Raportul Institutului Kiel: cine a ajutat mai mult Ucraina: Europa sau Statele Unite

15/04/2025

News

Asistența totală alocată de Europa Ucrainei începând din 2022 se ridică la 138 de miliarde de euro (157 de miliarde de dolari), cu 23 de miliarde de euro (26 de miliarde de dolari) mai mult decât SUA, conform unui raport din 15 aprilie al Institutului Kiel pentru Economia Mondială, Ukraine Aid Tracker.

Astfel, procentual, Europa are o asistență totală cu 20% peste cea a Statelor Unite.

Totuși, SUA continuă să dețină un avantaj în ceea ce privește ajutorul militar – totalul său de 65 de miliarde de euro (74 de miliarde de dolari) devansează Europa cu 1 miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) – dar diferența se reduce, deoarece Washingtonul nu a mai alocat un nou pachet de ajutor de la 9 ianuarie, încă în timpul administrației Biden, notează Kyiv Independent.

Președintele american Donald Trump nu a acordat încă un nou ajutor Ucrainei, în timp ce încearcă să negocieze o încetare a focului și să restabilească relațiile cu Moscova.

Președintele american și-a justificat parțial reticența față de acordarea de noi ajutoare susținând că Europa a donat mult mai puțină asistență Ucrainei, estimând în același timp ajutorul SUA la 350 de miliarde de dolari, afirmații infirmate de raportul Institutului Kiel.

În martie, noua administrație chiar a suspendat pentru scurt timp toată asistența militară și de informații aprobată anterior de Biden pentru a face presiuni asupra Kievului în vederea acceptării unui acord privind resursele minerale.

Prin urmare, asistența SUA pentru Ucraina a stagnat de la preluarea mandatului de către Trump, în timp ce Europa și-a menținut constant sprijinul. Ucraina s-a confruntat anterior cu un decalaj atât de lung în ceea ce privește noile alocări de ajutor din partea SUA la începutul anului 2024, când o aripă a Partidului Republican aliniată lui Trump a blocat asistența în Congres.

Ajutorul european: țările nordice și baltice au dat mai mult

Cercetătorii au evidențiat mai multe pachete recente de ajutor european, inclusiv cea mai mare tranșă de asistență acordată până în prezent de Suedia, în valoare de 1,6 miliarde de dolari, și noul sprijin acordat de Germania, Regatul Unit, Norvegia și Danemarca.

La 11 aprilie, în cadrul celui de-al 27-lea summit Ramstein, ministrul britanic al apărării, John Healey, a anunțat că aliații – fără a include SUA – s-au angajat să acorde Kievului peste 21 de miliarde de euro (23,8 miliarde de dolari) sub formă de asistență nouă în domeniul securității.

Ucraina a intensificat apelurile pentru un nou ajutor, în special în domeniul apărării aeriene, în timp ce Rusia își continuă atacurile neîncetate împotriva orașelor ucrainene și respinge armistițiul temporar susținut de Kiev și Washington în martie.

„Recenta pauză în ajutorul SUA crește presiunea asupra guvernelor europene pentru a face mai mult, atât în ceea ce privește asistența financiară, cât și militară”, a declarat Taro Nishikawa, șeful proiectului Ukraine Support Tracker la Institutul Kiel.

Cercetătorii au subliniat, de asemenea, disparitatea dintre diferitele țări europene. Unele dintre cele mai mari economii occidentale, cum ar fi Franța, Italia sau Spania, au alocat ponderi mult mai mici din PIB-ul lor decât țările nordice și țările baltice, se arată în raport.

Timișoara//Un român infectat cu virusul West Nile, este internat în stare gravă la spital, deși nu a călătorit în afara țării

Un bărbat în vârstă de 57 de ani se află internat în stare gravă la Secția de Terapie Intensivă a Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara, după ce a fost diagnosticat cu virusul West Nile.

Pacientul s-a prezentat inițial sâmbătă la spitalul cu simptome precum febră și urinare frecventă. La acel moment, medicii i-au prescris un tratament cu antibiotic, însă nu au considerat necesară internarea, așa că bărbatul a plecat acasă, notează Știrile Pro TV.

Pentru că starea sa nu s-a îmbunătățit, a revenit la spital trei zile mai târziu. De această dată, a fost internat, însă pe parcursul nopții simptomele s-au agravat.

Rezultatele analizelor de laborator au confirmat că bărbatul este infectat cu virusul West Nile. Direcția de Sănătate Publică (DSP) a demarat o anchetă epidemiologică pentru a stabili cum s-a produs infectarea, în condițiile în care pacientul nu a mai călătorit în afara țării de mai mult de un an.

Virusul West Nile este transmis prin înțepătura țânțarilor.

În cele mai multe cazuri, infecția este asimptomatică sau se manifestă ușor, cu febră și dureri de cap, dar formele severe pot duce la complicații neurologice, mai ales în cazul persoanelor vulnerabile.

În lipsa unui vaccin, medicii recomandă populației să ia măsuri de protecție împotriva înțepăturilor de țânțari – cum ar fi utilizarea plaselor la ferestre, purtarea hainelor cu mâneci lungi și evitarea zonelor cu multe insecte, mai ales în sezonul cald.

Trump nu exclude o întâlnire cu Zelenski la Roma, ambii președinți vor fi prezenți la funeraliile Papei

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, nu a exclus posibilitatea unei întâlniri cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Roma, unde ambii lideri urmează să participe la funeraliile Papei Francisc. Declarația lui Trump a fost preluată de agenția dpa vineri, 25 aprilie, scrie DW.

„Este posibil”, a răspuns Trump la întrebarea privind o eventuală întrevedere cu Zelenski la Roma, pentru a discuta despre condițiile încetării războiului. Întâlnirea precedentă dintre cei doi lideri, care a avut loc la Washington, s-a încheiat cu un schimb de replici tensionat în public.Cu o zi înainte, vorbind despre negocierile privind Ucraina, Trump a afirmat că are „un termen propriu” pentru atingerea unui acord. „Ne dorim să se întâmple rapid. Avem un termen limită. După aceea, abordarea noastră va fi cu totul alta”, a spus el, fără a preciza exact despre ce perioadă este vorba.„Nu vă imaginați ce presiune punem asupra Rusiei. Exerciți o presiune imensă asupra Rusiei”, a declarat Trump, răspunzând la o întrebare despre ce concesii așteaptă din partea Kremlinului. „Să oprească războiul. Să înceteze ocuparea întregii țări – este o concesie destul de mare”, a adăugat el.Într-un interviu pentru revista Time, președintele american a declarat că SUA „au avut discuții foarte bune cu Moscova” și că sunt „foarte aproape de un acord”. Promisiunea sa de a pune capăt războiului din Ucraina încă din prima zi a mandatului a fost, în cuvintele sale, o „exagerare simbolică”: „Evident, oamenii înțeleg că a fost spus în glumă, dar a fost spus și că acest lucru va lua sfârșit”, a subliniat Trump.De asemenea, astăzi, președintele american Donald Trump a declarat că peninsula Crimeea va „rămâne cu Rusia”.Amintim că agenția Reuters a publicat conținutul propunerilor oficiale prezentate de trimisul special al Casei Albe, Steven Witkoff, în cadrul negocierilor de la Paris din 17 aprilie. Potrivit documentului, SUA promit Ucrainei „garanții solide de securitate”, oferite de un grup de state europene și neeuropene. Totodată, Ucraina nu va mai urmări aderarea la NATO, dar va putea urmări integrarea în Uniunea Europeană.Se prevede un acord de încetare permanentă a focului între Moscova și Kiev și inițierea unui dialog tehnic privind aplicarea acestuia. Planul mai prevede că SUA vor recunoaște de jure controlul Rusiei asupra Crimeei, regiunii Lugansk, precum și asupra zonelor ocupate din regiunile Zaporojie, Donețk și Herson. Ucraina ar urma să recupereze teritoriile din regiunea Harkov, iar centrala de la Zaporojie va fi administrată de SUA, cu un mecanism de control indirect din partea Kievului. De asemenea, Ucraina va avea „acces liber” pe fluviul Nipru și control asupra istmului Kinburn.Reuters a publicat și propunerile de răspuns formulate de Ucraina și mai multe state europene. Acestea cer „garanții solide de securitate, inclusiv din partea SUA”, similare articolului 5 al Tratatului NATO, pe perioada în care nu există consens privind aderarea Ucrainei la Alianță. Totodată, se afirmă că orice discuție teritorială trebuie amânată până la încetarea completă și necondiționată a focului. Public, Volodimir Zelenski a respins recunoașterea anexării Crimeei și transferul controlului centralei de la Zaporojie către SUA.

Rusia și SUA discută despre reluarea negocierilor directe între Moscova și Kiev. Ce spune Kremlinul după noua vizită a emisarului lui Trump

Președintele rus Vladimir Putin și emisarul american Steve Witkoff au avut vineri, la Moscova, o întâlnire de trei ore în care au discutat posibilitatea reluării negocierilor directe între Rusia și Ucraina, a anunțat Kremlinul, potrivit AFP și The Guardian, preluat de hotnews.ro

Consilierul prezidențial Iuri Ușakov a calificat discuțiile drept „constructive și foarte utile”.„A avut loc o conversație de trei ore, care a fost constructivă și foarte utilă”, a declarat Ușakov, citat de agențiile de presă rusă.

El a spus că s-a discutat despre „posibilitatea reluării negocierilor directe între reprezentanții Federației Ruse și cei ai Ucrainei”.

Întâlnirea a fost cea de-a patra între Vladimir Putin și Steve Witkoff de la instaurarea administrației Trump la Casa Albă.D

iscuțiile au vizat și un plan propus de Statele Unite pentru încheierea conflictului, iar Kremlinul susține că, în urma întâlnirii, diferențele dintre pozițiile Washingtonului și Moscovei cu privire la războiul din Ucraina „s-au redus”.

Nu au fost oferite detalii despre conținutul planului propus de partea americană, însă vineri Bloomberg a transmis că emisarul american va discuta la Moscova despre o solicitare-cheie din partea Statelor Unite, anume ca Rusia să accepte dreptul Ucrainei de a-și dezvolta propria armată și propria industrie de apărare, dotate corespunzător, ca parte a unui eventual acord de pace.

Acest punct contrazice cerința exprimată în mod repetat de Kremlin, potrivit căreia Ucraina ar trebui să fie „demilitarizată” ca precondiție pentru încheierea conflictului.

Ca parte a unui proiect de acord discutat în primele săptămâni de război, Putin a propus impunerea unor limite stricte în ceea ce privește dimensiunea viitoare a armatei ucrainene, o măsură despre care criticii au afirmat că ar fi lăsat-o neajutorată în fața amenințărilor viitoare.

Aceste propuneri ar fi dus la reducerea la mai mult de jumătate a dimensiunii armatei ucrainene. Numărul de tancuri, artilerie și lansatoare de rachete ar fi fost, de asemenea, redus.