Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a susținut joi dimineață o conferință de presă la Bruxelles alături de Roberta Metsola, președintele Parlamentului European, în care a transmis că Finlandei și Suediei le revine sarcina de a decide dacă doresc sau nu să depună cerere pentru aderarea la NATO, scrie digi24.ro.
„Dacă vor decide să aplice, Finlanda și Suedia vor fi primite cu brațele deschise în NATO. Finlanda și Suedia sunt partenerii noștri cei mai apropiați”, a spus Stoltenberg.
La rândul său, lidera parlamentului European, Roberta Metsola, a transmis că legislativul UE va continua să ceară noi sancțiuni împotriva Rusiei, precum și aplicarea pachetelor actuale de sancțiuni într-un mod mai bun și mai eficient.
„Vom continua să discutăm despre acest lucru și la Strasbourg, săptămâna viitoare, dar în cazul nostru, acest parlament va continua să se bazeze pe impulsul acestei coordonări fără precedent pe care o avem, care este extrem de importantă, deoarece împărtășim valorile fundamentale și împărtășim apărarea noastră și dreptul Ucrainei de a se apăra”, a declarat Metsola.
Finlanda și Suedia își vor exprima împreună dorința de a adera la NATO în luna mai, au informat la începutul săptămânii ziarele Iltalehti din Finlanda și Expressen din Suedia.
În ciuda cooperării strânse cu Alianța Nord-Atlantică, îndeosebi de când Rusia a anexat Crimeea în 2014, ambele țări nordice au ales să rămână în afara organizației. Dar invadarea Ucrainei de către Rusia a forțat Suedia și Finlanda să examineze dacă neutralitatea lor militară este cel mai bun mijloc de a asigura securitatea națională.
Potrivit cotidianului Iltalehti, liderii Finlandei și Suediei plănuiesc să se întâlnească la data de 16 mai și după aceea să anunțe public planurile de a aplica pentru a se alătura NATO.
La rândul său, cotidianul suedez Aftonbladet a raportat, citând surse apropiate guvernului suedez, că SUA și Marea Britanie au promis Suediei o prezență militară sporită, exerciții militare mai aprofundate și sprijin „politic puternic” din partea țărilor NATO pentru procesul de aderare.
Rusia a transmis avertismente oficiale Suediei şi Finlandei asupra consecinţelor aderării la NATO
Săptămâna trecută, administraţia Vladimir Putin a transmis avertismente Suediei și Finlande referitoare la efectele eventualei integrări în Alianţa Nord-Atlantică, după cum afirma Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova.
„Noi am emis toate avertismentele, atât public, cât şi prin canale bilaterale. Suedia şi Finlanda cunosc aceste lucruri, nu vor trebui să fie surprinse de nimic, au fost informate despre tot, la ce vor conduce aceste decizii”, a declarat Maria Zaharova la postul Russia-24.
Cu câteva zile înainte, purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, susținea că extinderea NATO nu va aduce mai multă stabilitate în Europa.
Pe de altă parte,Statele Unite au transmis pe 15 aprilie că nu ar fi îngrijorate de faptul că o extindere a NATO ar face altceva decât să promoveze stabilitatea în Europa.
Înaintea invaziei militare, Moscova a criticat vehement intenţia Ucrainei de a deveni membră NATO şi a cerut garanţii de securitate din partea Alianţei Nord-Atlantice. NATO argumentează că nu are intenţii ofensive, ci doar o strategie defensivă.
NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.
În luna iunie este programat un summit NATO la Madrid, care va avea ca scop consolidarea coeziunii în cadrul Alianţei şi revizuirea conceptului său strategic pentru a face faţă provocărilor în materie de securitate.
