Femeile și bărbații dornici de distracție din Marea Britanie au o zi pe an în care-și pot permite tot ce-și doresc. Ultima zi de vineri, înaintea Crăciunului, numită Black Eye Friday, este cea mai urâtă pentru poliţiştii şi medicii din Marea Britanie, dar cea mai aşteptată de tineri.
Black Eye Friday este ziua în care străzile din Marea Britanie sunt pline de femei şi bărbaţi dornici de distracţie. Nu lipsesc imaginile specifice unui astfel de moment: multă băutură, expunere indecentă, medici care acordă primul ajutor, scandalagii, poliţişti în acţiune sau tineri care adorm pe stradă din cauza consumului exagerat de alcool.
Imagini din închisoarea în care intri și nu mai știe nimeni de tine. Un deținut execută o pedeapsă de 1.500 de ani
Temuta mega-închisoare care a pus capăt anilor de dominație brutală a bandelor din El Salvador și a privat de drepturi mii dintre cei mai violenți criminali marchează în această săptămână doi ani de funcționare, scrie stirileprotv.ro.
CECOT (Centrul pentru Izolarea Terorismului) este o închisoare de maximă securitate construită acum doi ani de guvernul salvadorian pentru a încarcera membrii de rang înalt ai celor mai violente bande din țară.
Ascunsă în mijlocul pustietății, închisoarea, cunoscută sub numele de „Alcatrazul Americii Centrale,” se ridică drept simbolul suprem al represiunii dure împotriva criminalității, inițiate de președintele El Salvadorului, Nayib Bukele.
Supranumită „o gaură neagră a drepturilor omului” de către critici, controversata închisoare a fost condamnată pe scară largă pentru presupusa ignorare a drepturilor internaționale ale deținuților.
Miguel Sarre, fost membru al Subcomitetului ONU pentru Prevenirea Torturii, a criticat închisoarea drept „o groapă de beton și oțel”. El a avertizat în mod sinistru că închisoarea a devenit efectiv un loc de aruncare a deținuților, fără eliberări până în prezent – echivalentul unei „pedepse cu moartea deghizate.”
Totuși, într-o țară măcinată de bande violente precum Mara Salvatrucha (MS-13) și temutele facțiuni ale Barrio 18, abordarea dură a lui Bukele l-a transformat într-un erou național.
Pentru mulți salvadorieni, închisoarea de maximă securitate nu este o rușine, ci un simbol al siguranței și speranței, alimentând popularitatea uriașă și dominația politică a președintelui.
Directorul CECOT, Belarmino García, a declarat anul trecut că această unitate, care poate găzdui până la 40.000 de deținuți, „adăpostește criminali în serie. Acești criminali în serie și-au pierdut toate drepturile.”
Un deținut care execută o pedeapsă uluitoare de 1.500 de ani pentru presupusa implicare în peste 500 de crime, răpiri și extorcări, și-a petrecut ultimii doi ani în CECOT, unde condițiile sunt la fel de dure ca și crimele de care este acuzat.
Luminile din celule nu se sting niciodată – rămân aprinse 24 de ore pe zi.
Deținuții sunt obligați să doarmă pe plăci metalice goale, fără saltele care să le ofere confort. Igiena este la fel de sumbră, prizonierii spălându-se dintr-un lighean cu apă în celule aglomerate cu peste 40 de oameni.
Chiar și utilizarea toaletei nu oferă nicio intimitate, fiind complet expusă ofițerilor militari și de poliție care stau la doar doi metri distanță. Regimul este nemilos.
Membrii bandelor petrec 23 de ore și jumătate închiși în celulele lor supraaglomerate, cu doar 30 de minute pentru a se întinde – legați cu lanțuri în mijlocul coridorului. Fără aer curat, fără vizite și fără scăpare din monotonia dureroasă a încarcerării lor.
Pentru mulți, aceasta este o viață fără sfârșit – o existență concepută pentru a frânge chiar și cei mai înrăiți criminali.
În celule, temperatura poate ajunge la 35°C în timpul zilei, iar sursele de ventilație sunt inexistente.
Imaginile impresionante surprinse din interiorul complexului arată frecvent deținuți fără cămașă, purtând doar pantaloni scurți albi, încercând să se răcorească.
A fost descoperit un ”super-Pământ”, la mică distanță de noi. Planeta are condiții specifice vieții
Oamenii de ştiinţă au descoperit o planetă din categoria „super-Terra” care ar putea deţine condiţiile potrivite pentru a întreţine viaţa, potrivit cercetătorilor de la Universitatea Oxford, informează DPA citat de stirileprotv.ro.
Acea exoplanetă – o planetă aflată în afara Sistemului Solar – are o masă de şase ori mai mare decât cea a Pământului şi orbitează în „zona locuibilă” din jurul unei stele similare cu Soarele nostru, la 20 de ani-lumină de sistemul nostru solar.
Evoluţia ei în acea zonă înseamnă că planeta nou descoperită, ce a fost denumită HD 20794 d, se află la o distanţă potrivită de stea pentru ca apa să existe pe suprafaţa ei, însă deoarece acea distanţă se modifică de-a lungul orbitei sale mai degrabă eliptice decât circulare, cercetătorii consideră că deocamdată este prea devreme pentru a spune dacă acea exoplanetă poate să întreţină viaţa.
Michael Cretignier, asistent postdoctoral de cercetare la Facultatea de Fizică a Universităţii Oxford, a identificat pentru prima dată un posibil semnal al existenţei exoplanetei în anul 2022 atunci când analiza date arhivate înregistrate de spectrograful High Accuracy Radial Velocity Planet Searcher din cadrul Observatorului La Silla din Chile.
Cercetători dintr-o echipă internaţională au analizat apoi datele obţinute pe parcursul a două decenii de observare pentru a confirma descoperirea.
Planeta HD 20794 d va juca un rol esențial pentru viitoarele misiuni spațiale
„Am lucrat la analiza datelor mai mulţi ani, analizându-le gradual şi eliminând orice posibile surse de contaminare”, a declarat Michael Cretignier.
„Pentru mine, a fost bineînţeles o bucurie uriaşă atunci când am putut să confirmăm existenţa planetei. A fost şi un sentiment de uşurare, întrucât semnalul original se afla la marginea limitei de detectare a spectrografului, aşadar a fost greu să fim pe deplin convinşi la acea vreme dacă semnalul era real sau nu. În mod captivant, proximitatea ei faţă de noi (20 de ani-lumină) înseamnă că există o speranţă pentru viitoare misiuni spaţiale care să obţină o imagine a planetei”, a adăugat el.
Oamenii de ştiinţă au salutat descoperirea acestei exoplanete, pe care o consideră „un studiu de caz nepreţuit” pentru proiectele spaţiale care încearcă să detecteze semne de viaţă în afara Sistemului Solar.
„Prin localizarea ei în zona locuibilă şi proximitatea sa relativă faţă de Terra, această planetă ar putea juca un rol esenţial pentru misiunile viitoare ce vor caracteriza atmosferele exoplanetelor pentru a căuta biosemnături care să indice existenţa potenţială a vieţii”, a declarat Michael Cretignier.
Studiul care detaliază descoperirea acestei exoplanete a fost publicat în revista Astronomy & Astrophysics.
Oamenii de știință chinezi au creat șoareci cu doi părinți masculi. Precizări despre extinderea experimentelor la oameni
Cercetătorii chinezi au reușit să creeze prin inginerie genetică șoareci cu doi părinți masculi. Oamenii de știință precizează însă că nu vor extinde experimentele și la oameni, scrie stirileprotv.ro.
Oamenii de ştiinţă din China au manipulat celule stem embrionare pentru a crea şoareci de laborator cu doi părinţi masculi şi care au reuşit să trăiască până la vârsta adultă – deşi cu anomalii de dezvoltare semnificative – în cadrul unui experiment pe care îl consideră o reuşită remarcabilă în domeniul ingineriei genetice aplicate la mamifere, informează Reuters.
Dacă va fi perfecţionată în continuare, cercetarea s-ar putea dovedi valoroasă, potrivit oamenilor de ştiinţă, în cadrul unor potenţiale eforturi viitoare de a preveni extincţia speciilor aflate în pericol critic de dispariţie şi, totodată, ar putea contribui la dezvoltarea domeniului medicinei regenerative, care implică înlocuirea ţesuturilor sau a organelor afectate de boli sau de alţi factori.
Studiul, publicat în revista Cell Stem Cell, a implicat ţintirea unui anumit set de gene utilizate în reproducere pentru a crea „descendenţi bipaterni”, care au ca părinţi biologici doi masculi, în loc de o femelă şi un mascul. Acest proces este denumit reproducere unisexuată.
Deşi mamiferele sunt cunoscute pentru faptul că se înmulţesc doar prin intermediul reproducerii sexuate, unele tipuri de alte vertebrate, inclusiv anumite reptile, amfibieni, păsări şi peşti, au produs urmaşi folosind reproducerea unisexuată. Acest lucru implică un fenomen denumit partenogeneză, în care un embrion se formează dintr-un ovul fără fecundare.
”Nu există planuri pentru a extinde acest tip de experimente la oameni”
În noul studiu, noii şoareci au fost creaţi prin editarea genetică a celulelor stem embrionare de şoarece pentru a viza o clasă de gene specifice mamiferelor, cunoscute sub numele de gene imprimate, dintre care există aproximativ 200, au precizat autorii cercetării.
Celulele stem sunt celule care se pot dezvolta în diverse tipuri de ţesuturi. Celulele stem embrionare, prezente în primele stadii de viaţă ale embrionilor, au capacitatea de a se dezvolta în toate tipurile de celule care alcătuiesc organismul fetusului aflat în dezvoltare. Cele mai multe tipuri de celule stem sunt mai puţin versatile şi pot contribui la susţinerea şi restaurarea doar a ţesuturilor şi organelor în care se află.
Cercetătorii au spus că au modificat 20 de gene imprimate şi au utilizat tehnologia de clonare pentru a crea şoarecele bipaterni.
„În general, s-a crezut că genele imprimate serveau ca un fel de ‘lacăt’ pentru a le împiedica pe mamifere să recurgă la reproducerea unisexuată. Totuşi, această ipoteză acceptată pe scară largă nu a fost dovedită într-o manieră convingătoare în trecut”, a declarat biologul Wei Li de la Academia Chineză de Ştiinţe, care a contribuit la realizarea studiului.
„Acesta este un studiu ştiinţific fundamental bazat doar pe modelul animal. Nu există planuri pentru a extinde acest tip de experimente la oameni”, a adăugat el.
Cercetătorii au creat 1.081 de embrioni. Dintre aceştia, aproximativ 12% au supravieţuit până la naştere, un procent mult mai scăzut decât se întâmplă de obicei în natură.
În total, 84 de pui masculi şi 50 de pui femele s-au născut. Mai mult de jumătate au murit înainte să ajungă la vârsta adultă. Toţi cei care au ajuns la vârsta adultă aveau defecte de dezvoltare, au prezentat o durată de viaţă mai scurtă şi erau sterili.
Șoarecii din părinți masculi aveau boli și diformități
„Şoarecii bipaterni au prezentat boli de dezvoltare, inclusiv diformităţi craniofaciale, în care raportul lăţime-lungime era mai mare în comparaţie cu cel al şoarecilor normali. De asemenea, au avut dificultăţi în alăptare”, a adăugat biologul Guan-Zheng Luo, coautor al studiului şi cercetător la Universitatea Sun Yat-sen.
Cercetătorii au conceput o modalitate pentru a atenua semnificativ aceste două defecte prin inactivarea unei gene specifice de dezvoltare.
„Cu toate acestea, şoarecii au prezentat în continuare anomalii comportamentale, precum tendinţa de a intra în centrul unui test pe teren deschis, ceea ce este contrar comportamentului instinctiv al rozătoarelor, care preferă de obicei să stea mai aproape de margini. Sterilitatea şoarecilor bipaterni s-ar putea datora modificărilor excesive ale genelor imprimate, întrucât acele regiuni genomice joacă roluri variate în dezvoltare”, a adăugat profesorul Lu.
Acesta este cel mai recent studiu ce implică şoareci bipaterni obţinuţi în laborator.
O echipă de oameni de ştiinţă coordonată de biologul Katsuhiko Hayashi de la Universitatea Osaka din Japonia a folosit o tehnică diferită într-un studiu publicat în 2023 pentru a crea şoareci bipaterni prin transformarea unor celule epiteliale în celule stem pluripotente induse, care se pot transforma în orice tip de celule.
„Principala diferenţă dintre cercetarea lor şi a noastră a constat în folosirea editării genomului pentru a genera urmaşi”, a explicat profesorul Hayashi.
Cercetătorul japonez a spus că metoda echipei sale nu implică editarea genomului, decât într-o manieră minoră, şi că toţi puii obţinuţi prin această tehnică au ajuns adulţi fără să moară prematur.
„Acestea fiind zise, noua cercetare reprezintă o contribuţie semnificativă la o mai bună înţelegere a funcţiei de imprimare genomică în dezvoltarea mamiferelor şi tehnologiilor reproductive”, a mai spus profesorul Hayashi.
Biologul Zhi-kun Li, principalul autor al noului studiu şi cercetător la Academia Chineză de Ştiinţe, consideră că cercetarea sa reprezintă „o realizare notabilă în ingineria genetică la mamifere”. El a declarat că tehnica utilizată în acest studiu a stimulat pluripotenţa – capacitatea de dezvoltare în numeroase tipuri de celule – celulelor stem embrionare, despre care a spus că joacă un rol crucial în medicina regenerativă.
„Pentru speciile periclitate, această tehnică oferă o metodă potenţială de a produce urmaşi prin reproducere unisexuată, fără a depinde de procesele complexe de diferenţiere a celulelor stem”, a adăugat cercetătorul chinez.
