Fiica Anastasiei Zavaratniuc este anorexică?

Protestele împotriva deciziei guvernului georgian de a suspenda negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană până în 2028 continuă, ajungând la a cincea zi consecutivă. În Tbilisi și alte orașe mari, precum Batumi, Kobuleti și Ozurgeti, zeci de mii de oameni au ieșit pe străzi, potrivit relatărilor presei locale și internaționale, scrie moldova1.md.

La Tbilisi, protestatarii au ridicat baricade pe bulevardul Rustaveli, iar în fața Parlamentului s-au înregistrat confruntări dure cu forțele de ordine, notează DW.Poliția a utilizat gaze lacrimogene, tunuri cu apă și grenade fumigene pentru a dispersa mulțimea. În semn de protest, manifestanții au folosit artificii și au lovit barierele de fier ale Parlamentului. Ministerul de Interne al Georgiei a justificat intervenția, declarând că „mitingul a depășit limitele unei adunări pașnice”.

Până acum, autoritățile au reținut 224 de persoane în primele patru zile de proteste. Acțiunile continuă să fie marcate de ciocniri violente și măsuri stricte de securitate.

Premierul Irakli Kobakhidze a declarat luni, 2 decembrie, că „integrarea europeană a Georgiei nu este abandonată, ci va continua cu eforturi maxime”. Cu toate acestea, el a exclus negocierile cu opoziția. Pe de altă parte, președintele Salome Zurabișvili, care s-a alăturat protestatarilor în prima zi, a criticat dur guvernul, acuzându-l că servește interesele rusești. „Mesajul este clar: redă-mi vocea, redă-mi viitorul european!”, a scris ea pe rețelele sociale.

Manifestațiile au izbucnit pe 28 noiembrie, după ce premierul Kobakhidze a anunțat că negocierile de aderare la Uniunea Europeană vor fi suspendate până la sfârșitul anului 2028. Decizia a fost primită cu indignare de societatea georgiană, care consideră integrarea europeană un obiectiv strategic al țării.

Deși guvernul încearcă să calmeze situația, protestele par departe de a se încheia, iar viitorul stabilității politice în Georgia rămâne incert.

Proiectul ”NEOM” pe care Arabia Saudită voia să îl termine până în 2030, nu va mai fi gata în timp util, scrie digitalsport.ro. 

Mega-orașul în care se va investi circa un trilion de euro va avea o infrastructură unică în lume, denumită „Linia” – marginile sale vor fi formate dintr-un lanț de zgârie-nori, de peste 100 de kilometri lungime!

Lucrările au început deja de câțiva ani, dar recent arabii și-au dat seama că proiectul lor este, așa cum credeau mulți, prea ambițios. „Linia” este imposibil de terminat în cei aproape cinci ani rămași, din cauza situației economice a țării. 

Mai exact, pentru anul 2024 se estimează un deficit la buget de peste 21 miliarde de euro, iar liderii statului au redus masiv cheltuielile pentru „NEOM” și vor păstra această măsură timp de câțiva ani, până când țara va fi din nou pe plus. 

Astfel, din cei 100 de kilometri propuși, abia 2,5 vor fi finalizați până în 2030, iar din populația de 1,5 milioane pe care și-au propus-o arabii peste aproape cinci ani, noua estimare este de nici măcar 300.000 de locuitori. 

Spectaculos! Așa ar trebui să arate cele 15 superstadioane din NEOM construite special pentru Cupa Mondială 2034

Tot în „NEOM” ar urma să aibă loc Cupa Mondială 2034. Arabii sunt singurii care și-au depus candidatura, iar pe 11 decembrie FIFA ar urma să confirme oficial că turneul final va avea loc în Golf. 

O parte din investiția masivă o reprezintă construirea a 15 superstadioane, care vor avea design-uri nemaivăzute până acum, în spiritul orașului ultramodern. 

Camera Reprezentanților din Parlamentul Australiei a adoptat un proiect de lege care interzice accesul pe rețelele sociale pentru persoanele sub 16 ani, o măsură care ar putea transforma Australia într-una dintre primele țări din lume cu o astfel de legislație. Proiectul, promovat de prim-ministrul Anthony Albanese, obligă platformele populare precum X (fost Twitter), TikTok, Facebook și Instagram să implementeze măsuri pentru a preveni accesul tinerilor sub vârsta de 16 ani, scrie voceabasarabiei.md.

Miercuri, proiectul a fost aprobat cu 102 voturi pentru și 13 împotrivă, iar acum va fi discutat și în Senat, unde va trebui să obțină și aprobarea finală. În cazul nerespectării noilor reglementări, companiile de tehnologie riscă amenzi semnificative, care pot ajunge până la 31 de milioane de euro. Conform proiectului, platformele vor avea un termen de un an pentru a implementa filtrele necesare pentru a respecta legislația.

Deși inițiativa a fost întâmpinată cu entuziasm de unele cercuri, a stârnit și critici din partea deținătorilor de platforme, care au semnalat „îngrijorări serioase” legate de „consecințele neprevăzute” ale acestei decizii rapide. Alte țări, precum Statele Unite (în statul Florida) și Spania, au adoptat măsuri similare, iar China impune deja restricții stricte privind utilizarea rețelelor sociale de către minorii sub 14 ani.