Xi Jinping: „China și UE trebuie (…) să reziste împreună practicilor unilaterale și de intimidare”

Unii dintre liderii blocului comunitar susțin îndepărtarea de SUA și crearea unor legături mai strânse cu diferiți parteneri globali, însă alții susțin că este mai bine ca UE să rămână aproape de Washington, scrie Politico și hotnews.ro

Președintele chinez Xi Jinping a propus Uniunii Europene să colaboreze cu Beijingul, pentru a o mișcare de rezistență în fața lui Donald Trump și a războiului comercial global al acestuia.

„China și UE trebuie să își îndeplinească responsabilitățile internaționale, să protejeze împreună tendința de globalizare economică și un mediu comercial internațional echitabil și să reziste împreună practicilor unilaterale și de intimidare”, a declarat Xi în timpul unei întâlniri cu premierul spaniol Pedro Sánchez la Beijing.

Washingtonul și Beijingul sunt implicate în prezent într-o escaladare a războiului comercial, cu China majorând vineri dimineața taxele vamale pentru importurilor americane la 125%, în semn de răspuns la măsurile luate deja de SUA.

În timp ce Trump a suspendat regimul tarifar cel mai sever pentru alte țări – inclusiv UE – China caută parteneri care să o ajute să contracareze imensa presiune comercială venită din partea Casei Albe.

Premierul Spaniei: „China este un partener fundamental pentru noi”

Sánchez a reluat apelul lui Xi pentru legături mai strânse între UE și superputerea asiatică într-un moment în care lumea se confruntă cu „provocări extraordinare”.

„Peisajul global complex face necesar să mizăm pe mai mult dialog, cooperare și o consolidare a relațiilor noastre cu alte țări și blocuri regionale”, a declarat premierul Spaniei, într-o referire voalată la războiul comercial global al lui Trump.

„China este un partener fundamental pentru noi atunci când vine vorba de a face față celor mai mari provocări ale lumii”, a adăugat el. „Schimbările climatice, dezvoltarea globală, lupta împotriva inegalității. Toate sunt probleme-cheie pentru noi”, a spus el.

Vizita premierului spaniol la Beijing a stârnit interesul Washingtonului, unde secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a comparat săptămâna aceasta încercările Madridului de a stabili relații comerciale mai strânse cu China cu „tăierea propriului gât”.

Sánchez a insistat că „politica externă a Spaniei nu este împotriva nimănui”, adăugând că țara sa este hotărâtă să joace un rol „activ” în promovarea relațiilor transatlantice „reciproc avantajoase”.

Pledoaria sa repetată pentru „fair-play în comerțul internațional” a fost însă văzută ca o critică a recentelor măsuri comerciale punitive ale lui Trump.

Dilema UE

Călătoria lui Sánchez evidențiază diviziunile din cadrul UE cu privire la modul în care blocul comunitar ar putea răspunde la taxele impuse de SUA, scrie Politico.

Unii dintre liderii blocului susțin îndepărtarea de SUA și crearea unor legături mai strânse cu diferiți parteneri globali, însă alții susțin că este mai bine ca UE să rămână aproape de Washington.

Prim-ministra italiană Giorgia Meloni, care insistă că Europa trebuie să păstreze o „abordare pragmatică, constructivă și deschisă” față de Casa Albă, urmează să călătorească la Washington săptămâna viitoare, unde-și va putea demonstra relația apropiată cu Trump.

Prim-ministrul Spaniei a declarat că a discutat cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu comisarul UE pentru comerț, Maroš Šefčovič, înainte de vizită. Vineri, publicația South China Morning Post din Hong Kong a relatat că liderii UE intenționează să se întâlnească cu Xi în China în luna iulie.

Ultimul summit de acest tip a avut loc la Beijing în 2023, iar protocolul ar impune în mod normal ca următoarea ediție să aibă loc la Bruxelles. Disponibilitatea UE de permite din nou Chinei să fie gazdă sugerează că liderii europeni sunt dornici să îl mulțumească pe Xi și să folosească summitul – care coincide cu cea de-a 50-a aniversare a stabilirii relațiilor UE-China – pentru a crea legături mai strânse cu Beijingul.

La Beijing, Xi a susținut relațiile strânse cu Spania, despre care a spus că sunt din ce în ce mai importante „cu cât situația internațională devine mai turbulentă și mai volatilă”. Potrivit lui Sanchez, cei doi lideri au vorbit despre cooperarea globală și despre hotărârea UE de a asigura o „pace justă” în Ucraina.

Hermes depășește Louis Vuitton şi devine cel mai valoros brand de lux din lume

Hermès a devenit cea mai valoroasă casă de lux din lume, depășind cu puțin LVMH. Din cauza declinului brusc generat de vânzările trimestriale dezamăgitoare, brandul condus de Bernard Arnault a alunecat pe locul doi, scrie hotnews.ro

Capitalizarea LVMH se ridică în prezent la 245 miliarde de euro, în timp ce a lui Hermès (-0,9% la 2.328 de euro) este de 246 miliarde de euro, scrie Il Sole 24 Ore, citat de Rador Radio România.

Baza de clienți extrem de bogați, exclusivitatea mărfurilor și producția strict controlată au permis casei de modă franceze Hermès, producătoare a faimoaselor genţi model Birkin, să facă față recentei încetiniri a sectorului de lux – care a fost afectat de regresul economiei chineze și a tarifelor americane – mai bine decât rivalii săi.

O exclusivitate s-a reflectat și pe piață: acțiunile se tranzacționează la 50 de ori câștigul, un multiplu mult mai mare decât orice alt brand de lux.

Astfel, Hermès a redus treptat decalajul de valoare de piață față de rivalul francez LVMH (Moët Hennessy – Louis Vuitton), deținut de Bernard Arnault.

Producătorul genţilor Kelly și Birkin „se bucură probabil de cea mai mare putere de stabilire a prețurilor, datorită dezirabilității de neegalat a mărcii sale”, potrivit Barclays, care spune că marca nu va trebui să crească prețurile la fel de mult ca rivalii pentru a compensa impactul taxelor lui Trump asupra marjelor sale de profit.

Mai mult, în timp ce Bernard Arnault a transformat grupul LVMH într-o companie cu peste 80 de mărci, producând genți, bijuterii și băuturi spirtoase de ultimă generație, Hermès a rămas un grup cu o singură marcă.În 2010, Arnault a achiziționat o acțiune în companie, sperând să o aducă în regatul său, însă avansurile i-au fost respinse de consiliul de administrație de la Hermès.

Fost preşedinte peruan condamnat la 15 ani de închisoare pentru spălare de bani. Alți trei foşti preşedinţi peruani implicați în această schemă de corupție, condamnați

Fostul preşedinte peruan Ollanta Humala, în vârstă de 62 de ani, a fost condamnat marţi la 15 ani de închisoare pentru spălare de bani în scandalul de corupţie legat de gigantul brazilian al construcţiilor Odebrecht, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

Ollanta Humala este al doilea dintre cei patru foşti preşedinţi peruani care a fost implicat în această vastă afacere care a dus după gratii zeci de lideri politici şi de afaceri din America Latină.

Condamnarea survine la mai bine de trei ani de la începutul procesului împotriva lui Humala, care a condus Peru din 2011 până în 2016. Apărarea a indicat imediat că va ataca decizia.

Soţia lui Ollanta Humala, Nadine Heredia, urmărită şi ea în acest dosar, a fost condamnată de asemenea la 15 ani de închisoare. Absentă la audiere, judecătorul a dispus arestarea acesteia.

În octombrie 2024, un alt fost preşedinte peruan Alejandro Toledo, în vârstă de 78 de ani, a fost condamnat luni de un tribunal din Lima la 20 de ani şi şase luni de închisoare pentru corupţie şi spălare de bani în scandalul gigantului din domeniul construcţiilor Odebrecht.

Potrivit procurorilor, fostul preşedinte peruan (2001-2006) a luat mită 35 de milioane de dolari de la compania cunoscută anterior sub numele de Odebrecht, în schimbul acordării unui contract pentru construirea drumului care leagă acum coasta de sud a Peru de o zonă amazoniană din vestul Braziliei.

El a susţinut că este nevinovat după dezvăluirile făcute în 2016 de grupul brazilian justiţiei americane despre un vast sistem regional de corupţie vizând obţinerea de contracte publice.

În acest dosar au fost implicați alți doi președinți din Peru, Pedro Pablo Kuczynski (2016-2018) şi Alan Garcia (2006-2011), care s-a sinucis în 2019, când era pe punctul de a fi arestat în legătură cu acest caz.

Zelenski a răbufnit după ce Witkoff a transmis că soluția pentru pace în Ucraina se învârte în jurul a „cinci teritorii”

Preşedintele Volodimir Zelenski a răspuns marţi unor declaraţii făcute de trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, care a vorbit despre „cele cinci teritorii” în jurul cărora gravitează cheia unui acord de pace cu Rusia, scrie news.ro

Witkoff s-a întâlnit săptămâna trecută cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg.Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat luni la Fox News că acordul de pace va include o reglementare a „aşa-numitelor cinci teritorii”, fără a preciza despre ce anume este vorba.

Anterior, într-un interviu cu Tucker Carlson, Witkoff a spus că „cea mai mare problemă în acest conflict sunt aşa-numitele patru regiuni”, dar când a început să le enumere, a enumerat cinci: „Donbas, Crimeea, Luhansk şi alte două”.

Unele declaraţii ale emisarului preşedintelui SUA cu privire la soluţionarea invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina au atras însă critici la Casa Albă şi în rândul republicanilor, inclusiv din partea trimisului lui Trump pentru Ucraina şi Rusia, generalul Keith Kellogg, potrivit Reuters, citată de News.ro.

„În ceea ce priveşte teritoriul, Ucraina este un stat suveran, iar toate teritoriile aparţin statului unitar Ucraina. Prin urmare, din nou, numai poporul Ucrainei poate vorbi despre teritoriile statului nostru. Şi ştiţi că, pentru noi, acestea sunt linii roşii – a recunoaşte orice teritoriu ocupat temporar ca fiind nu ucrainean, ci rusesc. Prin urmare, din nou, reprezentanţii în cauză discută despre probleme care nu sunt de competenţa lor”, a punctat marţi Zelenski în timpul unei conferinţe de presă cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Odesa, relatează Interfax-Ucraina.

Serghei Lavrov: Niciodată şi pentru nimic în lume, Rusia nu va face acest lucru…, Zelenski va trebui să accepte
Articolul anterior
Estonia a reținut un petrolier care se îndrepta spre Rusia
Articolul următor
Close menu