UE încearcă să umple golul lăsat de USAID, pe măsură ce țările europene își reduc bugetele

15/04/2025

News

Organizațiile non-guvernamentale europene avertizează că urmează „câțiva ani dificili”, pe măsură ce nevoile umanitare în creștere se confruntă cu fonduri tot mai mici alocate națiunilor aflate în dificultate, se arată într-o analiză The Guardian. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât, pe lângă desființarea Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), și reducerile „foarte regretabile” ale bugetelor europene pentru ajutorare contribuie, de asemenea, la o lipsă de sprijin pentru cele mai fragile state ale lumii, avertizează deputații europeni, dar și reprezentanții organizațiilor caritabile, scrie digi24.ro.

Isabella Lovin, vicepreședinte al Comisiei pentru dezvoltare a Parlamentului European, a declarat că reducerile USAID vor avea „consecințe dramatice în întreaga lume”. Ea a catalogat, de asemenea, deciziile recente ale statelor membre ale UE de a-și reduce bugetele de ajutor drept „ regretabile” și „greșite” și a adăugat că ar fi imposibil ca UE să umple golul lăsat de desființarea Agenției americane pentru Dezvoltare Internațională.

„Dacă ne gândim la securitatea și stabilitatea globală, atunci UE și statele sale membre trebuie să investească în democrație, în eradicarea sărăciei, în sprijinirea comunităților și a cetățenilor din țările în curs de dezvoltare. Aceasta este o modalitate de a preveni conflictele și de a preveni migrația involuntară și instabilitatea”, a declarat Lövin, fost ministru suedez al Dezvoltării Internaționale.

Germania, cel mai mare donator din UE, care a direcționat 0,79% din venitul său național către asistența pentru dezvoltare în străinătate, în 2023, este pe cale să își reducă bugetul pentru ajutor sub guvernul lui Friedrich Merz, conform unui acord de coaliție anunțat săptămâna trecută, care evită orice promisiune de a menține obiectivul de cheltuieli de 0,7% al ONU. Guvernul german și-a redus bugetul pentru ajutor cu 1,6 miliarde de euro în 2023 și cu încă 1 miliard de euro în 2024, potrivit Concord, un grup de organizații non-guvernamentale destinate dezvoltării.

Franța, Italia și Spania au fost, de asemenea, printre majoritatea țărilor UE care au redus ajutorul pentru dezvoltare în 2024, comparativ cu anul precedent, arată The Guardian. Și în afara UE, Marea Britanie este pe cale să își ducă bugetul de ajutor la cel mai scăzut nivel de când au început înregistrările în acest sens, estimându-se că va cheltui doar 0,23% din venitul național, în 2027, pentru ajutorare. Charlotte Slente, secretarul general al Consiliului danez pentru refugiați, una dintre cele mai mari organizații non-guvernamentale din Europa, a îndemnat guvernul britanic să se gândească din nou la decizia sa de a reduce bugetul de ajutor pentru a finanța apărarea.

„Securitatea nu este doar hardware, securitatea este și putere soft. Și dacă nu investești în probleme umanitare și în sprijinul populațiilor care au nevoie de ajutor, s-ar putea să vezi mai multe conflicte, mai multe strămutări, mai multă insecuritate”, a spus ea. Organizația condusă de Slente a prevăzut o creștere de 6,7 milioane de persoane strămutate până la sfârșitul anului 2026, care se vor adăuga celor 122,6 milioane de persoane din întreaga lume, forțate să își părăsească locuințele din cauza conflictelor, a tulburărilor politice sau a dezastrelor provocate de climă.

Efecte globale în urma desființării USAID

La câteva ore de la preluarea mandatului, Donald Trump a anunțat înghețarea imediată, pentru 90 de zile, a întregii asistențe externe a SUA, inclusiv a peste 40 de miliarde de dolari pentru proiecte internaționale, prin intermediul USAID. Conform Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, SUA era cel mai mare donator de ajutoare din lume, cheltuind 65 de miliarde de dolari pentru asistența oficială pentru dezvoltare în 2023, adică 0,24% din venitul său național. Pentru Consiliul danez pentru refugiați, impactul a fost instantaneu.

USAID a furnizat o cincime din finanțarea sa, contribuind la 24 din cele 40 de programe ale sale, cum ar fi asistența în numerar pentru persoanele înfometate din Sudan, combaterea malnutriției infantile în Camerun și deminarea în Columbia.

De la reduceri de fonduri, organizația a trecut la concedieri. A renunțat la 1.400 de persoane angajate, „dintre care multe lucrează pe piețe ale muncii unde nu este foarte ușor să găsești noi locuri de muncă”, a declarat Slente. Consiliul estimează că 2 milioane de persoane nu vor putea fi contactate ca urmare a reducerilor USAID. „Este fără precedent în istoria de 70 de ani a organizației noastre să avem reduceri efectuate în acest mod”, a spus Slente.

„Toate acestea au fost întrerupte de la o zi la alta, ceea ce înseamnă că unele dintre persoanele strămutate intern în Afganistan, care doresc acum să se întoarcă în satele lor, nu mai pot face acest lucru, deoarece nu există apă potabilă sigură sau instalații sanitare disponibile”, a spus ea. Slente și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „golul imens” care se creează între ajutorul de urgență și programele de dezvoltare economică, care ar putea lăsa în urmă milioane de oameni săraci care nu se încadrează în niciuna dintre categorii. Ea a sugerat că țările cele mai susceptibile de a fi trecute cu vederea sunt statele fragile care „poate că nu au nevoi umanitare imediate”, dar nu au guverne stabile, atractive pentru donatorii occidentali interesați de proiecte de infrastructură.

Ea a adăugat: „Cred că există riscul ca toată lumea să se târască în acel colț în care salvează vieți din nou și din nou, fără să construiască reziliența populațiilor; de exemplu, prin furnizarea de sprijin pentru ca oamenii să fie capabili să își susțină propriul trai”.

Eurodeputații vor proiecte de sprijinire a democrației și a egalității de gen în țările subdezvoltate

În schimb, eurodeputatul ecologist Isabella Lovin, fost vicepremier suedez, a criticat accentul pus pe ajutorul orientat către accesul UE la materii prime, energie și controlul migrației, și anume portalul global, răspunsul blocului comunitar la inițiativa chineză „Belt and Road”. Lansat în 2021, portalul global își propune să strângă 300 de miliarde de euro în fonduri publice și private, pe parcursul a cinci ani, pentru a dezvolta proiecte de infrastructură în țările mai puțin dezvoltate.

„Unele dintre aceste proiecte pot fi bune, dar nu puteți derula aceste proiecte în zonele și țările afectate de conflicte, în țările cel mai puțin dezvoltate și în țările fragile. Pentru că acolo nu există siguranța investițiilor și, prin urmare, întreprinderile nu vor merge acolo”, a spus ea. Uniunea Europeană a stabilit pentru 2022 un buget de 1,5 miliarde de euro pentru ajutor umanitar.

Roma, sub „asediul” celor care vor participa la funeraliile papei. 2.000 de jurnaliști acreditați! Mormântul suveranului pontif va putea fi vizitat de duminică

Roma și Vaticanul vor primi sute de mii de credincioşi şi VIP-uri, inclusiv preşedintele american Donald Trump, în condiţii de maximă securitate, pentru înmormântarea Papei Francisc de sâmbătă, transmite AFP, preluată de Agerpres, scrie digi24.ro.

Locuitorii și vizitatorii, de asemenea, se vor confrunta în următoarele săptămâni cu un flux sufocant de oameni care vor dori să participe la funeralii, dar și la conclavul cardinalilor-electori care vor alege noul Suveran Pontif.

Credincioşii se vor putea reculege „începând de duminică dimineaţă” la mormântul papei Francisc din Bazilica Santa Maria Maggiore din centrul Romei, a anunţat joi directorul biroului de presă al Vaticanului, Matteo Bruni, relatează AFP, preluată de News.ro. Sicriul papei va fi transferat în bazilica papală sâmbătă la prânz, după funeraliile care vor avea loc în Piaţa Sfântul Petru. În ciuda cozilor lungi, aproximativ 61.000 de credincioşi au intrat deja în Bazilica Sfântul Petru pentru a-şi lua rămas bun de la papă. Sicriul său a fost adus aici miercuri dimineaţă, a fost lăsat deschis şi expus în faţa altarului mare al bazilicii.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat joi că România va fi în doliu național sâmbătă, ziua în care papa Francisc va fi înmormântat. „O zi de doliu național în România, în memorie a sanctității sale Papa Francisc, sâmbătă, pe 26 aprilie, chiar în ziua funeraliilor de la Vatican. Este o decizie ce arată respectul profund pentru deschiderea sa totală și căldura arătată permanent românilor. Ca orice creștin am simțit că prezența sa a fost o binecuvântare pentru întreaga umanitate”, a spus Ciolacu la începutul ședinței de Guvern.

ACTUALIZARE 12:15 Papa Francisc a fost un lider extrem de puternic şi foarte important pentru România, a declarat, joi, preşedintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, care a transmis un mesaj de condoleanţe, la moartea Suveranului Pontif, la Nunţiatura Apostolică de la Bucureşti, informează Agerpres.

„Curajul şi bunătatea Sanctităţii Sale să inspire în continuare pe toţi românii. Ne amintim cu mare emoţie vizita istorică a Sanctităţii Sale în România, care de asemenea a fost un eveniment foarte important pentru toţi românii. Cu toate că România este o ţară majoritar ortodoxă, vizita Sanctităţii Sale a însemnat extrem de mult pentru toţi românii, pentru toată România. Ne amintim cu mare emoţie acest lucru şi ne dorim ca Dumnezeu să îl odihnească între cele sfinte, aşa cum merită”, a arătat şeful Senatului. O carte de condoleanţe pentru oficialităţi este deschisă în interiorul Nunţiaturii Apostolice de la Bucureşti. Cartea de condoleanţe este expusă alături de un portret al Papei Francisc. Mai mulţi diplomaţi au transmis mesaje de la deschiderea acestei cărţi de condoleanţe, care va fi accesibilă până vineri seara.

ACTUALIZARE 11:00 Papa Francisc a făcut, înainte de moartea sa, survenită luni, o donaţie personală în beneficiul deţinuţilor, în valoare de 200.000 de euro, „ultimele sale posesiuni”, după cum a declarat miercuri episcopul Benoni Ambăruş, responsabil cu pastoraţia penitenciarelor şi cu caritatea la Roma, transmite agenţia EFE, preluată de Agerpres.

„A donat 200.000 de euro din contul personal”, a declarat Ambăruş, miercuri, presei italiene. Potrivit detaliilor, această donaţie a fost destinată unei fabrici de paste din centrul de detenţie pentru minori Casal del Marmo din Roma. „I-am spus că avem o ipotecă mare pentru această fabrică de paste şi, dacă am putea-o acoperi, am scădea preţul pastelor, am vinde mai mult şi am putea angaja mai mulţi băieţi”, a adăugat el. „El a răspuns: ‘Aproape am rămas fără bani, însă mai am ceva în cont’. Şi mi-a dat 200.000 de euro”, a spus Ambăruş, care a subliniat activitatea Papei Francisc în beneficiul deţinuţilor în timpul papalităţii sale.

ACTUALIZARE 10:45 Aproximativ 2.000 de jurnalişti au obţinut acreditări de la Vatican în ultimele două zile pentru a acoperi funeraliile Papei Francisc şi conclavul pentru alegerea unui nou suveran pontif, transmite miercuri ANSA care citează surse de la Vatican, scrie Agerpres. Acestora li se adaugă cei aproximativ 500 de corespondenţi de presă care acoperă în mod obişnuit Sfântul Scaun pentru diferite organisme de presă internaţionale.

Le evenimentele de la Vatican şi-au anunţat prezenţa şi numeroşi lideri internaţionali, printre care preşedintele SUA Donald Trump, preşedintele francez Emmanuel Macron, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva şi preşedintele argentinian Javier Milei, regii Belgiei şi Spaniei, prinţul William şi premierul Keir Starmer al Regatului Unit, precum şi lideri cheie ai Uniunii Europene.

ACTUALIZARE 10:30 În cadrul întâlnirii cu jurnaliștii, directorul Sălii de Presă a Sfântului Scaun, Matteo Bruni, a informat că miercuri, cu începere de la ora 17:00, în Sala Nouă a Sinodului a avut loc a doua Congregație generală a cardinalilor, la care au participat 103 cardinali, potrivit Vatican News.

Întâlnirea a început cu rugăciunea de invocare a Duhului Sfânt Veni, Sancte Spiritus, urmată de o rugăciune de pomenire a papei Francisc. În cadrul reuniunii, au depus jurământul cardinalii care încă nu-l rostiseră, în conformitate cu Constituția apostolică Universi Dominici Gregis.

De asemenea, a fost aprobat programul pentru Sfintele Liturghii de pomenire a papei Francisc, așa-numitele Novendiali. Reuniunea s-a încheiat la ora 18. 30. Joi, 24 aprilie, la ora 09:00, a început cea de-a treia Congregație generală. Până sâmbătă, la bazilica papală Santa Maria Maggiore, în fiecare seară, cu începere de la ora 21:00, are loc rugăciunea Rozariului pentru papa Francisc, mai precizează Vatican News. Potrivit rapoartelor autorităților, miercuri, 23 aprilie, între orele 11:00 și 19: 30, aproximativ 20.000 de credincioși au mers la bazilica San Pietro să-i aducă un omagiu Sfântului Părinte Francisc.

Panică în Franța după ce un elev a înjunghiat patru adolescenți într-un liceu

Un elev de liceu înarmat cu un cuţit a intrat joi în școala Notre-Dame-de-Toutes-Aides din Nantes, oraş din vestul Franţei, a pătruns în două săli de clasă diferite şi a înjunghiat cel puţin patru elevi. Una dintre victimele înjunghiate, o fată, a murit din cauza rănilor suferite, informează BFMTV, potrivit Agerpres citat de digi24.ro.

ACTUALIZARE 16:50 Cel puțin un elev a fost ucis și alte trei persoane rănite, a transmis poliția, menționând că atacatorul a fost arestat.

Atacatorul a fost imobilizat în cele din urmă de profesori înainte ca poliţia să ajungă la faţa locului. Agresorul este un elev de 15 ani din clasa a X-a a liceului, care nu figura în dosarele poliţiei. La prânz, el a urcat la etajul al doilea al şcolii şi l-a înjunghiat pe primul elev, înainte de a coborî şi de a înjunghia cel puţin trei adolescenţi.

Ministrul de interne Bruno Retailleau este aşteptat să viziteze şcoala în cursul după-amiezii, potrivit BFMTV.

„Vladimir, OPREȘTE-TE!”: Trump îi cere lui Putin să înceteze atacurile asupra Kievului și să încheie acordul de pace cu Ucraina. Ce a scris într-o postare

Președintele american Donald Trump l-a criticat joi pe Vladimir Putin, pe rețeaua sa socială, după ce Rusia a lovit Kievul cu rachete și drone peste noapte, notând „Vladimir, OPREȘTE-TE!”, scrie digi24.ro.

„Nu sunt încântat de loviturile rusești asupra KIEV. Nu sunt necesare și vin într-un moment foarte prost. Vladimir, OPREȘTE-TE! 5000 de soldați mor pe săptămână. Hai să ÎNCHEIEM Acordul de Pace”, a scris Trump într-o postare pe rețeaua Truth Social, la o zi după ce a afirmat că liderul ucrainean împiedică negocierile de pace pentru încheierea războiului Rusiei în Ucraina.

Atunci când a fost întrebat despre loviturile rusești asupra Kievului în cadrul unei conferințe de presă mai devreme joi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia continuă să lovească „obiective militare și adiacente”. Reproșul adresat de Trump lui Putin a urmat criticilor aduse miercuri lui Volodimir Zelenski pentru că a declarat că Ucraina nu va recunoaște ocuparea Crimeei de către Rusia – o poziție de lungă durată a Kievului. „Această declarație este foarte dăunătoare pentru negocierile de pace cu Rusia”, a spus Trump într-o postare pe rețeaua socială. Trump, care s-a certat cu Zelenski într-o întâlnire dezastruoasă, din martie, în Biroul Oval, a declarat că Crimeea a fost pierdută cu ani în urmă „și nici măcar nu este un punct de discuție”.