Maria, fiica interpretului Stas Mihailov ,este fată mare deja. Iar fericitul tătic se mândrește cu ea.
Deși este cunoscut în presă ca unul dinre cei mai discreți interpreți ruși, mai ales în ceea ce privește viața personală, a publicat totuși o poză cu micuța.
La cei trei anișori, putem observa că va deveni o fashionistă. Iar tata îi îndeplinește orice capriciu.
Președintele SUA, Donald Trump, a recunoscut vineri seara, în cadrului unui briefing de presă ținut la Casa Albă, că, în cadrul negocierilor SUA-Rusia referitoare la un acord de pace în Ucraina se discută despre „împărțiri teritoriale”, informează CNN.
Trump a declarat că, în opinia sa, o încetare completă a focului în conflictul ruso-ucrainean va avea loc, foarte probabil, „extrem de curând”.
„O să avem un contract, iar acest contract se negociază în acest moment”, a spus Trump. „E un contract referitor la împărțiri teritoriale, etcetera, etcetera, care se negociază chiar în timp ce vorbim”, a declarat președintele SUA. În cadrul briefingului de presă,
Trump a fost întrebat dacă va impune noi sancțiuni Rusiei, în condițiile în care armata rusă a continuat să bombardeze masiv infrastructura Ucrainei, în ciuda promisiunii făcute de Putin referitoare la încheierea unui armistițiu de 30 de zile în acest sens. „Ei bine, se bat unii cu alții”, a fost răspunsul lui Trump.
Rusia a anexat ilegal Crimeea în 2014. De asemenea, în toamna lui 2022, după declanșarea invaziei terestre în Ucraina, Rusia a anexat ilegal și alte patru teritorii ucrainene: regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson. În prezent, aceste regiuni sunt toate traversate de linia frontului și sunt toate parțial sau aproape în întregime aflate sub controlul armatei ruse.
Până acum, oficialii ucraineni au considerat recunoașterea acestor regiuni de către Rusia drept „o linie roșie” pe care Kievul nu are de gând să o treacă.
Donald Trump a avut marți, 18 martie, o convorbire telefonică cu Vladimir Putin, în urma căreia, Casa Albă a comunicat că Rusia a fost de acord să oprească atacurile asupra infrastructurii civile și energetice ucrainene.
În schimb, Kremlinul a comunicat că Rusia a fost de acord asupra unui armistițiu doar în privința atacurilor asupra infrastructurii energetice.
O zi mai târziu, Trump a vorbit cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și i-a promis ajutor în privința furnizării de sisteme antiaeriene necesare Ucrainei.
Opoziţia turcă a convocat vineri seară o „noapte a democraţiei”, făcând apel la o mare demonstraţie pentru a denunţa arestarea primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu, în pofida avertismentului preşedintelui Recep Tayyip Erdogan care a promis că nu va ceda în faţa „terorii străzii”, scrie digi24.ro
În a treia zi de manifestaţii, protestatarii au început să se îndrepte către primăria din Istanbul la apelul Partidului Republican la Poporului (CHP), prima forţă de opoziţie şi formaţiunea din care face parte Imamoglu, informează Agerpres.
Manifestanţii poartă pancarte cu mesaje precum ‘Nu vă fie frică, poporul este aici’ şi ‘Drept, lege, justiţie’.
Acuzat de ‘corupţie’ şi ‘terorism’, primarul Ekrem Imamoglu ar urma să fie desemnat oficial duminică în funcţia de candidat al CHP la alegerile prezidenţiale.
Liderul CHP, Ozgur Ozel, le-a cerut turcilor să iasă pe străzi la ora locală 20:30 (17:30 GMT), după iftar (masa luată în fiecare seară de către musulmani după apusul soarelui în timpul Ramadanului), „în 81 de provincii şi 973 de districte” ale ţării, în pofida avertismentelor lansate de autorităţi.
Două poduri şi mai multe bulevarde mari ce permiteau accesul către primăria metropolei turce au fost închise circulaţiei vineri pentru 24 de ore. Apeluri la manifestaţii au fost lansate în peste 45 de oraşe din Turcia, printre care Izmir şi capitala Ankara, o mişcare de contestare populară inedită după revolta din 2013 din Istanbul.
Ministrul turc al justiţiei, Yilmaz Tunç, a calificat drept „ilegale şi inacceptabile” apelurile repetate ale opoziţiei la manifestaţii.
La Istanbul, situaţia s-a tensionat joi seară şi poliţia a făcut uz de gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc pentru a bloca manifestanţii care se îndreptau către piaţa Taksim, loc emblematic pentru mişcările de contestare din ultimii ani.
Poliţia a folosit tunuri cu apă şi gloanţe de cauciuc la Ankara joi şi apoi din nou vineri, pentru a dispersa studenţii care demonstrau. Au fost arestate 53 de persoane, iar 16 poliţişti au fost răniţi în timpul ciocnirilor cu demonstranţii.
Potrivit media turce, audierea lui Ekrem Imamoglu s-a încheiat vineri după-amiază. Seara oamenii au ieșit din nou în stradă.
Preşedintele Republicii Democrate Congo, Felix Tshisekedi, i-a propus preşedintelui american Donald Trump acces la minerale cheie pentru companiile tehnologice americane în schimbul ajutorului acordat de SUA ţării africane pentru a învinge gruparea rebelă Mişcarea 23 Martie (M23), relatează The Wall Street Journal (WSJ), scrie digi24.ro.
Într-o scrisoare adresată lui Trump în data de 8 februarie, Tshisekedi îi oferă oportunităţi de minerit pentru „fondul suveran” creat prin ordin executiv de Trump cu câteva zile înainte, potrivit relatării în exclusivitate a WSJ, preluată de EFE și Agerpres. În această scrisoare, preşedintele congolez afirmă că alegerea lui Trump ca preşedinte marchează „începutul epocii de aur” pentru SUA şi subliniază că asocierea sa cu Congo ar oferi ţării „un avantaj strategic”, deoarece SUA şi-ar asigura minerale cheie, precum cobalt, litiu, cupru sau tantal. Preşedintele Republicii Democratice Congo cere în schimb un „acord de securitate oficial” care să ajute armata sa să învingă M23, grup care, potrivit ONU şi al unor ţări precum Statele Unite, Germania şi Franţa, este sprijinit de Rwanda. Potrivit WSJ, în scrisoarea sa, Tshisekedi nu precizează de ce fel de tip de ajutor militar are nevoie de la SUA.
Mişcarea 23 Martie (M23) controlează în prezent capitalele provinciilor Kivu de Nord şi Kivu de Sud, învecinate cu Rwanda şi bogate în minerale precum aurul sau coltanul, esenţiale pentru industria tehnologică şi fabricarea telefoanelor mobile. Mai exact, tantalul şi cobaltul sunt minerale cheie folosite de giganţi tehnologici precum Apple, HP sau Intel. Un purtător de cuvânt al preşedintelui congolez a declarat pentru ziarul american că atât ţara sa, cât şi Statele Unite sunt interesate „ca companiile americane, precum Apple şi Tesla, să cumpere minerale direct din Congo şi să deblocheze motorul bogăţiei noastre minerale în beneficiul întregii lumi”. WSJ notează că scrisoarea a fost trimisă de un bancher care consiliază companiile miniere din Congo către biroul lui Trump, care la rândul său a transmis-o Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe. Marţi, Tshisekedi s-a întâlnit cu preşedintele Rwandei, Paul Kagame, în Qatar, unde au abordat – după cum au relatat guvernele celor trei ţări – conflictul din estul Congo cu M23 şi şi-au reafirmat angajamentul „faţă de o încetare a focului imediată şi necondiţionată”.
Gruparea afirmă că obiectivul său este de a proteja interesele tutsi congolezi și ale altor minorități, inclusiv de a le proteja împotriva grupurilor de rebeli hutu care au fugit în RDC după ce au luat parte la genocidul din 1994, care a vizat tutsi.
