Colierul cu diamante al Prințesei Diana, purtat la un bal cu doar două luni înainte de moartea sa, a fost scos la licitație de către un cuplu ucrainean, pentru o sumă record, de aproape 10 milioane de lire sterline.
Strălucitor, cu diamante și perle din Marea Sudului, colierul Swan Lake Suite a fost bijuteria purtată de Prințesa Diana la ultima sa apariție publică.
Colierul a fost realizat cu sprijinul Dianei și a inclus cinci dintre perlele ei preferate. De curând, cuplul ucrainean care deținea bijuteria, a hotărât să o scoată la vârnzare pentru suma de 9,6 milioane de £.
Dacă celebrul colier a fost vândut în 2010 pentru 500,000 £, proprietarii cred acum că valoarea acestei piese a crescut extrem de mult. Cele 178 de diamante și perle au fost descrise de casa de licitație Guernsey din New York ca „darul secolului”.
Piesa unicat și-a câștigat porecla Swan Lake Suite după ce Diana s-a afișat cu acest colier la un spectacol de balet la Royal Albert Hall în iunie 1997. La acest spectacol, Prințesa a fost invitată de către Mohamed Fayed într-o vacanță în sudul Franței, alături de familia milionarului. Cu această ocazie, Diana l-a întâlnit pe fiul lui Mohamed, Dodi, care a fost implicat în evenimentelev tragice din acea vară.
Diana nu a purtat cercei asortați cu colierul în acea seară, pentru că bijuterielui Casei Regale, Garrard, nu a reușit să-i termine la timp pentru eveniment. După eveniment, Diana a înapoiat colierul pentru ca cerceii din acest set să fie terminați, însă a murit fără să apuce să vadă piesele finite.
Mai târziu, Garrard le-a vandut unui om de afaceri britanic care le-a achiziționat pentru soția sa. El le-a scos la licitație în 1999, iar de atunci, atât colierul, cât și cerceii, au fost văzuți rar. În 1999, un colecționar din SUA a plătit mai mult de 360,000 £ pentru a cumpăra bijuteria, plus o pereche de cercei potriviți. Mai târziu, milionarul Jim Mack McIngvale a cumpărat piesa unică pentru a o expune în magazinul său din Houston, Texas, cu scopul de a atrage clienții.
Ucraina anunţă „restricţii” de electricitate pe întreg teritoriul său după masivul atac rusesc
Ucraina va aplica de luni „măsuri de restricţie” în consumul de electricitate pe tot teritoriul său după un vast atac rusesc care i-a avariat puternic infrastructurile energetice, a anunţat duminică operatorul reţelei electrice ucrainene Ukrenergo, potrivit AFP.
„De mâine, 18 noiembrie, toate regiunile vor fi constrânse să aplice măsuri de restricţie a consumului” ca urmare a „daunelor provocate instalaţiilor electrice în timpul atacului masiv cu rachete şi drone”, a indicat operatorul pe reţelele de socializare.
Într-un comunicat, Ukrenergo a afirmat că întreruperile temporare vor dura între orele 06:00 şi 22:00, asigurând că lucrătorii săi caută să remedieze avariile cât mai rapid posibil, potrivit Reuters.
După atacul de duminică, oficialii ucraineni au confirmat pagube la infrastructura critică sau întreruperi în alimentarea cu energie electrică de la regiunile vestice Volîn, Rivne şi Liov până la Dnipropetrovsk şi Zaporojie, în sud-est.
Amploarea pagubelor este dificil de evaluat, deoarece autorităţile au dezvăluit puţine informaţii cu privire la rezultatul loviturilor şi la starea reţelei energetice, vizată de o campanie aeriană a Rusiei mai devreme în acest an.
Ministerul rus al Apărării a declarat că a lansat un atac masiv asupra instalaţiilor energetice care alimentează complexul militar-industrial al Ucrainei.
Centralele nucleare din Ucraina şi-au redus producţia de electricitate ca măsură de precauţie în urma atacurilor masive ale Rusiei asupra infrastructurii energetice în acest weekend, a declarat duminică directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, potrivit DPA.
Instalaţiile nucleare propriu-zise nu au fost lovite direct de atacurile ruseşti, dar au fost afectate staţiile conectate la acestea, a declarat Rafael Grossi.
După o convorbire cu şeful autorităţilor de reglementare ucrainene, Grossi a indicat că doar două dintre cele nouă reactoare operaţionale din ţară produc electricitate în prezent la capacitate maximă.
„Infrastructura energetică a ţării este extrem de vulnerabilă, având impact direct asupra siguranţei şi securităţii nucleare”, a spus Grossi, adăugând că este esenţial ca centralele nucleare să aibă o sursă sigură de alimentare cu energie electrică.
S-a găsit jurnalul privat al Reginei Elisabeta. Suverana avea multe secrete: Scria zilnic în el, chiar dacă era obosită
Regina Elisabeta, care a murit la vârsta de 96 de ani pe 8 septembrie 2022, a avut un jurnal secret. Regretata suverană scris ultima dată în jurnal cu doar două zile înainte de moarte, a spus autorul Robert Hardman, în versiunea actualizată a cărții sale, „Charles III: New King. New Court. The Inside Story”, publicată pe 7 noiembrie, scrie evz.ro.
„Edward a venit să mă vadă”, ar fi fost ultimele cuvinte ale reginei, conform lui Hardman. Este vorba despre Sir Edward Young, secretarul privat al Reginei, care o ajuta să organizeze ceremonia de învestire a miniștrilor noului prim-ministru al Marii Britanii, Liz Truss. Numirea lui Truss, pe 6 septembrie, avea să fie ultimul angajament oficial al suveranei.„Se pare că încă scria în jurnal la Balmoral cu două zile înainte de moarte”, a scris Hardman.„Ultima sa însemnare era la fel de factuală și practică, la fel ca întotdeauna”.
Jurnalul Reginei Elisabeta era un registru al evenimentelor care aveau loc în zilele sale aglomerate. Suverana ar fi spus înainte să moară că n-a avut timp să noteze lucruri foarte personale sau conversații, ci doar evenimente importante. „Nu am timp să notez conversații, doar evenimente”, ar fi spus regina, conform unor surse.
Scria zilnic în jurnal, chiar dacă era obosită
Un fost membru al casei regale a declarat în 2019 că regina scria în jurnal cu un stilou cu cerneală neagră și că fiecare jurnal era marcat cu monograma sa regală și numerotat cu cifre romane. Suverana scria în jurnalul său în fiecare seară „indiferent cât de târziu era sau cât de obosită se simțea”, a spus fostul membru al casei regale. „Era o datorie de neocolit, și scria la birou, niciodată în pat”.
Și Regele Charles are un jurnal, dar „nu mai scrie jurnale narative extinse ca înainte”, a spus un curtean de rang înalt pentru Hardman.
Cifre dramatice: Sute de copii au fost omorâți de la începutul războiului din Ucraina, iar circa 10.000 au fost deportați în Rusia
589 de copii ucraineni au fost omorâți de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 24 februarie 2022. Alți 1681 de copii au fost răniți, iar peste 9000 de copii au fost deportați sau strămutați forțat de pe teritoriul Ucrainei de la începutul invaziei. Datele au fost prezentate de reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko, în cadrul dezbaterilor publice la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?”, organizată de Agenția de presă IPN.
Potrivit oficialului ucrainean, autoritățile de la Kiev, în parteneriat cu instituțiile internaționale, au reușit readucerea în familii a 1007 copii ucraineni strămutați ilegal din Ucraina.
Potrivit reprezentantului Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, de la începutul invaziei ruse în țara vecină 589 de copii ucraineni au fost omorâți, iar 9546 au fost preluați forțat din familiile ucrainene și deportați în Rusia.
„1681 de copii au fost răniți de la 24 februarie 2022. De asemenea, datele Procuraturii Generale a Ucrainei arată că 589 copii au murit de la începutul invaziei la scară largă. De asemenea, numărul de cazuri cunoscute de deportări sau de strămutare forțată a copiilor este de 9 546. 1007 copii au fost readuși acasă din deportate. Noi am reușit să salvăm peste 1000 de copii. Este un subiect foarte sensibil pentru noi. Ong-urile ucrainene și avocatul pentru drepturile copilului depun eforturi pentru a asigura reîntregirea familiilor și pentru a-i primi pe copiii ucraineni înapoi din prizonieratul rus”, a spus reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko.
Potrivit oficialului ucrainean, singura modalitate de a combate fenomenul barbar de deportare și de strămutare forțată a copiilor ucraineni este încetarea războiului și retragerea completă a armatei ruse de pe teritoriul ucrainean. Petro Iațenko face apel la solidaritatea tuturor statelor lumii și spune că dacă Ucraina nu va fi sprijinită în fața agresiunii ruse, războiul s-ar putea extinde, vizând și alte state.
„Statul care a comis invazia trebuie obligat să se întoarcă pe teritoriul său și să respecte acordurile internaționale semnate anterior. E vorba de acordurile care prevăd integritatea teritorială a Ucrainei. Înțeleg că acum acest subiect pare de domeniul fantasticului, dar subiectul deportărilor, prizonierilor, torturii, genocidului, nu trebuie să-și aibă locul în Europa secolului 21. Se pare că sistemul dreptului umanitar internațional a clacat și noi vedem asta. Toate țările lumii trebuie să înțeleagă că invazia din Ucraina este o tentativă de a distruge sistemul de securitate din întreaga lume. Dacă nu vom fi susținuți de celelalte state ale lumii, Ucraina se una singură nu se va descurca. Am văzut că președintele Vladimir Putin a vizitat Mongolia unde a fost semnat un acord, acolo Putin trebuia arestat, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, a mai spus Petro Iațenko.
Reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război spune că Organizația Națiunilor Unite trebuie să fie mai vocală în raport cu crimele de război comise de Rusia. Potrivit oficialului ucrainean, Rusia nu-și dorește doar ocuparea teritoriilor ucrainene, ci distrugerea identității poporului ucrainean.
„Rusia continuă să țină copiii ucraineni în izolare informațională și comite un genocid în raport cu poporul ucrainean. Pentru copiii care se întorc acasă din prizonieratul rus noi avem programe speciale de reabilitare și reintegrare. 161 copii s-au aflat în Centrul pentru Protejarea Drepturilor Copilului, psihologii lucrează cu acești copiii și-i ajută să se reintegreze în societatea ucraineană. Rusia nu încearcă doar să ne ocupe teritoriile, Rusia încearcă să ne distrugă cultura și identitatea. Este un genocid. Rusia încearcă să reeduce copiii din teritoriile temporar ocupate. Este o crimă groaznică de război. Noi trebuie să fim uniți, Ucraina nu trebuie izolată. Dacă Ucraina nu se va descurca cu invazia rusă, această problemă poate viza și alte țări. Toate țările lumii trebuie să ne ajute și astfel se ajută pe ele însele. Copiii ucraineni trebuie să se întoarcă acasă, în familiile lor, la limba și cultura lor. Ucraina are nevoie de cât mai multe acte oficiale confirmative ale acestor crime, avem nevoie de mediatizarea acestor cazuri, reprezentanții ONU trebuie să vorbească despre asta”, a punctat oficialul ucrainean.
Dezbaterea publică la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.
Dacă celebrul colier a fost vândut în 2010 pentru 500,000 £, proprietarii cred acum că valoarea acestei piese a crescut extrem de mult. Cele 178 de diamante și perle au fost descrise de casa de licitație Guernsey din New York ca „darul secolului”.
