Ea vrea să participe la Miss Bunica 2016

Are doar 38 de ani, dar deja este bunică. Fiica Sofiei Rodina, originară din Sankt Petersburg, are 20 de ani şi i-a dăruit o nepoțică de 3 luni de zile.

separator
g_c0308e5bcac4cbf55ee5ae9d40ee0b86_2_640x640

Femeia a stârnit vâlvă şi curiozitate când a anunțat că vrea să participe la acest concurs, care va avea loc pe 23 ianuarie în Bulgaria. Miss Grandmother Universe adună la un loc cele mai sexy bunicuțe din lume.

Rusoaica vrea să-şi încerce şi ea norocul. Aceasta consideră că odată cu statutul de bunică începe un nou capitol al vieții. Femeia arată excepțional. Iar trecătorii nu fac diferență între ea şi fiica Anna, cu 18 ani mai mică decât mama. Secretul Sofiei este alimentația, din care a exclus total carnea, şi sportul.

g_56055c37b24ebb939e409ed2038c604c_2_640x640 g_ef70c66301e0ca383b11182868262010_2_640x640

De ce a fost ucis Aleksei Navalnîi? Acuzațiile apropiaților săi

Liderul opoziției ruse Aleksei Navalnîi era pe punctul de a fi eliberat în cadrul unui schimb de prizonieri, susține Maria Pevcikh, președinta Fundației Anticorupție creată de acesta. Pevcikh arată că a primit confirmarea că negocierile pentru acest schimb se aflau în etapa finală în seara zilei de 15 februarie, explicând că Navalnîi a fost ucis la o zi după, pentru că Putin nu a putut suporta gândul că acesta ar putea să fie liber, transmite Reuters citat de digi24.ro.

Într-un videoclip pe YouTube, Pevcikh a declarat că discuțiile privind schimbul lui Navalnîi și a altor doi cetățeni americani, ale căror nume nu au fost date publicității, pentru Vadim Krasikov, un asasin plătit al serviciului de securitate rus, FSB, aflat în închisoare în Germania, se aflau în faza finală în momentul morții sale. Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, a murit într-o colonie penală din Siberia la 16 februarie. Kremlinul a negat că Rusia ar fi avut vreo implicare în moartea sa, însă Pevcikh susține că Putin ar fi ordonat uciderea sa. Certificatul de deces al lui Navalnîi indică, însă, că acesta a murit din cauze naturale.

Pevcikh nu a vorbit despre identitatea celor doi cetățeni americani care ar fi participat la schimb alături de Navalnîi, însă de-a lungul timpului SUA au reiterat că încearcă să îi elibereze pe Evan Gershkovich, un corespondent al Wall Street Journal, și pe Paul Whelan, un fost pușcaș marin american. „Aleksei Navalnîi ar fi putut să stea în acest scaun chiar acum, chiar astăzi. Nu este o figură de stil, s-ar fi putut și ar fi trebuit să se întâmple”, a declarat Pevcikh.

„Navalnîi ar fi trebuit să iasă în următoarele câteva zile, pentru că aveam o hotărâre cu privire la schimbul său. La începutul lunii februarie, lui Putin i s-a propus să îl schimbe pe ucigaș, ofițerul FSB Vadim Krasikov, care ispășește o pedeapsă pentru o crimă la Berlin, cu doi cetățeni americani și cu Aleksei Navalnîi”. Pevcikh a declarat că a primit confirmarea că negocierile pentru acest schimb se aflau în faza finală în seara zilei de 15 februarie. Ea a afirmat că Navalnîi a fost ucis o zi mai târziu, deoarece Putin nu a putut suporta gândul că el ar fi fost liber. Pevcikh a mai spus că echipa lui Navalnîi a lucrat încă de la începutul războiului din Ucraina la un plan pentru a-l scoate din Rusia ca parte a unui schimb de prizonieri care implica „spioni ruși în schimbul unor prizonieri politici”.

Ipoteza schimbului de prizonieri rămâne neconfirmată. Însuși Navalnîi s-ar fi opus unei astfel de înțelegeri

Pe de altă parte, ipoteza potrivit căreia Aleksei Navalnîi ar fi făcut parte dintr-un schimb de prizonieri nu se confirmă, transmite profesorul Armand Goșu, citând informațiile prezentate de gulagu.net. „Sursele Gulagu.net infirmă informația potrivit căreia ar fi realistă ideea de a-l schimba pe liderul opoziției Alexei Navalny – cetățean rus – cu un alt rus, asasinul serviciilor de securitate ruse, Krasikov.

În capul listei de schimb se află jurnalistul și cetățeanul american Evan Gershkovich, iar pentru autoritățile americane prioritatea evidentă este astăzi eliberarea cetățeanului american care a fost luat de facto ostatic pentru a negocia și a-l elibera pe Krasikov. Este adevărat că echipa lui Navalny a făcut încercări de a discuta un astfel de schimb, dar acesta nu a fost aprobat de Alexei însuși și nu a existat un dialog serios între părți capabil să ia o astfel de decizie.

Dar, pe lângă circumstanțele de fapt, este important să luăm în considerare latura morală și etică a problemei. Întoarcerea lui Alexei Navalny în Rusia a fost un risc conștient și o alegere personală și ar fi ilogic și nedrept să îl schimbăm cu un asasin plătit care a venit la instrucțiunile lui Putin pentru a ucide o anumită persoană în Germania – de facto, pentru a efectua un act de terorism de stat pe teritoriul unui stat independent.

Ambițiile și opțiunile personale ale figurilor din opoziția rusă nu ar trebui să-l ajute pe Putin și pe agenții săi să ucidă oameni în alte țări din întreaga lume cu impunitate. Inițierea unor astfel de schimburi ar duce la un nou val de teroare politică în Rusia și la debarcarea cât mai multor figuri emblematice pentru schimburi ulterioare și eliberarea în masă a agenților FSB/Kremlinului condamnați pentru activități de spionaj și sabotaj, omoruri la comandă și acte de terorism în alte țări”, se arată în informațiile gulagu.net.

Zelenski a prezentat primul bilanţ oficial al soldaților ucraineni uciși în cei doi ani de război

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a prezentat primul bilanţ oficial al soldaților ucraineni uciși în război: 31.000 de victime militare în doi ani, scrie evz.ro.

Numărul morților militari în acest război este un secret de stat în Ucraina și, de asemenea, în Rusia.

Numărul de victime, secret de stat până acum

Niciuna dintre părți nu a furnizat până acum estimări oficiale ale victimelor de pe câmpul de luptă după doi ani de război pe scară largă. Însă, în această duminică, președintele Zelenski a făcut public pentru prima dată numărul soldaților ucraineni care au murit în timpul agresiunii Rusiei.

„Treizeci și unu de mii de soldați ucraineni au murit în acest război. Nu 300.000, nu 150.000, așa cum spun Putin și cercul său de mincinoși. Dar fiecare dintre aceste pierderi este o mare pierdere pentru noi”, a spus liderul țării invadate.

Ce refuză să spună Zelenski

În cadrul unei conferințe de presă susținute în capitala Ucrainei, Zelenski a clarificat că nu va oferi informații mai precise cu privire la numărul de răniți și nici despre trupele care au statutul de dispărute în acțiune.

„Nu voi spune câți răniți (ucraineni) sunt pentru că Rusia va ști câți oameni au părăsit câmpul de luptă”.

Datele dezvăluite de liderul ucrainean sunt destul de departe de estimările întocmite de oficialii de la Washington în vara anului 2023. Potrivit informațiilor din „The New York Times”, numărul total de decese în rândurile forțelor armate ucrainene s-ar fi ridicat la 70.000 în august anul trecut; numărul răniților a fost estimat la 120.000.

Numărul de victime din Rusia, dublu

Pierderile Rusiei, estimate tot de oficialii americani, ar fi aproape duble pe cele ale Ucrainei.

Președintele Ucrainei a menționat și victimele inamice. „Pierderea totală de morți și răniți în Rusia este de 180.000. Nu știu câți dintre ei sunt dispăruți, dar știu că răniți sunt până la 500.000”, a spus președintele.

Presa independentă rusă „Mediazona” și „Meduza” subliniază că pierderile armatei Moscovei în acest război ar fi în jur de 75.000 de soldați; aproximativ 120 de decese pe zi.

„Din 24 februarie 2022 până la sfârșitul anului 2023, numărul estimat al deceselor este de 75.000 de persoane. Iar ritmul pierderilor nu încetinește”, subliniază autorii investigaţiei, potrivit ABC.

Lukaşenko vrea un nou mandat de președinte la alegerile de anul viitor. „Spuneţi-le tuturor că voi candida”

Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a anunțat că va candida pentru un nou mandat la alegerile prezidenţiale de anul viitor. Anunțul a fost făcut în ziua alegerilor legislative, calificate de opoziţia în exil drept un simulacru şi anemice, după ani de reprimare a opoziţiei, scrie digi24.ro.

După realegerea sa mult contestată în 2020, liderul bielorus a reprimat protestele fără precedent ale opoziţiei, sute de persoane fiind trimise la închisoare, iar alte mii forţate să plece în exil. „Spuneţi-le tuturor că voi candida” în 2025, a spus Aleksandr Lukaşenko duminică, după vot, potrivit AFP, preluată de Agerpres. Lukaşenko se află la conducerea ţării din 1994, potrivit canalului Telegram administrat de echipa sa. Niciun membru al opoziţiei nu a putut participa la alegerile legislative de duminică. Liderii din exil ai opoziţiei au cerut populaţiei să boicoteze votul. Preşedintele Lukaşenko a subliniat, de asemenea, că autorităţile au învăţat lecţiile din 2020 şi a asigurat că duminică nu vor exista „răzvrătiri”.

Peste 1.400 de deținuți politici în Belarus

În ianuarie, autorităţile din Belarus au intensificat din nou raidurile care le vizează pe rudele opozanţilor şi ale prizonierilor politici, potrivit mişcărilor pentru drepturile omului. ONG-ul Viasna, al cărei fondator şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2022, Ales Bialiaţki, ispăşeşte în închisoare o pedeapsă de zece ani, a făcut cunoscut faptul că în Belarus există 1.419 deţinuţi politici. Liderul opoziţiei în exil, Svetlana Tihanovskaia, al cărei soţ este în închisoare, a calificat votul de duminică drept un simulacru de alegeri.

„Să fie clar, încercarea regimului de a folosi aceste alegeri false pentru a se legitima este sortită eşecului”, a spus ea într-un videoclip online. Statele Unite au denunţat, de asemenea, un „simulacru de alegeri legislative”. „Este imposibil să organizezi un vot liber şi corect într-un climat de frică şi cu peste 1.400 de prizonieri politici”, a declarat pe X purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller. Belarus, ţară aflată sub sancţiuni occidentale, este în mare parte izolată pe scena internaţională, dar este principalul aliat al Rusiei, căreia i-a pus la dispoziţie teritoriul în februarie 2022 pentru a iniţia invadarea Ucrainei. „Vom fi mereu alături de Rusia”, a insistat Aleksandr Lukaşenko, care depinde de sprijinul politic şi economic al Kremlinului.

Piept de curcan umplut cu prune uscate
Articolul anterior
Cum arată mama Lorenei Bogza
Articolul următor