Volodimir Zelenski se pregătește de alegeri. Ucraina ar putea organiza un scrutin în această vară, scrie The Economist

31/03/2025

News

Guvernul de la Kiev ia în calcul scenariul unui acord de încetare a focului pe frontul războiului cu Rusia, în perioada Paștelui, condiționat de organizarea de alegeri în Ucraina în această vară, scrie digi24.ro cu referire la publicația britanică The Economist,

FOTO: Tetiana Dzhafarova/Pool Photo via AP

Volodimir Zelenski ar încerca să profite de creșterea în sondaje, mai ales după cearta cu Trump din Biroul Oval, pentru a obține un al doilea mandat. Nu este deocamdată clar cum se vor putea organiza alegerile, pentru că acestea nu pot avea loc pe timpul legii marțiale, dar există planuri pentru ca scrutinul să aibă loc în această vară.

La Kiev, pumnale sunt ascuțite în jurul lui Zelenski. Timp de luni de zile, președintele ucrainean s-a confruntat cu presiuni intense din străinătate: din partea lui Vladimir Putin, care i-a pus la îndoială legitimitatea fără nici o urmă de ironie, și din partea lui Donald Trump, care a repetat punctele de vedere ale președintelui rus. Ambii par să fi fost iritați de încăpățânarea lui Zelenski.

Cei doi lideri mondiali l-au împins să organizeze alegeri în mijlocul războiului, crezând fără îndoială că alegătorii ucraineni le vor face favoarea de a-l destitui. În urmă cu două luni, se credea că Volodimir Zelenski era categoric împotriva organizării unui scrutin. Dar tratamentul rușinos pe care i l-a aplicat Trump în prima săptămână a lunii martie i-a îmbunătățit ratingul, după cum reiese dintr-un sondaj comandat de The Economist, și pare să îi fi schimbat calculele. În prezent, se fac pregătiri serioase pentru ca Volodimir Zelenski să se prezinte în fața electoratului pentru a doua oară, iar alegerile ar urma să aibă loc foarte curând.

Surse guvernamentale citate de The Economist afirmă că Volodimir Zelenski a convocat o reuniune săptămâna trecută pentru a-și însărcina echipa cu organizarea unui vot după o încetare completă a focului, pe care americanii cred că o pot impune până la sfârșitul lunii aprilie (duminica Paștelui, 20 aprilie, ar avea o anumită rezonanță). Prima confirmare a unui astfel de armistițiu ar putea surveni în perioada premergătoare sau în data de 5 mai, termenul limită pentru un vot parlamentar de prelungire a legii marțiale, care expiră pe 8 mai.

Anularea legii marțiale este o primă etapă necesară pentru a începe un proces electoral. Sursele diferă cu privire la calendarul exact, dar majoritatea spun că Zelenski vizează vara. Legea ucraineană prevede cel puțin 60 de zile pentru campania electorală, astfel încât alegerile ar putea avea loc cel mai devreme la începutul lunii iulie. Dar unele surse spun că este nevoie de trei luni pentru campania electorală: aceasta este perioada despre care autoritățile electorale ar fi declarat parlamentului că au nevoie să reconstituie listele electorale în mijlocul războiului.

Poroșenko preconizează alegeri în intervalul august – octombrie

Petro Poroșenko, liderul celui mai mare partid de opoziție de la Kiev și un dușman declarat al Zelenski, preconizează că alegerile ar putea avea loc „oricând, din august până în octombrie”. El susține că, de fapt, campania a început cu decizia controversată a lui Zelenski de a-l pune sub sancțiuni în februarie. Măsura ar fi fost legată de procesul său de lungă durată pentru presupusă trădare, dar unii cred că vizita lui Poroșenko în America la începutul lunii februarie – unde s-a întâlnit cu unii dintre oamenii lui Trump – a aprins fitilul.

Fostul președinte spune că asistenții lui Zelenski l-au avertizat să nu meargă, dar a atribuit acest lucru „schizofreniei… și paranoiei” lor. Sancțiunile erau menite să facă două lucruri, continuă el: să excludă candidatura sa și să îl avertizeze pe Valeri Zalujnîi, fostul general de frunte al Ucrainei și singurul om cu șanse bune de a-l învinge pe Zelenski dacă acesta decide să candideze.

O sursă guvernamentală de rang înalt afirmă în privat că Poroșenko „își supraestimează și își subestimează importanța”. Fostul președinte nu reprezintă o amenințare serioasă, dar aversiunea veninoasă a lui Zelenski față de Poroșenko a accelerat decizia privind sancțiunile.

Acest oficial crede că Zelenski va încerca să își surprindă rivalii cu alegerile din iulie, sperând că un calendar scurt îi va permite să candideze fără opoziție. O astfel de turnură nu ar fi doar în beneficiul președintelui, susține sursa: „O campanie lungă ar destrăma țara”. De fapt, un vot în grabă riscă să înrăutățească relațiile deja tensionate dintre biroul prezidențial puternic și centralizat și restul lumii politice ucrainene.

Ce spune opoziția

Liderii opoziției insistă că un vot rapid este imposibil, indicând o mulțime de obstacole logistice. Obținerea unei încetări a focului viabile la timp pentru 8 mai ar fi destul de dificilă, spune Serhii Vlasenko, un deputat de rang înalt al partidului Batkivșcina. Găsirea unei modalități prin care milioane de alegători aflați în străinătate, în tranșee sau în regiunile ocupate de Rusia să poată vota ar fi „și mai dificilă”. O soluție ar fi utilizarea aplicației pentru smartphone Diia, foarte apreciată de guvern. Dar aceasta ar ridica probleme de transparență.

Orice schimbare ar însemna modificarea constituției, necesitând o majoritate de două treimi în parlament. Acest lucru ar fi dificil, având în vedere că partidele de opoziție sunt împotriva votului în timp de război. Motivele nu sunt doar tehnice: acestea spun că pentru a avea alegeri corecte este nevoie mai întâi de desființarea propagandei și cenzurii din timpul războiului.

Trump și Putin s-ar putea să nu mai vrea alegeri rapide, dacă asta înseamnă victoria lui Zelenski

The Economist comentează că este posibil ca Vladimir Putin și Donald Trump să nu dorească acum alegeri rapide. Se presupune că amândoi au cerut un scrutin, crezând că va duce la îndepărtarea lui Zelenski. Având în vedere că calculele s-au răsturnat, s-ar putea să nu stea liniștiți în timp ce el își va accelera drumul către un al doilea mandat.

Putin deține multe dintre atuuri în acest caz. Dronele și rachetele sale ar putea face imposibilă anularea legii marțiale – ca să nu mai vorbim de organizarea unui vot. Dar mulți cred că alegerile l-ar putea ajuta pe Putin să destabilizeze Ucraina, chiar dacă Zelenski va câștiga. Un ofițer de informații prezice că instabilitatea internă va fi un risc mai mare pentru Ucraina în 2025 decât luptele de pe front. O campanie electorală ar permite rușilor să își intensifice campania de influență: „Se vor folosi de liderii de opinie, de soldați și de opoziție pentru a-și îndeplini ordinele”.

Lucrurile nu vor deveni mai ușoare pentru următorul președinte al Ucrainei, oricine ar fi el și oricând ar fi ales, comentează publicația britanică. Diplomația precipitată a lui Trump ar putea duce la un acord de pace prost și la resentimente. În timp, unii ucraineni ar putea solicita un guvern mai dur, mai militarist. Cu toate defectele sale, Zelenski depinde prea mult de aprobarea populară pentru a deveni vreodată un adevărat dictator. Oricine ar veni după el ar putea fi mai puțin circumspect.

Vladimir Putin a pus ochii pe trei state din Europa

Tensiunile cresc în Balcanii de Vest, „celălalt punct fierbinte” al Europei,după Ucraina. David Lammy, ministrul de Externe ale Marii Britanii, vede „mâna lungă a rușilor”, scrie stirileprotv.ro.

În timp ce atenția Europei a fost concentrată asupra Ucrainei, tensiunile din Balcanii de Vest mocnesc, iar liderii din regiune – precum și din Marea Britanie – se tem că președintele rus Vladimir Putin va profita de acest moment pentru a exploata în continuare liniile de falie din fosta Iugoslavie.

Balcanii de Vest sunt descriși drept „celălalt punct fierbinte” de către personalități din eșaloanele superioare ale guvernului britanic – și, având în vedere că tensiunile sunt acum mai mari, Marea Britanie face presiuni pentru ca toate cele șase state din regiune să adere la UE pentru a se feri de influența Rusiei.

„În acest moment, cu războiul din Europa și văzând mâna lungă a interferenței rusești și în regiune, ai fi un prost dacă ți-ai lua ochii de la Balcanii de Vest, unde există încă probleme moștenite care nu au fost încă depășite”, a declarat ministrul britanic de externe David Lammy pentru POLITICO în timpul unei vizite în regiune săptămâna trecută.

„Interesele lui Putin aici sunt de a menține regiunea destabilizată. Este în interesul său să țină la limită țările care alcătuiesc Balcanii de Vest, să aibă o populație destabilizată și să poarte un război cibernetic și hibrid.”

Toate cele șase state din Balcanii dxe Vest încearcă să devină state membre ale UE, un proces îndelungat în care geopolitica poate fi la fel de importantă ca îndeplinirea sarcinilor de aliniere. Acestea se confruntă cu provocări semnificative, atât pe plan intern, cât și cu vecinii lor. Bosnia și Herțegovina, de exemplu, a fost împinsă în criză, în timp ce liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik,se confruntă cu pericolul arestării pentru politicile sale separatiste. Între timp, Serbia acuză Kosovo că își reprimă minoritatea sârbă, în timp ce Kosovo acuză Serbia pentru violențele de pe teritoriul său.

Atât experții în politică externă, cât și miniștrii se tem că Kremlinul va încerca să profite de tensiunile etnice și religioase adânc înrădăcinate pentru a alimenta noi tulburări în Balcani, consolidând interesele Rusiei și creând și mai multe probleme în curtea din spate a UE.

„În acest moment, ele trebuie să avanseze sau vor continua să fie terenul de joacă al Rusiei”, a declarat un oficial britanic, sub protecția anonimatului, pentru a discuta chestiuni pe care nu au fost autorizați să le comenteze public. Există acum „o oportunitate destul de redusă” în care statele balcanice trebuie să nu mai zăbovească înainte ca Bruxelles-ul să fie în schimb preocupat de aderarea Ucrainei, au spus aceștia.

„Paradoxul este prezent aici”

Reprezentantul diplomației britanice crede că Serbia – în ciuda regreselor democratice, a apropierii de Rusia și a refuzului său continuu de a recunoaște Kosovo – dorește cu adevărat să adere la UE, un proces pe care l-a început în 2009.

„Dar există perspective diferite cu privire la modul de a ajunge acolo, cât de repede și cât de serios”, a declarat Lammy în timpul unui interviu în capitala sârbă Belgrad. „Și există o viziune alternativă, și aceasta este o viziune mai întunecată. Este o poziție care se referă la oligarhie, corupție, control puternic din partea statului, mult mai mult un stat polițienesc. Există și această viziune, iar aceste lucruri sunt contestate în această parte a lumii.”

Obstacolele uriașe pe care Serbia trebuie să le depășească pentru a adera la blocul comunitar sunt foarte vizibile pe străzile din Belgrad. Guvernul tot mai autoritar condus de președintele Aleksandar Vučić, este pus la grea încercare de un val de proteste de o amploare nemaiîntâlnită până acum în Serbia.

Sute de mii de persoane au mărșăluit împotriva corupției guvernamentale, în cadrul demonstrațiilor organizate de studenți din cauza prăbușirii unei copertine la o gară renovată din orașul Novi Sad, unde au murit 16 persoane în noiembrie. Ei continuă să blocheze zilnic drumurile și chiar și-au extins protestele pentru a contracara un proiect imobiliar de lux propus de ginerele președintelui american Donald Trump, Jared Kushner. Complexul hotelier urmează a fi edificat pe locul bombardării fostului minister iugoslav al apărării, un memorial al loviturilor aeriene ale NATO care au pus capăt războiului cu Kosovo în 1999. Studenții leagă acest plan de alte afaceri imobiliare pe care le consideră corupte. De asemenea, multe persoane din țară se simt dezgustate de faptul că familia Trump profită de un sit distrus de o campanie de bombardamente condusă de Washington.

Modelul descentralizat de organizare al studenților înseamnă că nu există un lider clar care să poată fi vizat de o represiune, iar autoritățile au fost acuzate că au folosit un tun sonic ilegal împotriva demonstranților. Belgradul a declarat, de asemenea, că serviciile de spionaj ale Rusiei au contribuit la răspunsul la tulburări.

Lammy susține că „suntem alături de oameni”, susținând acuzațiile privind utilizarea armei sonice în timpul unei întâlniri de miercuri cu Vučić la palatul său prezidențial. Ministrul de externe s-a aflat acolo pentru a semna o serie de acorduri cu dublul scop de a combate migrația ilegală și de a apropia Serbia de Occident.

Dar, într-o declarație făcută în fața televiziunilor, a fost clar că lui Vučić, nu i-a picat bine. „Nici măcar nu-mi trece prin cap să fac vreun comentariu cu privire la protestele și demonstrațiile din Marea Britanie, deoarece respect suveranitatea Marii Britanii”, a declarat el presei sârbe strict controlate de stat.

Vučić a negat, de asemenea, că ar fi fost folosită forța sau arme acustice împotriva protestatarilor.

Totuși, steagurile UE nu sunt fluturate la proteste. Studenții consideră că Bruxelles-ul a închis ochii la corupția endemică pe care o condamnă, în timp ce UE încearcă atât să îl aducă pe Vučić în sânul UE, cât și să obțină acces la zăcămintele de litiu din Serbia pentru producătorii de baterii pentru vehicule electrice.

Spre deosebire de alte părți din Balcani, aprobarea sârbilor pentru aderarea la UE nu pare copleșitoare, iar Rusia beneficiază în continuare de un sprijin larg. Procesul ar putea fi și mai dificil dacă țara trebuie să recunoască Kosovo ca o condiție pentru aderare. Graffiti-urile din Belgrad arată că „Kosovo este Serbia”. O negare a genocidului din 1995 de la Srebrenica a peste 8.000 de bărbați și băieți musulmani este vizibilă din Piața Republicii din centrul orașului. La fel de comune sunt și inscripțiile „fuck NATO fuck EU”.

Serbia a permis în mod discret ca muniția sa să ajungă în Ucraina, dar este una dintre cele două țări europene care nu sancționează Rusia. Conducerea sa pledează pentru aderarea la UE, dar menține, de asemenea, relații strânse cu Moscova și China, cu care Belgradul a aprofundat legăturile economice și militare. „Paradoxul este viu aici”, după cum a spus Lammy.

Armata rusă a declanșat ofensiva de primăvară în Ucraina

Ofensiva de primăvară a armatei ruse este deja în plină desfășurare, a declarat șeful armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, într-un interviu acordat presei ucrainene. Sîrski a confirmat astfel anunțul făcut la finalul lunii martie de către președintele Zelenski referitor la iminența declanșării ofensivei ruse în Ucraina. Astfel, conform lui Sîrski, în ultima săptămână, rușii și-au dublat, efectiv, acțiunile ofensive în Ucraina, scrie digi24.ro.

„Ofensiva asupra regiunilor Sumî și Harkov a început deja”, a spus Oleksandr Sîrski. „De la începutul agresiunii, inamicul și-a mărit efectivele de cinci ori. În fiecare lună, rușii își sporesc efectivele cu 8-9.000 de oameni, sau cu 120-130 de oameni într-un an. La 1 ianuarie, rușii aveau 603.000 de militari (în Ucraina), acum au deja 623.000”.

În același timp, șeful armatei ucrainene a spus că „situația nu s-a schimbat dramatic” pe linia frontului. „Inamicul continuă operațiunile sale ofensive cu scopul de a ne cuceri teritoriul, de a ne înfrânge trupele și de a avansa cât mai adânc. (Rusia) încearcă să cucerească complet regiunile Donețk, Luhansk și părți din regiunile Herson și Zaporojie și să creeze o zonă tampon pe teritoriul regiunilor Harkvo, Sumî și Cernihiv”.

În schimb, Sîrski a amintit că rușii dispun de o resursă de mobilizare de 5 milioane de persoane. „Dacă luăm în calcul resursa de mobilizare pregătită a inamicului – cei care au făcut serviciul militar, care au pregătire militară – ea este de aproximativ 5 milioane de oameni. Iar resursa totală de mobilizare este de 20 de milioane. Imaginați-vă potențialul lor”, a spus Sîrski.

Generalul Oleksandr Sîrski a mai arătat că, dacă la începutul războiului, rușii aveau o superioritate netă în materie de obuze trase (un raport de circa 10:1), în prezent forțele ucrainene au reușit să reducă acest raport la doar 2:1 în favoarea rușilor.

„Putem spune că am efectuat o serie de lovituri de mare succes, în cadrul operațiunilor de lovire în adâncimea teritoriulu inamic. Dacă vă amintiți, am reușit să lovim mai multe arsenale de muniții ale armatei ruse. După aceste lovituri, numărul de obuze de artilerie trase zilnic de inamic aproape s-a înjumătățit”, a declarat generalul ucrainean.

„Rușii trăgeau zilnic în jur de 40.000 de obuze. După loviturile noastre (asupra arsenalelor – n.r.), acest număr a scăzut dramatic, la circa 23.000 (de obuze/zi). Acum, el a ajuns la 27-28.000”. Generalul ucrainean a menționat rolul pe care îl joacă dronele în conflict și modul în care această armă a ajutat Ucraina să reducă avantajul Rusiei în materie de artilerie clasică.

„Am început să primim și drone cu fibră optică, prevăzute cu un cablu de 20 de kilometri care, în principiu, ne egalizează șansele cu inamicul. Sper ca, într-o lună, două sau trei , să reușim să creștem semnificativ și numărul de FPV-uri (drone kamikaze) cu fibră optică, ceea ce va priva, practic, inamicul (Rusia) de avantajele pe care le are în prezent”, a spus șeful armatei ucrainene, generalul Sîrski.

Articole din porțelan de colecție, cu certificate de autenticitate, dar nedeclarate la vama Leușeni

La data de 09 aprilie 2025, funcționarii postului vamal Leușeni au supus controlului de specialitate un mijloc de transport de model „Mercedes-Scania”, care se deplasa din Marea Britanie spre Republica Moldova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Șoferul, un conațional în vârstă de 35 de ani, a comunicat autorității vamale că transportă bagaje neînsoțite, menționând că toate bunurile sunt indicate în declarație.

În cadrul controlului vamal, în cala autocarului au fost depistate, în cutii de carton, 24 de articole din porțelan și figurine de colecție, nedeclarate. Este de menționat că bunurile erau însoțite de certificate autentice.

Valoarea lotului urmează a fi stabilită, însă, potrivit investigațiilor preliminare, prețul unui singur articol variază între 1 000 și 2 500 de euro.

Bunurile au fost ridicate, iar investigațiile pe caz continuă.