelor, observăm că s-a constatat încălcarea în privință reclamantului a prevederilor art. 5 paragraful 1 din Convenție în rezultatul privării ilegale de libertate pe un termen de 36 zile, cu aplicarea directă a Convenției. Este îmbucurător că Curtea Supremă de Justiție a ținut cont, la stabilirea cuantumului despăgubirii, de mărimea satisfacției echitabile acordate de către CtEDO în situații similare pentru încălcarea art. 5 din Convenție.”

Detalii despre accidentul de la Horeşti, în care a murit o fetiță de 5 ani. Victimele se întorceau din Turcia
Articolul anterior
Autoritățile din Turcia injectează oxigen în Marea Marmara pentru a evita moartea prin asfixiere a florei şi faunei marine
Articolul următor
Alte articole interesante