Viața de lux a soțiilor de fotbaliști! Au genți care costă milioane

Aceste femei nu simt criza. Orice balon în poartă, lansat de soții lor, înseamnă o nouă piesă de milioane în garderoba soțiilor. Cititorii au rămas șocați să afle cu ce cadouri s-au făcut soțiile fotbaliștilor ruși.

separator

Pavel Mamaev, în vârstă de 27 de ani, a mers cu iubita în Dubai. Acolo a fericit-o cu o gentuță care costă un milion de ruble rusești, cca 13.600 de dolari.

gdfgr ghrdtr grdgrd htyfty khuiju
tgrdtrt

Un rus, cu un venit mediu pe piață, ar trebui să lucreze 138 de ani ca să adune bani pentru un inel marcă Graff, pe care îl primește în dar o soție de fotbalist.

hygyt hyt jhuy jytugy jyuyu
khuiju nyuyu trrtre try5ty tyt
uytuty uyu yhtfyt ytryt yuy
yuyyty

Într-un liceu din Londra, profesorii au fost înlocuiţi de inteligenţa artificială

Pregătirea pentru examene cu ajutorul inteligenţei artificiale (AI) şi nu cu un profesor: un liceu privat din Londra a demarat un astfel de experiment, iniţiativă privită cu circumspecţie de o cercetătoare în domeniul AI, relatează AFP citat de stirileprotv.ro.

David Game College, o unitate de învăţământ privată situată în centrul Londrei, a lansat acest proiect-pilot în urmă cu circa şase luni pentru tinerii care se pregătesc pentru examenele GCSE. Este prima clasă de acest fel din Regatul Unit.

”Învăţământul va fi transformat de AI. Nu mai e nicio îndoială”, a declarat directorul adjunct al şcolii, John Dalton. El a dorit să preia conducerea în acest domeniu.

Platforma ”controlează” felul în care elevii îşi însuşesc cursurile şi furnizează instituţiei ”informaţii despre obiceiurile lor de învăţare”, a explicat el.

Şapte elevi fac parte deocamdată din acest proiect-pilot. Într-o mică sală de clasă, aceştia au la dispoziţie calculatoare de pe care pot accesa programul.

În locul profesorilor, elevii sunt asitaţi de ”antrenori pedagogici”, care sunt calificaţi ca profesori, dar nu cunosc conţinutul diferitelor materii. Rolul lor este mai degrabă de a-i ghida pe elevi în utilizarea sistemelor de inteligenţă artificială.

Ei îi susţin, de asemenea, în obţinerea de competenţe non-tehnice, cum ar fi aptitudini pentru a lua parte la dezbateri.

”Lider mondial”

Potrivit lui John Dalton, la rândul său profesor de biologie, AI poate evalua cunoştinţele unui elev ”cu o precizie superioară faţă de un profesor mediu” şi permite o predare mai personalizată. Poate contribui, de asemenea, la reperarea unor lacune în cunoştinţele elevilor.

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a promis la jumătatea lunii ianuarie că va face din regatul Unit ”liderul mondial” în domeniul inteligenţei artificiale. El a anunţat un plan de acţiune care ar urma să atragă companii, investitori şi să dinamizeze o economie aflată în dificultate.

Guvernul de la Londra spune că AI i-ar putea ajuta pe profesori să-şi organizeze lecţiile şi să corecteze lucrări de control. A dezvoltat propriul instrument, un asistent pentru lecţii denumit ”Aila”, adaptat la programa şcolară britanică.

Pentru Rose Luckin, o profesoară de la universitatea londoneză UCL care studiază utilizarea AI în educaţie, proiectul-pilot de la David Game College este un ”caz unic”.

Ea îşi pune întrebări asupra capacităţii AI de a preda ”în ansamblu matematica, engleza, biologia, chimia şi fizica”.

Cercetătoarea se întreabă de asemenea dacă ”educaţia socială” pe care o aduce de obicei o sală de clasă se poate realiza ”suficient” prin intermediul acestui program, chiar dacă responsabilii proiectului-pilot afirmă că elevii dispun de mai mult timp pentru a interacţiona cu colegii lor.

”Nu vreau să fiu foarte negativă, căci dacă nu încercăm aceste instrumente, nu vom vedea cum funcţionează”, a spus ea.

Ea a mai precizat şi că AI va ”transforma” rolul profesorilor. Dar este încă ”imposibil” de ştiut în ce sens se va întâmpla acest lucru.

Profesoara speră că David Game College va evalua dacă AI ”are un impact pozitiv sau negativ”.

”Mai eficace”

Massa Aldalate, o elevă în vârstă de 15 ani, spune că a fost vrăjită de acest program.

”La început, aveam dubii”, a explicat ea, aşezată pe un scaun rotativ în sala de clasă. ”Dar este mult mai eficace dacă vreţi cu adevărat să vă atingeţi obiectivele”, a continuat adolescenta.

Sala de clasă tradiţională nu-i lipseşte ”cu adevărat”.

În ceea ce priveşte cursurile de engleză, una dintre materiile ei preferate, eleva se gândea că trebuia să aibă un profesor în faţa ei”. Dar ”a funcţionat”, a spus ea. ”Voi răspundeţi la întrebări şi totul are logică”, a explicat ea.

Unul dintre principalele sindicate din învăţământ în Marea Britanie, National Education Union, a apreciat faptul că guvernul pune accentul pe formarea profesorilor cu ajutorul instrumentelor digitale.

Secretarul general al sindicatului, Daniel Kebede, a subliniat însă că această ambiţie ar trebui să se traducă prin ”importante investiţii” pentru dotarea acestor unităţi cu tehnologia necesară.

Rose Luckin a subliniat că programul de la David Game College este ”elitist”, întrucât costurile anuale sunt de 27.000 de lire sterline (32.120 euro), cu peste 10.000 de lire sterline în plus faţă de taxele medii de şcolarizare din şcolile private britanice.

Accesul inegal la tehnologie este, de altfel, una din ”provocările” AI, a mai spus ea. 

Putin refuză să poarte negocieri de pace cu Zelenski 

Liderul rus Vladimir Putin a susținut într-un interviu pentru televiziunea de stat rusă că agresiunea militară împotriva Ucrainei s-ar putea încheia în cel mult „două luni”, dacă nu ar exista sprijinul occidental. Președintele rus a subliniat totodată că nu vrea să discute cu Volodimir Zelenski, pe care l-a numit „ilegitim”, scrie adevarul.ro

Liderul de la Kremlin a susținut într-un interviu difuzat de televiziunea de stat din Rusia că  este deschis la discuții privind negocierile de pace, dar nu și conducerea de la Kiev. În același timp, președintele rus a respins posibilitatea unor discuții directe cu șeful statului ucrainean Volodimir Zelenski, pe care l-a numit „ilegitim”, pentru că mandatul său a expirat.

Vladimir Putin a mai evocat un decret prin care Volodimir Zelenski a exclus, în octombrie 2022, orice negocieri atât timp cât Vladimir Putin se află la putere. Decretul avenit în urma anexării mai multor regiuni de către Rusia. 

Liderul de la Kremlin a apreciat însă că este posibil să se găsească „un mijloc juridic” prin care să fie organizate negocieri, dacă Kievul vrea acest lucru, însă a punctat că , „pentru moment, noi nu vedem o astfel de voinţă”. 

„Nu pot exista, nu vor rezista o lună dacă banii și, în general, muniția se epuizează. Totul s-ar termina într-o lună și jumătate sau două luni”, a mai spus Putin, potrivit Rossiya 1.

În ceea ce privește temerile că Rusia ar putea ataca și alte state europene după Ucraina, Vladimir Putin a spus că cei care susțin asta urmăresc să îi „intimideze pe proprii cetățeni ca să facă bani pe spinarea lor. Asta se întâmplă pentru că economiile lor se prăbușesc și calitatea vieții scade”. 

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat însă că este pregătit să aibă o conversație telefonică cu președintele american Donald Trump, iar Moscova așteaptă semnalul din partea Washingtonului că și acesta este gata. 

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, l-a acuzat pe Vladimir Putin că încearcă să-l manipuleze pe Donald Trump, după ce acesta a salutat revenirea republicanului la putere și a declarat că este pregătit de negocieri asupra Ucrainei.

 Ministrul Afacerilor Externe rus a anunțat luni, 27 ianuarie, că până în acest moment Moscova nu a avut nicio discuţie cu noua administraţie condusă de Donald Trump şi nici nu există vreun acord de dialog între cei doi preşedinţi, deşi amândoi şi-au declarat disponibilitatea.

Tot mai multe întreprinderi din Uniunea Europeană folosesc tehnologii AI

În anul 2024, 13,5% dintre companiile din Uniunea Europeană cu 10 sau mai mulți angajați au folosit tehnologii AI pentru afacerile lor, o creștere de 5,5 puncte procentuale față de 2023, scrie evz.ro.

Danemarca (27,6%), Suedia (25,1%) și Belgia (24,7%) sunt țările care se laudă cu cele mai mari procente de companii cu 10 sau mai mulți angajați care utilizează tehnologii AI în procesele lor de producție.

În coada clasamentului de folosire a inteligenței artificiale în industrie și servicii se află România (3,1%), Polonia (5,9%) și Bulgaria (6,5%).

Italia se oprește la un procent de 8,2%, în creștere cu trei puncte procentuale față de 5,05% înregistrat în 2023. Datele cu privire la folosirea AI de către companii au fost publicate recent de Eurostat.

În toate țările UE s-a înregistrat o creștere a ponderii întreprinderilor care utilizează tehnologii AI, comparativ cu 2023, Suedia înregistrând cea mai mare creștere (14,7%), urmată de Danemarca (+12,4%) și Belgia (+10,9%).Creșteri modeste au fost înregistrate în schimb în Portugalia (+0,8%), România (+1,6%) și Spania (+2,1%).

Informația și comunicarea este sectorul în care AI a fost utilizată cel mai mult în 2024 (48,72% din afaceri), urmată de sectorul serviciilor profesionale, științifice și tehnice (cu 30,53%). În toate celelalte activități economice, ponderea întreprinderilor care adoptă AI este mai mică de 16%.

Procentul variază de la 15,45% (activități imobiliare) la 6,09% (locuințe și construcții).

Ce tipuri de tehnologie folosesc companiile din UE

În ceea ce privește tipul de tehnologie deinteligență artificială folosită de companii, analiza limbajului scris (text mining) a fost cea mai utilizată în 2024, fiind adoptată de 6,9% dintre companii.

A doua tehnologie AI cea mai folosită a fost generarea limbajului scris sau vorbit (generarea limbajului natural), folosită de 5,4% dintre companii (+3,3% față de 2023), urmată de conversia limbajului vorbit într-un format care poate fi citit de mașină (recunoaștere vocală), utilizat de 4,8% dintre companii (+2,2%).

Lera Kudreavțeva s-a băbit. Ținuta ciudată în care a sărbătorit Revelionul!
Articolul anterior
Ce culoare de ruj se poartă în 2016!
Articolul următor
Close menu