Pentru al treilea an consecutiv, un oraș din Europa a fost desemnat drept cel mai locuibil din lume, dintre cele 173 incluse în Indexul anual al locuibilității globale realizat de The Economist.
Cu scoruri perfecte în patru din cele cinci categorii din acest an, Viena nu a fost nici pe departe un oraș curat, dar având în vedere dominația sa continuă, cetățenii săi par să fie foarte mulțumiți, notează Euronews citat de stirileprotv.ro.
O mare parte din top 10 din 2024 a rămas în mare parte neschimbat față de 2023.
O schimbare notabilă este dominația orașelor din Europa de Vest, în special, care ocupă primele trei locuri și au patru poziții în total în fruntea clasamentului.
În clasamentul din acest an figurează un număr impresionant de 30 de orașe vest-europene, care au obținut un scor mediu total de 92 din 100. Cu toate acestea, scorul general al regiunii a scăzut față de anul trecut din cauza instabilității crescânde din țări precum Germania și Irlanda, care au fost zguduite de proteste perturbatoare, se arată în studiu.
Cea mai mare îmbunătățire din toate regiunile a fost observată în Europa de Est, aflată pe locul al patrulea, pe baza scorurilor obținute în domeniul învățământului superior și al asistenței medicale.
Printre cele mai mari mișcări din clasament se numără Budapesta, care a primit un scor de 92 și a urcat șapte locuri, ajungând pe poziția 32.
Belgradul și Bucureștiul (ambele cu un scor de 74,5) au urcat șase și, respectiv, cinci locuri, ocupând împreună poziția 94.
În ceea ce privește cele mai mari scăderi, opt orașe din Europa de Vest au coborât în clasament. Dublinul a înregistrat cel mai abrupt declin, coborând șapte locuri până pe poziția 39.
Orașele germane au înregistrat, în general, cele mai slabe scăderi, Munchen coborând șase locuri până pe poziția 27, împreună cu Hamburg, care a coborât cinci locuri.
Stuttgart, Berlin și Dusseldorf au coborât în clasament, la fel ca Bruxelles și Barcelona. Cea mai mare scădere a fost înregistrată de Tel Aviv, care a coborât 20 de locuri, de pe 92 pe 112, din cauza unor scoruri mai mici la capitolul stabilitate, ca urmare a impactului războiului din Gaza, precum și a loviturilor în categoriile cultură și mediu și infrastructură.
