Interpretul are în garderobă mai multe costume mulate, care îi scot în evidență formele corpului. Însă, hainele în care a fost îmbrăcat recent la un concert a stârnit mai multă forfotă în rândul fanelor.
Lui Lazarev, trebuie să recunoaștem, îi place să intimideze fetele, demonstrând ce are în chiloței. Recent, acesta a postat o fotografie de pe plajă, în dreptul căreia a scris:
„Cred că toate fetele s-au uitat „acolo”. Ai-ai.”
Olanda a dezvăluit noi informații despre incidentul care a dus la descalificarea lui Joost Klein de la Eurovision 2024, scrie The Independent citat de digi24.ro.
Joost Klein a fost descalificat de la Eurovision 2024 cu câteva ore înaintea de finala de sâmbătă seară, după ce poliția a primit o plângere de comportament necorespunzător la adresa artistului, făcută de o femeie din echipa de producție. Organizatorul Eurovision, European Broadcasting Union (EBU), a lansat un comunicat de presă în care anunța că „atât timp cât au loc cercetările, ar fi nepotrivit ca Joost Klein să continue să participe la concurs”. AVROTROS, operatorul care se ocupă de participarea Olandei la concursul Eurovision, a comunicat că a propus EBU „mai multe soluții” la incident. Incidentul s-a produs în timpul semifinalelor de joi, 9 mai, iar compania olandeză de televiziune a explicat ce s-a întâmplat. Potrivit AVROTROS, Joost Klein „a spus de mai multe ori că nu dorește să fie filmat”, iar apoi „a făcut o mișcare amenințătoare înspre camera de filmat”. AVROTROS adaugă că „Joost nu a atins-o pe operatoarea camerei de filmat”. EBU a confirmat că „în mod contrar față de anumite relatări sau speculații de pe rețelele de socializare, în incident nu a fost implicat alt artist sau membru al vreunei delegații”. După ce Joost Klein a fost descalificat, AVROTROS a anunțat că „a găsit pedeapsa foarte aspră și disproporționată”, spunând „Susținem bunele maniere – să nu fim înțeleși greșit – însă, după părerea noastră, descalificarea este o pedeapsă disproporționată față de acest incident”. Explicând decizia luată, EBU a revenit și a anunțat că „menține o politică de toleranță zero față de comportamentul nepotrivit în cadrul evenimentului și intenționează să ofere un mediu sigur pentru toți angajații implicați în concurs”. „În acest context, comportamentul lui Joost Klein la adresa unui membru al echipei reprezintă o încălcarea a regulilor Eurovision”.
Peisajul din tabloul „Gioconda” de Leonardo da Vinci a stârnit dezbateri nesfârşite, unii istorici de artă sugerând că priveliştea a fost imaginară şi idealizată, iar alţii susţinând că există diverse legături cu anumite locuri din Italia, scrie stirileprotv.ro.
Acum, un geolog şi istoric de artă renascentistă crede că a rezolvat în sfârşit misterul uneia dintre cele mai faimoase picturi din lume. Ann Pizzorusso şi-a combinat cele două domenii de expertiză pentru a sugera că Leonardo a pictat mai multe caracteristici recognoscibile ale oraşului Lecco, situat pe malul lacului Como, în regiunea Lombardia din nordul Italiei.
Pizzorusso a comparat podul lui Leonardo, lanţul muntos şi lacul din „Mona Lisa” cu podul Azzone Visconti din Lecco, din secolul al XIV-lea, cu Alpii de sud-vest care domină zona şi cu Lacul Garlate, despre care se ştie că a fost vizitat de Leonardo în urmă cu 500 de ani.
„Asemănările sunt de netăgăduit”, a spus ea. „Sunt atât de încântată de acest lucru. Chiar simt că este un home run”.
Teoriile anterioare au inclus o afirmaţie din 2011 potrivit căreia un pod şi un drum din Mona Lisa aparţin oraşului Bobbio, un orăşel din nordul Italiei, şi o descoperire din 2023 potrivit căreia Leonardo ar fi pictat un pod în provincia Arezzo.
Dar concentrarea asupra podului, a spus ea, nu a fost suficientă. „Podul arcuit era omniprezent în toată Italia şi Europa şi multe dintre ele arătau foarte asemănător. Este imposibil să identifici un loc exact doar pornind de la un pod. Toţi vorbesc despre pod şi nimeni nu vorbeşte despre geologie.
„Geologii nu se uită la picturi, iar istoricii de artă nu se uită la geologie”, a adăugat ea. „Istoricii de artă au spus că Leonardo şi-a folosit întotdeauna imaginaţia, dar puteţi da acest tablou oricărui geolog din lume şi va spune ceea ce spun eu despre Lecco. Chiar şi un non-geolog poate vedea acum asemănările”.
Ea a remarcat că rocile din Lecco sunt calcaroase şi că Leonardo şi-a reprezentat rocile într-o culoare alb-cenuşie – „ceea ce este perfect, pentru că acesta este tipul de rocă de acolo”. Ea a adăugat că, spre deosebire de Lecco, nici Bobbio şi nici Arezzo nu au un lac: „Aşa că avem dovezi cu adevărat perfecte la Lecco”.
Cercetările sale anterioare despre Leonardo au implicat studierea ambelor versiuni ale Fecioarei de pe stânci – cea din Luvru de la Paris şi replica din Galeria Naţională din Londra. Până în 2010, Galeria Naţională a crezut că cea pe care o deţinea era în principal opera unor asistenţi, dar, după ce a restaurat-o, a declarat că este posibil ca Leonardo să fi pictat el însuşi întregul tablou.
Analiza lui Pizzorusso a vegetaţiei şi geologiei din peisajul din jurul figurilor centrale a relansat dezbaterea. Ea a concluzionat: „Botanica din versiunea de la Luvru este perfectă, prezentând plante care ar fi prosperat într-o grotă umedă şi întunecată. Însă plantele din versiunea londoneză sunt inexacte. Unele nu există în natură”.
Ea a remarcat că Leonardo le-a insuflat întotdeauna elevilor săi importanţa reprezentării exacte a naturii. Pentru ultimele sale cercetări despre „Mona Lisa”, a vizitat Lecco, mergând pe urmele lui Leonardo: „Ştim din caietele sale că a petrecut mult timp explorând zona Lecco şi teritoriul aflat mai la nord”.
Michael Daley, director al organizaţiei ArtWatch UK, a declarat despre concluziile lui Pizzorusso: „Pentru că are cunoştinţe ştiinţifice de bună credinţă, atunci când observă lucruri la Leonardo – cel mai ştiinţific artist din toate timpurile – acestea sunt importante.
„Istoricii de artă speculează cu toţii cu privire la locul în care a fost pictată „Mona Lisa”. Oricine vede un pod crede că a fost acolo. Dar Pizzorusso a fixat în mod convingător locaţia cu dovezi ale prezenţei lui Leonardo în zonă, geologia acesteia şi, desigur, un pod”.
Jacques Franck, un fost consultant al Luvru pentru Leonardo, a declarat: „Nu mă îndoiesc nicio secundă că Pizzorusso are dreptate în teoria sa, având în vedere cunoaşterea perfectă a geologiei ţării italiene – şi mai precis a locurilor în care Leonardo a călătorit în timpul vieţii sale, care ar putea corespunde peisajului muntos din Gioconda”.
În acest weekend, Pizzorusso şi-a prezentat dovezile la o conferinţă de geologie din Lecco. „Sunt euforică în legătură cu aceste descoperiri şi există o posibilitate aproape certă ca Leonardo să fi pictat exact din locul în care se desfăşoară conferinţa noastră”, a spus ea.
Cel puțin 16 persoane au murit marți dimineață în regiunea andină Ayacucho, în sud-estul Peru, după ce un autobuz a căzut într-o prăpastie, potrivit autorităților, transmite AFP citat de hotnews.ro.
Autobuzul cu etaj transporta aproximativ 40 de pasageri și făcea legătura între capitala Lima şi Ayacucho, notează Agerpres.
Autobuzul a căzut în prăpastia adâncă de o sută de metri şi a aterizat pe acoperişul său.
Operaţiunile de salvare au fost întârziate de o cădere de grindină, a declarat presei şeful Biroului Avocatului Poporului la Ayacucho, Wiber Vega.
Accidentele rutiere sunt frecvente în Peru din cauza vitezei excesive, a stării proaste a drumurilor, a lipsei de semnalizare şi a lipsei de control din partea poliţiei.
Potrivit Ministerului Transporturilor de la Lima, 3.138 de persoane au murit în 2023 în accidente de circulaţie în ţară, 70% din cauza unor factori umani precum oboseala sau incompetenţa şoferului.