Femeile și bărbații dornici de distracție din Marea Britanie au o zi pe an în care-și pot permite tot ce-și doresc. Ultima zi de vineri, înaintea Crăciunului, numită Black Eye Friday, este cea mai urâtă pentru poliţiştii şi medicii din Marea Britanie, dar cea mai aşteptată de tineri.
Black Eye Friday este ziua în care străzile din Marea Britanie sunt pline de femei şi bărbaţi dornici de distracţie. Nu lipsesc imaginile specifice unui astfel de moment: multă băutură, expunere indecentă, medici care acordă primul ajutor, scandalagii, poliţişti în acţiune sau tineri care adorm pe stradă din cauza consumului exagerat de alcool.
Cum s-ar putea termina războiul din Ucraina în 2025
Pe măsură ce războiul din Ucraina ajunge la sfârșitul celui de-al treilea an, Rusia câștigă teren mai repede. 2025 ar putea fi anul sfârșitului acestui conflict, scrie adevarul.ro.
Jurnaliștii de la BBC consideră că în 2025 s-ar putea încheia acest conflict european. Aceștia au analizat situația războiului din Ucraina și au prezentat cum ar putea arăta finalul său.
„Trebuie să spun că situația se schimbă dramatic”, a declarat președintele Rusiei, Vladimir Putin, la conferința de presă de la sfârșitul anului din decembrie, adăugând: „Există mișcare de-a lungul întregii linii de front. În fiecare zi.„
În estul Ucrainei, armata rusă înaintează prin câmpurile larg deschise ale Donbasului. Unii civili fug înainte ca războiul să ajungă la ei. Alții rămân până când obuzele încep să explodeze în jurul lor. Abia atunci își împachetează lucrurile pe care le pot transporta și își părăsesc locuințele, urcând în trenuri și autobuze și mergând mai spre vest, spre a fi în siguranță.
„Discuția despre negocieri este o iluzie”
În îndepărtatul Washington, între timp, imprevizibilul Donald Trump, care nu este faimos pentru dragostea lui pentru Ucraina sau pentru Volodimir Zelenski, este pe cale să preia conducerea la Casa Albă.
În plus, rămâne de văzut și dacă promisiunea lui Trump de a pune capăt conflictului în termen de 24 de ore de la preluarea mandatului va fi respectată.
Potrivit lui Michael Kofman, expert al Fundației Carnegie pentru Pacea Internațională (Carnegie Endowment for International Peace), noua administrație americană se confruntă cu două provocări,
„În primul rând, ei vor moșteni un război pe o traiectorie foarte negativă, fără a avea o perioadă mare de timp pentru a stabiliza situația”, a spus el în decembrie, adăugând: „În al doilea rând, o vor moșteni fără a avea o teorie clară a succesului”.
Donald Trump a oferit câteva indicii, în urma interviurilor recente, despre modul în care intenționează să abordeze războiul. El a declarat pentru Time Magazine că nu este „vehement de acord” cu decizia administrației Biden, din noiembrie, de a permite Ucrainei să tragă rachete cu rază lungă de acțiune, furnizate de SUA, către ținte din interiorul Rusiei.
„Doar intensificăm acest război și îl agravăm”, a spus Trump.
Întrebat de NBC News, pe 8 decembrie, dacă Ucraina ar trebui să se pregătească pentru mai puțin ajutor din partea americanilor, președintele ales a spus: „Posibil… Probabil, sigur”.
Doar că intențiile lui Trump sunt departe de a fi clare. Iar, deocamdată, oficialii ucraineni resping orice discuție despre presiuni sau sugestia că sosirea lui Trump ar însemna neapărat că discuțiile de pace sunt iminente.
„Se vorbește mult despre negocieri, dar este o iluzie”, spunea, recent, Mykhailo Podolyak, consilier al șefului biroului președintelui Zelenski.
„Niciun proces de negociere nu poate avea loc, deoarece Rusia nu a fost obligată să plătească un preț suficient de mare pentru acest război”, a completat acesta.
„Planul de victorie”
Chiar înainte de alegerile din SUA, existau semne că Zelenski căuta modalități de a susține atractivitatea Ucrainei ca viitor partener pentru un președinte ales precum Trump, care este atât instinctiv tranzacțional, cât și reticent în a continua să susțină o securitate europeană mai largă.
Armata ucraineană se confruntă în prezent cu tot mai multe cazuri de dezertări: Soldații unei brigăzi de elită au dezertat în masă, în Franța
Procuratura din Kiev a deschis o anchetă penală în legătură cu situația militarilor care au dezertat înainte de a fi trimiși pe front, scrie adevarul.ro.
Dintre aceștia, peste 50 de militari au dezertat chiar în timp ce se antrenau în Franța. În plus, brigada nu a putut fi niciodată „creată” în adevăratul sens al cuvântului și nu a putut acționa ca o unitate omogenă, deoarece militarii săi – atunci când nu dezertau – erau trimiși imediat pe front după ce terminau pregătirea: peste 2.500 de soldați au fost trimiși astfel pentru a înlocui pierderile suferite de alte brigăzi pe câmpul de luptă, conform unei investigații realizate de publicația ucraineană censor.net.
Înainte de apariția scandalului, presa și propaganda de la Kiev prezentau brigada 155 de Infanterie Mecanizată a armatei ucrainene, supranumită „Ana din Kiev”, drept o unitate de elită care urma a fi echipată inclusiv cu armament, tunuri și blindate occidentale.
În realitate, până să ajungă pe front, peste 1,700 de militari din cei 4.000 declarați oficial deja dezertaseră din această unitate.
Brigada a fost apoi trimisă pe frontul de la Pokrovsk fără drone de recunoaștere și fără echipament specializat în combaterea dronelor rusești. Unul din comandanții brigăzii, care avea chiar misiunea de a recruta, forma și antrena efectivele unității, a murit în urma unui stop cardiorespirator. Apoi, comandantul brigăzii a fost imediat demis după ce unitatea a intrat în luptă.
Pierderile mari suferite pe front au fost provocate, conform jurnaliștilor de investigație ucraineni, de faptul că ofițerii de la comanda brigăzii nu au avut niciodată timp să-și antreneze adecvat propriii militari. Astfel, deoarece erau permanent transferați la alte unități din prima linie, militarii brigăzii 155 nu au putut acționa niciodată în mod coerent, omogen și coordonat.
„Membrii brigăzii au devenit ostatici ai unei acțiuni de PR a lui Zelenski”, se arată în publicația ucraineană citată. Jurnaliștii, bloggerii militari și influencerii ucraineni s-au arăta scandalizați de modul în care liderii armatei ucrainene decid din simple rațiuni de PR, să creeze noi unități din resturi provenite de la alte brigăzi, fără ca noile brigăzi formate să dispună de o comandă coerentă, specialiști, tehnică grea de luptă sau drone, ceea ce duce la pierderi inutile de vieți pe front.
„Se pierd vieți și bani din fonduri publice pe aceste noi proiecte în loc de a întări mai mult unitățile deja formate și care au deja experiență acumulată pe câmpul de luptă”, se arată în articolul publicației censor.net, care a calculat că o brigadă nou-formată costă statul ucrainean în jur de 900 de milioane de euro.
Peste 19.000 de dezertori în armata ucraineană, înregistrați oficial
Armata ucraineană se confruntă în prezent cu tot mai multe cazuri de dezertări: în luna septembrie 2024, peste 19.000 de militari erau înregistrați ca dezertori. Cei aproape trei ani de război continuu împotriva armatei ruse au decimat aproape toate unitățile ucrainene din prima linie.
Rotirile de trupe sunt rare, ceea ce duce la epuizarea și demoralizarea militarilor – în special a infanteriștilor – care luptă în cele mai fierbinți zone ale frontului, cum este cea de lângă Pokrovsk. „Nu toți soldații mobilizați își părăsesc pozițiile, dar majoritatea asta fac. Când ajung aici (în prima linie), realizează cât e de greu, când văd dronele inamicului sau efectele bombardamentelor artileriei”, a declarat, sub protecția anonimatului, comandantul unei unități ucrainene angajate în luptele de la Pokrovsk.
Situația e mult mai gravă, în condițiile în care unii comandanți ucraineni au recunoscut că nu raportează imediat unele cazuri de dezertare ori absențe neautorizate și că încearcă mai întâi să-i convingă pe militari să se întoarcă voluntar, fără a fi pedepsiți.
O astfel de abordare a devenit atât de frecventă încât parlamentarii au modificat legea astfel încât cazurile de dezertare să nu fie pedepsite, dacă militarul se află în prima abatere.
Prințesa Kate își propune să să-i împace pe prințul Harry și Regele Charles: „Viața este prea prețioasă”
Prințesa Kate Middleton a mărturisit că vestea că a fost diagnosticată cu cancer, la începutul anului 2024, a fost o adevărată lovitură. Când medicii i-au dat șocanta veste, pe care a făcut-o publică în martie, Kate a fost confruntată brusc cu propria sa fragilitate. Într-un interviu din septembrie, după finalizarea chimioterapiei, Prințesa de Wales a spus că acest diagnostic i-a oferit „o nouă perspectivă asupra vieții”, iar totul a început să capete alt sens, scrie adevarul.ro.
Această schimbare de viziune include și o abordare diferită față de criza profundă care a frânt familia regală britanică în ultimii ani. După ce Prințul Harry și Meghan Markle au renunțat la îndatoririle regale și s-au stabilit în California în 2020, pe fondul unor tensiuni tot mai mari cu familia regală – despre care Harry a spus că ar fi fost implicată în scurgeri de informații negative în presă – ruptura dintre acesta și tatăl său, Regele Charles al III-lea, precum și fratele său, Prințul William, s-a adâncit. Totuși, în contextul în care Regele Charles, în vârstă de 76 de ani, se află încă sub tratament, aproape un an după ce a fost diagnosticat cu cancer, surse apropiate familiei regale susțin că „Kate își dorește ca familia să se împace”. „Având în vedere starea de sănătate a regelui, timpul nu este de partea lor. Kate este hotărâtă să-l aducă pe Harry înapoi acasă”, a declarat o sursă pentru Life & Style.
Lumea s-a schimbat în ultimele luni, iar Kate nu mai este dispusă să aștepte ca lucrurile să se întâmple de la sine. „A învățat că viața este mult prea prețioasă și că timpul nu iartă pe nimeni”, explică aceleași surse. „Kate i-a contactat deja pe Harry, iar acesta a răspuns pozitiv. Scopul principal al planului ei este ca Harry să se întoarcă în Marea Britanie și să facă pace cu Charles.
O alegere semnificativă a fost concertul anual de Crăciun pe care Kate l-a organizat pe 6 decembrie la Londra, unde tema iubirii și empatiei a fost centrală. Într-o scrisoare trimisă invitaților, Kate i-a îndemnat pe toți să trăiască „cu inima deschisă, cu iubire, bunătate și iertare”. Sărbătorile, spunea ea, sunt un prilej de a înțelege „importanța dăruirii și primirii empatiei” și de a arăta „cât de mult avem nevoie unii de alții, chiar și în ciuda diferențelor”.
Aceasta alegere nu a trecut neobservată. Katie Nicholl, expert în casa regală, a subliniat că „posibil, Kate este deschisă unei reconciliere în vreun fel”. Deși William rămâne „foarte supărat” pe Harry pentru că a făcut publice detalii intime despre familia regală, se pare că Kate ar putea să joace un rol important în repararea acestei relații.
Depășirea durerii
Harry a făcut deja un pas spre reconciliere. „Ușa este mereu deschisă. Mingea este în terenul lor”, a spus el într-un interviu din 2023. Regele Charles, însă, a fost mai puțin deschis. După ce Harry a venit în Marea Britanie în februarie, când s-a aflat despre diagnosticul de cancer al regelui, între cei doi nu s-ar fi întâlnit mai mult de o oră. În mai, Harry a fost respins în urma unei vizite la Londra, din cauza „programului plin al Majestății Sale”, iar în august și septembrie, tatăl și fiul nu s-ar fi întâlnit deloc.
În ciuda acestui fapt, se știe că Charles a căutat sprijin spiritual din partea liderilor religioși și a luat în considerare posibilitatea reconcilierii cu Harry. Însă, potrivit autorului Robert Hardman, în prezent lucrurile sunt dificile. Conform acestuia, procesul legal continuu al lui Harry privind asigurarea securității sale a stârnit îngrijorarea regelui, care se teme că fiul său ar putea folosi informațiile personale din discuțiile lor împotriva sa în instanță.
Kate știe că nu există certitudini în viață. „Totul se poate schimba într-o clipă”, a spus ea într-un interviu din septembrie. „Nu vrea ca familia să aibă regrete”, a adăugat sursa.
