Actriţa, care este reprezentant special al agenţiei ONU pentru refugiaţi, a vorbit despre prăbușirea sistemului umanitar internațional.
Vorbind la BBC în cadrul zilei World on the Move, dedicată relatărilor despre problemele de migraţie globală, Angelina Jolie-Pitt a avertizat asupra ”fricii de migraţie”, adăugând că aceasta este ”o ocazie când naţiunile trebuie să coopereze”, scrie Agerpres.
Peste 60 de milioane de oameni la nivel internaţional, respectiv 1 la fiecare 122, au fost strămutaţi la nivel global, mai mult decât în oricare altă perioadă a ultimelor şapte decenii, a spus Angelina Jolie-Pitt la BBC, adăugând că ”acest lucru ne spune ceva extrem de îngrijorător despre pacea şi securitatea din lume”.
”Pe fondul unei frici privind migraţia necontrolată, ţările se întrec în a fi dure, în speranţa propriei protecţii, oricare ar fi costurile sau provocările pentru vecinii lor, chiar împotriva responsabilităţilor internaţionale”, a mai spus Jolie-Pitt, avertizând că nu izolaţionismul este răspunsul. ”Dacă locuinţa vecinului arde, nu eşti în siguranţă dacă îţi încui uşa. Puterea stă în lipsa fricii”, a exemplificat actriţa.
S-a găsit jurnalul privat al Reginei Elisabeta. Suverana avea multe secrete: Scria zilnic în el, chiar dacă era obosită
Regina Elisabeta, care a murit la vârsta de 96 de ani pe 8 septembrie 2022, a avut un jurnal secret. Regretata suverană scris ultima dată în jurnal cu doar două zile înainte de moarte, a spus autorul Robert Hardman, în versiunea actualizată a cărții sale, „Charles III: New King. New Court. The Inside Story”, publicată pe 7 noiembrie, scrie evz.ro.
„Edward a venit să mă vadă”, ar fi fost ultimele cuvinte ale reginei, conform lui Hardman. Este vorba despre Sir Edward Young, secretarul privat al Reginei, care o ajuta să organizeze ceremonia de învestire a miniștrilor noului prim-ministru al Marii Britanii, Liz Truss. Numirea lui Truss, pe 6 septembrie, avea să fie ultimul angajament oficial al suveranei.„Se pare că încă scria în jurnal la Balmoral cu două zile înainte de moarte”, a scris Hardman.„Ultima sa însemnare era la fel de factuală și practică, la fel ca întotdeauna”.
Jurnalul Reginei Elisabeta era un registru al evenimentelor care aveau loc în zilele sale aglomerate. Suverana ar fi spus înainte să moară că n-a avut timp să noteze lucruri foarte personale sau conversații, ci doar evenimente importante. „Nu am timp să notez conversații, doar evenimente”, ar fi spus regina, conform unor surse.
Scria zilnic în jurnal, chiar dacă era obosită
Un fost membru al casei regale a declarat în 2019 că regina scria în jurnal cu un stilou cu cerneală neagră și că fiecare jurnal era marcat cu monograma sa regală și numerotat cu cifre romane. Suverana scria în jurnalul său în fiecare seară „indiferent cât de târziu era sau cât de obosită se simțea”, a spus fostul membru al casei regale. „Era o datorie de neocolit, și scria la birou, niciodată în pat”.
Și Regele Charles are un jurnal, dar „nu mai scrie jurnale narative extinse ca înainte”, a spus un curtean de rang înalt pentru Hardman.
Cifre dramatice: Sute de copii au fost omorâți de la începutul războiului din Ucraina, iar circa 10.000 au fost deportați în Rusia
589 de copii ucraineni au fost omorâți de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 24 februarie 2022. Alți 1681 de copii au fost răniți, iar peste 9000 de copii au fost deportați sau strămutați forțat de pe teritoriul Ucrainei de la începutul invaziei. Datele au fost prezentate de reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko, în cadrul dezbaterilor publice la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?”, organizată de Agenția de presă IPN.
Potrivit oficialului ucrainean, autoritățile de la Kiev, în parteneriat cu instituțiile internaționale, au reușit readucerea în familii a 1007 copii ucraineni strămutați ilegal din Ucraina.
Potrivit reprezentantului Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, de la începutul invaziei ruse în țara vecină 589 de copii ucraineni au fost omorâți, iar 9546 au fost preluați forțat din familiile ucrainene și deportați în Rusia.
„1681 de copii au fost răniți de la 24 februarie 2022. De asemenea, datele Procuraturii Generale a Ucrainei arată că 589 copii au murit de la începutul invaziei la scară largă. De asemenea, numărul de cazuri cunoscute de deportări sau de strămutare forțată a copiilor este de 9 546. 1007 copii au fost readuși acasă din deportate. Noi am reușit să salvăm peste 1000 de copii. Este un subiect foarte sensibil pentru noi. Ong-urile ucrainene și avocatul pentru drepturile copilului depun eforturi pentru a asigura reîntregirea familiilor și pentru a-i primi pe copiii ucraineni înapoi din prizonieratul rus”, a spus reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko.
Potrivit oficialului ucrainean, singura modalitate de a combate fenomenul barbar de deportare și de strămutare forțată a copiilor ucraineni este încetarea războiului și retragerea completă a armatei ruse de pe teritoriul ucrainean. Petro Iațenko face apel la solidaritatea tuturor statelor lumii și spune că dacă Ucraina nu va fi sprijinită în fața agresiunii ruse, războiul s-ar putea extinde, vizând și alte state.
„Statul care a comis invazia trebuie obligat să se întoarcă pe teritoriul său și să respecte acordurile internaționale semnate anterior. E vorba de acordurile care prevăd integritatea teritorială a Ucrainei. Înțeleg că acum acest subiect pare de domeniul fantasticului, dar subiectul deportărilor, prizonierilor, torturii, genocidului, nu trebuie să-și aibă locul în Europa secolului 21. Se pare că sistemul dreptului umanitar internațional a clacat și noi vedem asta. Toate țările lumii trebuie să înțeleagă că invazia din Ucraina este o tentativă de a distruge sistemul de securitate din întreaga lume. Dacă nu vom fi susținuți de celelalte state ale lumii, Ucraina se una singură nu se va descurca. Am văzut că președintele Vladimir Putin a vizitat Mongolia unde a fost semnat un acord, acolo Putin trebuia arestat, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, a mai spus Petro Iațenko.
Reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război spune că Organizația Națiunilor Unite trebuie să fie mai vocală în raport cu crimele de război comise de Rusia. Potrivit oficialului ucrainean, Rusia nu-și dorește doar ocuparea teritoriilor ucrainene, ci distrugerea identității poporului ucrainean.
„Rusia continuă să țină copiii ucraineni în izolare informațională și comite un genocid în raport cu poporul ucrainean. Pentru copiii care se întorc acasă din prizonieratul rus noi avem programe speciale de reabilitare și reintegrare. 161 copii s-au aflat în Centrul pentru Protejarea Drepturilor Copilului, psihologii lucrează cu acești copiii și-i ajută să se reintegreze în societatea ucraineană. Rusia nu încearcă doar să ne ocupe teritoriile, Rusia încearcă să ne distrugă cultura și identitatea. Este un genocid. Rusia încearcă să reeduce copiii din teritoriile temporar ocupate. Este o crimă groaznică de război. Noi trebuie să fim uniți, Ucraina nu trebuie izolată. Dacă Ucraina nu se va descurca cu invazia rusă, această problemă poate viza și alte țări. Toate țările lumii trebuie să ne ajute și astfel se ajută pe ele însele. Copiii ucraineni trebuie să se întoarcă acasă, în familiile lor, la limba și cultura lor. Ucraina are nevoie de cât mai multe acte oficiale confirmative ale acestor crime, avem nevoie de mediatizarea acestor cazuri, reprezentanții ONU trebuie să vorbească despre asta”, a punctat oficialul ucrainean.
Dezbaterea publică la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.
Ploi puternice în Italia și Spania: Cod roșu și evacuări masive
Noi ploi torențiale în Spania, la două săptămâni după inundațiile catastrofale din Valencia. Meteorologii au emis Cod roșu. La Malaga, cantitatea mare de precipitații a creat riscuri majore pentru locuitori, peste trei mii de oameni au fost evacuați. Toate trenurile dintre Malaga și Madrid, Barcelona și Valencia au fost anulate. Ploile fac prăpăd și în sudul Italiei, unde străzile s-au transformat în râuri, iar zeci de mașini luate de viitură au ajuns în mare, scrie radiomoldova.md.
Noi ploi torențiale au căzut în sudul și estul Spaniei, stârnind din nou temeri în rândul sinistraților, la doar două săptămâni după intemperiile devastatoare soldate cu cel puțin 223 de morți, în principal în regiunea Valencia.
Meteorologii au emis o avertizare Cod roșu, nivelul maxim, valabilă pentru provinciile Malaga, Tarragona și Valencia, pe fondul unui nou episod al fenomenului „picătura rece”. Este vorba de o depresiune izolată de mare altitudine, destul de frecventă toamna pe coasta mediteraneană spaniolă. În zonele plasate sub Cod roșu, situate pe litoral, în următoarele ore s-ar putea acumula până la 180 de litri de precipitații pe metru pătrat.
Ploi intense au loc și în regiunea Valencia, afectată de inundațiile din 29 octombrie, unde multe dintre canale sunt încă pline de noroi, iar locuitorii luptă să facă față pagubelor enorme cauzate de tragedie.
„Am curățat deja 20 de guri de canalizare. Dacă nu curăț și plouă din nou, strada iar va fi inundată”, spune un lucrător la canalizare.
„Am fost atenționați că din cauza ploiilor a fost închisă școala. Suntem panicați puțin, dar sper că va fi bine”. „Cred că acum oamenii sunt mai pregătiți, sper să fie mai puține problem”, afirmă locatarii.
Și în orașul Paiporta, considerat epicentrul tragediei de acum două săptămâni, este afectat de noi intemperii. Totodată, ploile și noile inundații ar putea perturba căutările celor 80 de persoane încă date dispărute.
Autoritățile din Valencia sunt aspru criticate pentru că data trecută au trimis prea târziu mesajul de alertă – când zona se afla deja sub ape. În regiunea Valencia, acest nou episod al fenomenului „picătura rece” a provocat valuri de peste patru metri înălțime în zonele de coastă și a determinat autoritățile să închidă circulația pe anumite drumuri și să suspende circulația trenurilor. Traficul maritim a fost suspendat în porturile Valencia și Sagunto.
Și în Sicilia, zeci de mașini, dar și ambarcațiuni au fost târâte de viitură și au ajuns în mare după ploile torențiale care au transformat străzile în râuri. Mai multe școli, magazine și instituții administrative au fost închise, iar oamenii au fost sfătuiți să nu iasă din case. Pompierii au utilizat un vehicul amfibiu în Altarello pentru a salva patru persoane, dintre care două cu dizabilitate, după ce parterul unei case a fost inundat. Ploile abundente au provocat inundații masive, alunecări de teren și întreruperi în trafic. Potrivit oamenilor de știință, criza climatică cauzată de emisiile de gaze cu efect de seră amplifică frecvența și intensitatea fenomenelor meteo extreme, cum ar fi valurile de caniculă, incendiile, seceta, furtunile puternice și inundațiile.
