Concedieri în instituțiile guvernamentale din SUA. Anunțați prin email

Puținii locuitori rămași în orașul-port ucrainean Berdiansk, situat la Marea Azov, au oferit pentru The Telegraph mărturii despre traiul sub ocupație. Orașul e aproape pustiu, iar atracțiile sale turistice au fost transformate în facilități militare, transmite adevarul.ro.

Noaptea, rezidenții evită să iasă din locuințe, de teama forțelor de ocupație ruse, care pot efectua arestări arbitrare.

După ce trupele Moscovei au năvălit în oraș pe 27 februarie 2022, la trei zile după lansarea invaziei la scară largă, o treime din populația de 100.000 de locuitori a părăsit orașul. De atunci Berdiansk a ajuns un avanpost militar: cafenelele sunt pline de soldați în civil, în oraș există interdicții de circulație și un număr mare de ruși au sosit și s-au instalat în locurile de muncă și casele lăsate în urmă.

„Din moment ce majoritatea locuitorilor au plecat și nu mai are cine să lucreze în întreprinderile de stat, orașul a început să fie populat de ruși”, a spus o rezidentă în vârstă de 52 de ani, care a cerut anonimatul.

În 37 de luni de război, Rusia a capturat teritorii ucrainene cât Belgia și Olanda la un loc.

Pentru a rezolva problema forței de muncă, dar și pentru a-și întări controlul asupra regiunilor cucerite, Moscova a relocat sute de mii de ruși în teritoriile ucrainene.

Berdiansk nu face excepție.

„Există mulți locuitori în oraș din regiunile Rusiei, în special din Daghestan”, a spus un alt rezident din Berdiansk, care lucrează ca profesor.

„Adesea ocupă funcții de conducere în spitale, școli și utilități publice”, a adăugat ea, solicitând și anonimatul de teama de represalii.

Noilor veniți li s-au oferit salarii mai mari, iar unii dintre ei s-au mutat în locuințele eliberate de ucrainenii care au plecat au spus ei.

„Administrația militară vizitează ocazional case și apartamente sub pretextul că se află în căutarea unui infractor deosebit de periculos, apoi verifică cine a plecat și cine a rămas pentru a face un recensământ al locuințelor goale”, a spus rezidenta de vârstă mijlocie.

„Foarte mulți localnici care au fugit au rămas fără case și afaceri”, a adăugat ea.

Peste 30% din ucrainenii din teritoriile ocupate din Zaporojie au părăsit regiunea pe parcursul războiului. În această perioadă, Rusia a relocat un număr doar „puțin mai mic” de oameni în regiune, a declarat Ivan Fedorov, guvernatorul Zaporojie, pentru The Telegraph.

Îngrijorări privind un acord de pace favorabil Rusiei

În prezent, în timp ce discuțiile de încetare a focului intermediate de SUA continuă, președintele SUA, Donald Trump, discutând un acord care ar putea garanta pacea în schimbul unor teritorii și resurse minerale, locuitorii se tem că orașul ar putea aparține definitiv Rusiei.

„Acordul de pace este o dilemă dificilă, este o alegere între libertate și moarte”, a spus un bărbat în vârstă care locuiește la periferia orașului Berdiansk.

„Pe de o parte, înseamnă că va trebui să rămânem acolo unde suntem acum, dar, pe de altă parte, înseamnă continuarea războiului și mai multe moarte în rândul tinerilor.

”Relocarea rușilor în teritoriile ocupate a fost o tactică deliberată a Moscovei de a-și întări mâna la masă negocierilor, explică Julia Friedrich, cercetător la Institutul de Politici Publice Globale, ce studiază securitatea în Rusia și Ucraina.

„Rusia nu mai consideră că aceste teritorii ca fiind ucrainene după ce le-au înscris în constituția lor, așa că pentru ei nu vor face parte din niciun târg. Și eliminând identitatea ucraineană acolo, de facto fac asta să devină realitate”, a spus Friedrich.

În septembrie 2022, Moscova a anexat oficial cele patru regiuni după ce a organizat acolo referendumuri. „Niciodată”, spunea Joe Biden, pe atunci președintele SUA, întrebat dacă Washingtonul va recunoaște vreodată pretențiile teritoriale ale Rusiei față de Ucraina.

„Sunt vorbitori de limbă rusă și au existat referendumuri în care majoritatea covârșitoare a poporului au spus că vor să fie sub stăpânirea rusă”, a declarat recent negociatorul principal al SUA, Steve Witkoff, la scurt timp după ce s-a întors dintr-o călătorie la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, președintele rus.

Cei care au vorbit cu The Telegraph au spus însă că speră că orașul lor va reveni sub control ucrainean. „Din populația rămasă aici, 60-70% așteaptă întoarcerea Ucrainei”, a spus profesorul, „nu cred și nu vor să creadă că Rusia a venit pentru totdeauna”.

Locuitorii au explicat că Berdiansk a devenit un oraș militarizat, în care ocupanții au folosit vidul informațional, represiunea, rusificarea și tortura pentru a controla populația locală.

Doi dintre cei trei rezidenți care au acceptat să vorbească cu publicația britanică au făcut-o printr-o linie telefonică pe care au ascuns-o de administrația militară rusă. Aceste telefoane secundare au fost esențiale pentru comunicarea cu lumea exterioară, au spus ei.

Pe o linie, „trebuie să trăiești în conformitate cu legile lor, iar pe celălaltă ai posibilitatea să ții legătura cu Ucraina și lumea… pentru că la televizor, ei arată doar propagandă rusă”, a spus rezidenta în vârstă de 52 de ani.

Milioane de ucraineni trăiesc în teritoriile ocupate de Rusia

Aproximativ 3,5 milioane de ucraineni se află în teritoriile ocupate, potrivit Helping to Leave, o organizație de caritate ucraineană care ajută oamenii din zonele controlate de ruși. O mare parte dintre aceștia au fost forțați să accepte pașapoarte rusești după ce noile legislații le condiționează de drepturi precum pensiile sau accesul la îngrijiri medicale.

„În școli au fost arse manuale și cărți în limba ucraineană”, a spus profesorul. Părinții care nu sunt de acord să-și trimită copiii la școlile rusești riscă să fie închiși și supuși unei perioade de „reeducare”.

„Ei vor să facă ocupația ireversibilă. Astfel încât, chiar dacă ar fi recuceriți de armata ucraineană, schimbările ar fi permanente și ar fi imposibil să fie reintegrați pe teritoriul ucrainean”, a spus Julia Friedrich.

După trei ani de represiune sistematică, orașul a fost adus sub controlul Moscovei. Primii lideri ai protestelor au fost arestați. Unii au fost torturați până când și-au schimbat poziția, spun rezidenții.

În prezent, localnicii rezistă în moduri tăcute. Continuă să numească supermarketurile și străzi după denumirile inițiale, în ciuda angajaților și soldaților ruși.

La piață, unii vânzători continuă să facă afaceri în limba ucraineană, susținând că nu știu altă limbă.

„Așteptăm cu speranță o pace dreaptă”, a spus femeia în vârstă de 52 de ani, „pentru ca toată lumea să se poată întoarce acasă și să se reunească cu familiile lor.

„Și ca Berdiansk să devină, așa cum era înainte, un oraș ucrainean.”

Rusia a transmis miercuri că elitele politice din Marea Britanie și-au demonstrat „paranoia” și „inferioritatea intelectuală” prin propunerea de a plasa orice persoană care lucrează pentru statul rus în cel mai înalt nivel de risc viitorului său program de monitorizare a influenței străine, relatează Reuters.

Fiecare individ „care desfăşoară o activitate în cadrul unui acord” cu anumite organe ale statului rus va trebui să figureze în Schema de înregistrare a influenţei străine (FIRS), la fel ca persoanele care lucrează în numele statului iranian, a explicat marți Dan Jarvis, ministrul britanic al securității, în fața parlamentarilor de la Londra.

„Rusia reprezintă o ameninţare acută pentru securitatea naţională britanică. În ultimii ani, actele sale ostile au variat, utilizarea unui agent neurologic mortal în Salisbury, spionaj, incendiere şi atacuri cibernetice, inclusiv ţintirea parlamentarilor britanici şi, în mod clar, invazia ilegală a Ucrainei de către Rusia a evidenţiat intenţia acesteia de a submina securitatea la nivel european şi global”, a menţionat ministrul britanic.

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, a reacționat miercuri față de această măsură decisă de Londra.

„Inferioritatea intelectuală care afectează clasa conducătoare (a Marii Britanii) a atins apogeul”, a declarat ea, adăugând că această măsură a Londrei demonstrează „schizofrenia paranoică” a Marii Britanii.„Moștenitorii marilor reprezentanți britanici ai epocilor trecute, soldații care au luptat împotriva nazismului și veteranii celui de-Al Doilea Război Mondial, se tăvălesc acum în noroi, căutând isteric legături cu Rusia”, a mai spus ea.

Lideri europeni, inclusiv din Europa de Vest, au avertizat în mod repetat că invazia Ucrainei de către Rusia arată că Moscova ar putea, într-o zi, să atace un stat membru NATO, iar serviciile de informații occidentale susțin că spionii ruși sunt implicați într-un efort global de sabotaj.

Rusia afirmă că astfel de acuzații sunt minciuni, că nu are nicio intenție de a ataca vreodată un stat NATO și că marile cancelarii europene alimentează „o isterie anti-rusă”, încercând astfel să distragă atenția de la propriile eșecuri.

Reuters notează că, în condițiile în care Statele Unite, sub conducerea lui Donald Trump, încearcă să reseteze relațiile cu Moscova și să medieze pacea între Rusia și Ucraina, Marea Britanie a luat locul acestora în discursul politicienilor ruși când vine vorba de „inamicul public numărul unu” al Moscovei.

Ministrul de Externe al Franței, Jean-Noel Barrot, a declarat în parlamentul de la Paris, miercuri, că o confruntare militară cu Iranul „ar părea aproape inevitabilă” în cazul în care eșuează discuțiile referitoare la programul nuclear al Teheranului, relatează AFP.

„În eventualitatea unui eșec, o confruntare militară ar părea aproape inevitabilă”, a spus ministrul Jean-Noel Barrot, avertizând că un astfel de scenariu ar destabiliza grav regiunea.

Tot miercuri, dar mai devreme, Emmanuel Macron prezidase o discuție despre Iran.

Președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că va bombarda Iranul dacă persistă în dezvoltarea armelor nucleare. Liderul suprem al republicii islamice, Ayatollah Ali Khamenei, a promis că va riposta.

„Încrederea și convingerea noastră rămân intacte”, a adăugat șeful diplomației franceze. „Iranul nu trebuie să dobândească niciodată arme nucleare”, a subliniat el.

„Prioritatea noastră este să ajungem la un acord care să constrângă în mod verificabil și durabil programul nuclear iranian”, a explicat Barrot.

După ce a revenit la Casa Albă, Donald Trump și-a reluat politica de „presiune maximă”, în cadrul căreia, în primul mandat de președinte al SUA, a retras țara din acordul nuclear care fusese semnat în 2015 între mai multe puteri mondiale și Iran și a reintrodus sancțiuni împotriva Teheranului.

Națiunile occidentale, inclusiv SUA, acuză de multă vreme Iranul că urmărește să obțină o armă nucleară, o acuzație pe care Teheranul o neagă, insistând că activitățile sale din sector au scopuri exclusiv pașnice.

Acordul nuclear din 2015 prevedea limitarea programului nuclear iranian pentru o relaxare a regimului de sancțiuni.

Plângere a Franței împotriva Iranului la Curtea Internațională de Justiție

Ministrul Barrot a anunțat, totodată, că Franța va depune „în curând” o plângere împotriva Iranului la Curtea Internațională de Justiție, referitoare la situația a doi cetățeni francezi reținuți de autoritățile iraniene.

Plângerea ar urma să fie depusă pentru „încălcarea dreptului la protecție consulară”, a precizat el, referindu-se la Cecile Koher și Jacques Paris, care au fost reținuți în mai 2022 sub acuzația că ar fi încercat să provoace proteste.

Țările occidentale acuză Iranul de ani de zile că le reține cetățeni sub acuzații false într-o politică de luare de ostatici pe care să îi folosească apoi ca monedă de schimb pentru a obține eventuale concesii.

„Vom intensifca și mai multe presiunea asupra regimului iranian”, a spus șeful diplomației franceze.

El a menționat că „sancțiunile europene suplimentare împotriva oficialilor iranieni responsabili de politica de stat de luare de ostatici” vor fi anunțate în zilele următoare.