Au fost cele mai sexy cândva. Cum arată acum?

O femeie din Turcia a fost declarată oficial cea mai înalta persoană de sex feminin în viață de către Guinness World Records. Inălțimea ei este de 215,16 centrimentri și este rezultatul unei afecțiuni medicale, scrie digi-life.tv.

Statura atinsă de Rumeysa Gelgi este rezultatul unei afecţiuni numite sindromul Weaver care, printre altele, determină o creştere accelerată.

„Fiecare dezavantaj poate fi transformat într-un avantaj pentru tine, aşa că acceptă-te aşa cum eşti, fii conştient de propriul potenţial şi fă tot ce poţi”, a declarat tânăra de 24 de ani.

Este pentru a doua oară când Gelgi a reuşit să doboare un record mondial, după ce a fost declarată cea mai înaltă persoană adolescentă în viaţă în 2014. De atunci, ea a folosit această platformă pentru a susţine alte persoane diagnosticate cu afecţiuni rare.

În cea mai mare parte a timpului, ea foloseşte un scaun cu rotile, deşi poate merge cu ajutorul unui cadru.

Cel mai înalt bărbat din lume, Sultan Kosen, este din aceeaşi ţară, Turcia. El avea 251 centimetri înălţime când a fost măsurat, în 2018.

Cea mai înaltă femeie în viaţă a fost Zeng Jinlian, din China, cu o înălţime de 246,3 centimetri, măsurată înainte de a muri, în 1982.

Armata israeliană a anunțat că întreprinde măsuri „limitate” și raiduri „țintite” împotriva Hezbollah și că în sudul Libanului au loc lupte intense. În Beirut, explozii puternice au fost raportate luni seara, când atacurile israeliene au vizat bastionul grupării militante din suburbiile sudice, scrie Europa Liberă.

„În conformitate cu decizia eșalonului politic, în urmă cu câteva ore, IDF (Forțele de Apărare Israeliene) a început raiduri terestre limitate, localizate și țintite, bazate pe informații precise împotriva țintelor teroriste și infrastructurii Hezbollah din sudul Libanului”, a anunțat IDF într-un comunicat.

„Aceste ținte sunt situate în sate din apropierea graniței și reprezintă o amenințare imediată pentru comunitățile din nordul Israelului”, a mai transmis armata.

Localnicii din orașul libanez de frontieră Aita al-Shaab au raportat bombardamente puternice și sunetul elicopterelor și dronelor deasupra capului. Rachete au fost lansate în mod repetat deasupra orașului libanez Rmeish.

Luni, ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a spus că următoarea fază a războiului de-a lungul graniței de sud a Libanului va începe în curând și va urmări obiectivul de a-i aduce acasă pe israelienii care au fugit de rachetele Hezbollah în timpul a aproape un an de război de frontieră.

„Vom folosi toate mijloacele necesare – forțele voastre, alte forțe, din aer, de pe mare și pe uscat”, le-a spus Gallant trupelor sale. „Eliminarea [liderului Hezbollah Hassan] Nasrallah este un pas important, dar nu este cel final”.

Hezbollah este desemnat ca organizație teroristă de către Statele Unite, în timp ce Uniunea Europeană a pus pe lista neagră doar aripa armată, nu și partea politică. Partidul politic Hezbollah are locuri în parlamentul libanez.

Un atac israelian în Liban l-a vizat și pe Mounir Maqdah, comandantul filialei libaneze a aripii militare a mișcării palestiniene Fatah, Brigada Martirilor Al-Aqsa, potrivit a doi oficiali palestinieni din domeniul securității. Deocamdată, soarta lui era necunoscută.

Atacul a lovit o clădire din tabăra de refugiați palestinieni Ain al-Hilweh, lângă orașul sudic Sidon, au spus sursele. Acesta a marcat primul atac israelian asupra taberei de la izbucnirea ostilităților transfrontaliere dintre Hezbollah și Israel în urmă cu aproape un an.

În Siria, trei civili au fost uciși și alți nouă răniți într-un atac aerian israelian asupra capitalei Damasc, a declarat marți presa de stat siriană, citând o sursă militară. Armata israeliană a refuzat să comenteze relatările.

Invazia terestră a Israelului în Liban urmează detonării mortale a pagerelor Hezbollah, după două săptămâni de atacuri aeriene și după uciderea, vineri, a șefului Hezbollah, Hassan Nasrallah.

Atacurile aeriene intensive au eliminat mai mulți comandanți Hezbollah, dar au ucis aproximativ 1.000 de civili și au forțat un milion de civili să-și părăsească casele, potrivit guvernului libanez.

Peste noapte, atacurile au lovit suburbiile sudice ale Beirutului, a declarat o sursă de securitate. Un reporter Reuters a fost martor la o lumină și la o serie de explozii puternice la aproximativ o oră după ce armata israeliană a avertizat locuitorii să evacueze zonele din apropierea clădirilor despre care a spus că conțin infrastructura Hezbollah la sud de capitala libaneză.

În ultimele 24 de ore, cel puțin 95 de persoane au fost ucise și 172 rănite în atacurile israeliene asupra regiunilor sudice ale Libanului, estul Văii Bekaa și Beirut, a declarat marți dimineață Ministerul Sănătății din Liban.

Liderul adjunct al Hezbollah, Naim Qassem, într-un prim discurs public luni de la moartea lui Nasrallah, a declarat că „forțele de rezistență sunt pregătite pentru un angajament terestru”.

El a spus că Hezbollah a continuat să lanseze rachete de până la 150 km adâncime pe teritoriul israelian.

„Știm că bătălia poate fi lungă. Vom câștiga așa cum am câștigat în eliberarea din 2006”, a spus el, referindu-se la ultimul mare conflict dintre Israel și Hezbollah.

Rata de încălzire a oceanelor aproape s-a dublat începând din 2005 şi mai mult de o cincime din suprafaţa oceanelor lumii a fost afectată de un val de căldură severă în 2023, potrivit unui raport al observatorului european Copernicus publicat luni, informează AFP, citată de digi24.ro.

„Încălzirea oceanelor poate fi privită ca o santinelă a încălzirii globale. Aceasta a crescut constant începând din anii 1960. Iar din 2005, rata încălzirii oceanelor s-a dublat”, a subliniat oceanograful Karina Von Schuckmann în cadrul unei videoconferinţe dedicate prezentării celui de-al optulea raport Copernicus privind starea oceanelor. Oceanele de pe Terra s-au încălzit cu 1,05 waţi pe m2 începând din 2005, comparativ cu 0,58 waţi pe m2 în deceniile anterioare, conform raportului publicat luni. Noul raport consolidează rapoartele întocmite în trecut de Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC). În 2019, aceşti experţi în climă mandataţi de ONU au considerat că este „probabil” ca rata de încălzire a oceanelor „să se fi mai mult decât dublat începând din 1993”. Această încălzire se datorează faptului că, din 1970, oceanele au absorbit „mai mult de 90% din excesul de căldură al sistemului climatic”, cauzat de emisiile masive de gaze cu efect de seră ale omenirii, conform GIEC. Oceanele, care acoperă 70% din suprafaţa Pământului, sunt un regulator major al climei terestre. Apele mai calde duc la uragane şi furtuni mai violente, cu întreaga lor serie de distrugeri şi inundaţii aferente. Această încălzire este însoţită şi de o creştere a valurilor de căldură marine. În 2023, 22% din oceanele lumii s-au confruntat cu cel puţin un val de căldură severă sau extremă.

Impact asupra pescuitului

Devenite mai extinse, valurile de căldură marine au totodată tendinţa de a deveni mai îndelungate, cu o durată medie anuală care s-a dublat de la 20 la 40 de zile începând din 2008. În nord-estul Mării Barents, „fundul (mării) pare să fi intrat într-o stare de caniculă marină permanentă”, potrivit unui studiu citat de Karina Von Schuckmann. Iar în august 2022, o temperatură record de 29,2 grade Celsius a fost măsurată în apele costiere ale Insulelor Baleare, „cea mai ridicată temperatură regională a apelor de suprafaţă din ultimii 40 de ani”, precizează raportul de luni. În acelaşi an, un val de căldură marină în Marea Mediterană a pătruns până la aproximativ 1.500 de metri sub suprafaţă, ilustrând modul în care căldura se poate răspândi într-un strat întreg de apă. Episoadele de caniculă marină pot duce la migrarea şi moartea în masă a speciilor, la degradarea ecosistemelor şi, de asemenea, la reducerea capacităţii straturilor oceanice de a se amesteca între fundul marin şi suprafaţă, împiedicând distribuţia nutrienţilor. De asemenea, ele pot „avea implicaţii asupra productivităţii peştilor”, afectând pescuitul, a subliniat Karina Von Schuckmann. Raportul menţionează, de asemenea, că aciditatea oceanelor, care absorb un sfert din totalul de CO2 emis de activităţile umane, a crescut cu 30% începând din 1985. Peste un anumit prag, aciditatea apei de mare devine corozivă pentru scheletul şi cochilia coralilor, midiilor, stridiilor, etc. Acest prag, considerat a fi o „limită planetară”, este posibil să fie depăşit „în viitorul apropiat”, potrivit unui raport publicat săptămâna trecută de Institutul Potsdam pentru cercetarea impactului climatic (PIK).