După ce prezentatorul TV din România a divorțat oficial de Diana, mama celor doi copii ai săi, Lidia Buble e în culmea fericirii. Interpreta se bucură că a trecut din postura de amantă în cea de iubită.
Fiind întrebată dacă va îmbrăca degrabă rochia de mireasă, Lidia a declarat că Răzvan încă nu a cerut-o în căsătorie, dar nu exclude posibilitatea de a ajunge în faţa altarului alături de el.
„Eu întotdeauna am fost veselă. O doamne, ce întrebare îmi pui! Cred că e prea devreme. Nu, nu m-a cerut în căsătorie, încă nu. Abia s-au încheiat nişte socoteli”, a declarat Lidia Buble pentru emisiunea „Un show păcătos”, de la Antena 1.
Diana Șoșoacă are interdicție de intrare pe teritoriul Ucrainei. Pe ce perioadă se întinde sancțiunea
Serviciul de Securitate al Ucrainei i-a interzis intrarea în țară liderei Partidului SOS România, Diana Șoșoacă. Informația a fost transmisă pe canalul de Telegram al serviciului ucrainean, scrie agenția rusă de presă TASS.
„SBU a interzis intrarea timp de trei ani șefei partidului „SOS România” Diana Iovanovici Șoșoacă”, se arată în comunicat.
„Serviciul de Securitate a interzis intrarea în Ucraina timp de trei ani pentru șefa partidului prorus SOS România Diana Iovanovici-Șoșoacă, care susține războiul Rusiei împotriva Ucrainei”, se arată în comunicat.
„Potrivit Serviciului ucrainean de Securitate, politiciana îi scrie lui Putin scrisori în care laudă invazia la scară largă a Federației Ruse și cere confiscarea statului nostru”, se arată în comunicatul citat de Interfax Ucraina.
În postare se arată că politiciana „susține Rusia și pune sub semnul întrebării suveranitatea națională a Ucrainei”.
„Este de remarcat faptul că Iovanovici-Șoșoacă pune la îndoială, de asemenea, suveranitatea națională și frontierele recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei, în special în regiunile sale de vest și sud-vest. În plus, în timpul aparițiilor sale publice în România și în alte țări ale UE, aceasta răspândește în mod regulat narațiunile Kremlinului”, mai scrie Interfax Ucraina.
Preşedintele SOS România, Diana Şoşoacă, a afirmat, referitor la interdicţia de a intra pe teritoriul Ucrainei, că acest lucru îi era interzis şi înainte, dar că nu dă ”doi bani pe interdicţia lor”. ”Am fost informată că există o ameninţare foarte serioasă şi iminentă la adresa vieţii mele prin faptul că Serviciul Secret al Ucrainei SBU a ieşit în faţă cu acest anunţ”, a susţinut ea, potrivit News.ro.
”Eram interzisă şi înainte. Având în vedere că statul Ucraina nu există, că este un stat artificial şi a cărui putere ilegală şi neconstituţională îmi discriminează românii din Bucovina de Nord, Bugeac, Hotin şi Maramureşul istoric, ignor şi nu dau doi bani pe interdicţia lor. Eu voi intra oriunde, oricând, oricum pe pământul nostru românesc din Bucovina de Nord. Bucovina de Nord este România! Iar ăştia ce se dau a fi stat ucrainean au demonstrat azi că sunt neofascişti şi criminali. Jos Zelenski! Trăiască Bucovina liberă şi unită cu patria mamă România”, a scris Şoşoacă pe pagina sa de Facebook.
Statele membre UE au aprobat o plată de aproape 3,5 miliarde de euro pentru reconstrucția Ucrainei
Consiliul Uniunii Europene a dat undă verde luni celei de-a treia plăţi către Kiev, în valoare de aproape 3,5 miliarde de euro, din fondurile Mecanismului pentru Ucraina, constând în granturi şi împrumuturi nerambursabile. Banii sunt proiecte de reconstrucție și modernizare. Obiectivul principal al acestui mecanism este acela de a sprijini stabilitatea macrofinanciară, redresarea, reconstrucţia şi modernizarea Ucrainei, a declarat Consiliul într-un comunicat preluat de Agerpres și citat de digi24.ro.
Cu această plată, Ucraina a primit în total până acum aproape 20 de miliarde de euro prin acest mecanism intrat în vigoare în urmă cu un an. Consiliul a concluzionat luni că Ucraina a îndeplinit condiţiile necesare stabilite pentru a primi o plată suplimentară din acest fond. Mai exact, comunicatul subliniază că autorităţile de la Kiev au demonstrat implementarea a 13 măsuri concrete, inclusiv aprobarea reformelor pentru creşterea utilizării energiei regenerabile, creşterea autonomiei organismului de reglementare în domeniul energiei sau simplificarea procedurilor de trecere a frontierei în conformitate cu normele europene. De asemenea, a fost adoptată o strategie de dezvoltare agricolă şi rurală (inclusiv eliminarea minelor terestre din zonele agricole) şi au fost continuate lucrările de întocmire a unei liste a materiilor prime strategice şi critice.
„Planul Ucraina” prezintă intenţiile în ceea ce priveşte redresarea, reconstrucţia şi modernizarea ţării, precum şi un calendar al reformelor pe care Kievul intenţionează să le realizeze în următorii patru ani ca parte a procesului său de aderare la UE. Mecanismul pentru Ucraina, care a intrat în vigoare pe 1 martie 2024, intenţionează să ofere finanţare stabilă de până la 50 de miliarde de euro sub formă de subvenţii şi împrumuturi, pentru a sprijini redresarea, reconstrucţia şi modernizarea Ucrainei în perioada 2024-2027. Din această sumă, până la 32 de miliarde de euro sunt destinate sprijinirii reformelor şi investiţiilor planificate în cadrul „Planului Ucraina”, ale căror plăţi sunt condiţionate de respectarea de către Kiev a unei serii de condiţii prestabilite. De la intrarea sa în vigoare, Mecanismul pentru Ucraina a plătit deja 6 miliarde de euro sub formă de finanţare punte, 1,89 miliarde de euro sub formă de prefinanţare şi două tranşe de aproximativ 4,2 miliarde de euro, respectiv 4,1 miliarde de euro.
Miniștrii de externe ai UE discută despre planul de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de zeci de miliarde de euro
Miniștrii de externe ai Uniunii Europene urmează să discute luni, la Bruxelles, la Consiliul Afaceri generale (CAE), o nouă inițiativă care ar putea furniza Ucrainei un ajutor militar în valoare de zeci de miliarde de euro, informează dpa citat de Agerpres.ro.
Șefa diplomației europene Kaja Kallas a propus ca Ucraina să primească un ajutor între 20 și 40 de miliarde de euro, potrivit unor informații aflate de dpa. Statele membre ar urma să contribuie la această sumă în funcție de forța lor economică.
Pentru a preîntâmpina un eventual veto din partea anumitor guverne, participarea la această inițiativă este pe bază de voluntariat, se menționează într-un text al corpului diplomatic al UE văzut de dpa.
Ungaria a respins în trecut ajutorul militar al UE pentru Ucraina, calificându-l drept inutil și apreciind că nu face altceva decât să prelungească războiul.
Nu este de așteptat ca miniștrii de externe să ajungă la un acord asupra acestei inițiative, au declarat diplomați, care au sugerat că vor fi necesare alte negocieri între șefii de guvern. Liderii UE urmează să se întâlnească joi pentru următorul lor summit.
Pentru unele țări, precum Germania, sprijinul propus de Kallas nu va reprezenta o problemă. Berlinul a aprobat deja ajutoare în valoare totală de 4 miliarde de euro pentru acest an, urmând ca la această sumă să mai fie adăugate alte 3 miliarde de euro.
Totuși, alte țări mari precum Franța, Italia și Spania vor trebui să-și sporească semnificativ sprijinul pentru Ucraina dacă vor ca respectiva lor contribuție la acest fond să fie proporțională cu puterea lor economică.
În afara promisiunilor de ordin financiar, inițiativa stabilește totodată o țintă pentru țările participante de a livra Kievului două milioane de unități de muniție de artilerie în acest an.
Un alt subiect pe agenda reuniunii de luni include relațiile UE cu SUA, politica blocului comunitar față de Iran și situația din Orientul Mijlociu.
O conferință privind Siria urmează să înceapă imediat după reuniunea CAE, la orele 14:00 GMT, cu obiectivul de a mobiliza mai mult sprijin pentru populația siriană din interiorul țării distruse de război și pentru refugiații sirieni din străinătate.
