Iakov Djugaşvili, strănepotul lui Stalin, a declarat vineri că invazia Rusiei în Ucraina este „ilegală”, dat fiind faptul că autorităţile ruse nu au consultat populaţia atunci când au trimis trupe în ţara vecina, relatează EFE, potrivit Agerpres.
„Pentru a participa în acest război, forţele armate trebuiau să fie trimise pe câmpul de luptă de către organele de stat ale Rusiei, urmând instrucţiunile şi în numele poporului rus”, a declarat urmaşul dictatorului sovietic.
În acest sens, el a declarat că nici Duma de Stat şi nici Consiliul Federaţiei, cele doua camere ale parlamentului rus, nu au emis nici măcar „o singură lege sau o prevedere legală care să facă aluzie la război, la Ucraina sau la operaţiunea militară specială”.
Djugaşvili, care poartă acelaşi nume şi prenume ca fiul cel mare al lui Stalin, a subliniat că puţin contează că „o persoană care îl interpretează pe (preşedintele Vladimir) Putin a anunţat la televizor” începerea „operaţiunii militare speciale” (SVO) la 24 februarie 2022.
„Pe pagina web a preşedintelui nu există niciun document privind începerea SVO. Astfel, poporul rus nu a trimis forţele armate la război în Ucraina, nici direct, nici prin intermediul puterilor sale de stat”, a spus el.
În opinia sa, „în acest mod, oficialii doresc să evite orice lucru care i-ar putea asocia cu operaţiunea militară specială”.
„De ce? Am un singur răspuns. Vor să se sustragă de la răspunderea prevăzută în conformitate cu articolul 353 din Codul penal (planificarea, pregătirea, declanşarea sau desfăşurarea unui război de agresiune)”, a afirmat el.
Strănepotul lui Stalin, care se află în prezent la Moscova, a subliniat că acest articol prevede pedepse de până la 20 de ani de închisoare.
Acesta a evocat, cu referire la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea, că la 1 martie 2014 Consiliul Federaţiei (Senatul Rusiei) nu a avut nicio reţinere să precizeze unde şi de ce trimite trupe.
„În documentul din 22 februarie 2022 (Senatul) nu a avut curaj. De ce? Pentru că în 2014 acţiunile Rusiei au fost legale, iar în 2022 nu mai sunt”, a insistat el.
În plus, Iakov Djugaşvili i-a acuzat pe politicienii şi mass-media occidentale, interesate de înfrângerea Rusiei în război, că ascund faptul că poporul rus nu a autorizat armata sa să intervină militar în Ucraina.
„Ei ascund acest lucru poporului rus şi lumii doar pentru a prelungi acest război fratricid cât mai mult posibil”, susţine strănepotul lui Stalin.
Cât despre străbunicul său, Djugaşvili a asigurat că autorităţile folosesc numele lui Stalin, al Uniunii Sovietice şi Marelui Război Patriotic (1941-1945), episodul sovietic al celui de-al Doilea Război Mondial, în scopuri propagandistice.
Potrivit lui Djugaşvili, scopul este de a „convinge poporul rus că operaţiunea militară specială din Ucraina este la fel de justă ca Marele Război Patriotic”.
Liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, căutat de justiție, spune că se află la Moscova
Liderul politic al sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, căutat de justiția țării sale pentru atac la ordinea constituțională, a afirmat luni, 31 martie, că a ajuns la Moscova. Anunțul l-a făcut într-o înregistrare video filmată în fața mormântului Soldatului Necunoscut și difuzată pe platforma X, anunță Radio France Internationale.
„Am ajuns la Moscova. Încep fiecare dintre vizitele mele aici cu o vizită la Mormântul Soldatului Necunoscut”, a declarat președintele Republicii Srpska, entitatea sârbo-bosniacă, la patru zile după ce justiția bosniacă a cerut un mandat internațional de arestare pe numele său.
În mesajul său, care durează aproximativ două minute, el îl laudă de asemenea pe „liderul istoric (…) al poporului rus, Vladimir Putin”, dar nu face nicio referire la o posibilă întâlnire.
O instanţă din Bosnia a anunţat joi că a emis un mandat internaţional de arestare pe numele liderului sârbilor bosniaci, care este acuzat că a atacat ordinea constituţională şi a plecat în străinătate fără să fie autorizat. Dodik, preşedintele Republicii Sprska din Bosnia, a declanşat cea mai gravă criză de după războiul din anii 1990, după ce a fost condamnat la un an de închisoare şi a primit interdicţie să mai facă politică timp de şase ani pentru ignorarea hotărârilor unui trimis internaţional pentru pace.
Prorusul Dodik, susţinător al secesiunii de Bosnia, a iniţiat o legislaţie care interzice justiţiei şi poliţiei de stat să opereze în regiunea sârbă, dar Curtea Constituţională a Bosniei a suspendat-o temporar.
Sfidând un mandat intern de arestare, el a trecut în Serbia vecină la începutul acestei săptămâni, apoi a călătorit în Israel pentru a participa joi la o conferinţă despre antisemitism la Ierusalim.
Tribunalul de stat din Bosnia a declarat că un mandat internaţional a fost emis şi pentru Nenad Stevandic, preşedintele Parlamentului Republicii Srpska, care a călătorit în Serbia, dar s-a întors în Bosnia.
Mandatele sunt ale poliţiei internaţionale Interpol, a informat instanţa într-un comunicat. Dodik afirmă că acuzaţiile împotriva lui sunt lipsite de sens, deoarece sunt motivate politic.
Familia Trump a preluat controlul unei companii cripto care a strâns peste 550 de milioane de dolari. Doi români printre dezvoltatori
Familia preşedintelui american Donald Trump a preluat controlul asupra companiei cripto World Liberty Financial, care a strâns peste 550 de milioane de dolari de la investitori, beneficiind de majoritatea fondurilor în baza unor clauze contractuale care, potrivit experţilor din industrie, favorizează persoanele din interior, relatează Reuters, citat de digi24.ro
Foto: Digi24.ro
Lansată în toamna trecută, World Liberty Financial, printre ai cărei dezvoltatori se numără doi români, promite acces la servicii financiare bazate pe criptomonede, fără intermediari precum băncile, un concept cunoscut sub numele de finanţe descentralizate (DeFi). Cu toate acestea, platforma nu este încă activă public, iar echipa sa este una restrânsă, conform unei analize Reuters, citată de News.ro.
Chiar şi aşa, în martie, compania a anunţat că a strâns 550 de milioane de dolari din vânzarea unor „tokenuri de guvernanţă” ($WLFI), care oferă drepturi de vot privind direcţia proiectului, dar care nu pot fi tranzacţionate. Majoritatea acestor vânzări au avut loc după victoria electorală a lui Trump din noiembrie.
Cei doi dezvoltatori români enumeraţi pe site-ul World Liberty, Octavian Lojnita şi Bogdan Purnavel, au experienţă anterioară într-un alt proiect, eşuat, al fondatorilor, numit Dough Finance.
În ianuarie, în mod discret, World Liberty a modificat informaţiile de pe site, dezvăluind că familia Trump a preluat controlul.
Cofondatorii iniţiali, Zak Folkman şi Chase Herro, au fost înlocuiţi ca persoane de control de o entitate în care familia Trump deţine 60%. Această schimbare nu fusese raportată anterior.
În prezent, familia Trump are dreptul la 75% din veniturile nete generate de vânzarea tokenurilor şi la 60% din veniturile operaţionale viitoare ale companiei.
Potrivit calculelor Reuters, aceasta înseamnă că familia este eligibilă să primească aproximativ 400 de milioane de dolari. După ce şi fondatorii îşi încasează partea, doar 5% din cele 550 de milioane rămân pentru dezvoltarea efectivă a platformei.
Structura proiectului este considerată neobişnuit de centralizată pentru sectorul DeFi.
Potrivit profesorului Jim Angel de la Georgetown University, „este greu de văzut vreun beneficiu economic pentru deţinătorii de tokenuri”.
David Krause, profesor la Marquette University, a afirmat că structura „exclude în mare măsură investitorii publici sau deţinătorii de tokenuri de la orice participare financiară semnificativă”.
Casa Albă a direcţionat întrebările către Trump Organization, iar compania, la rândul ei, nu a oferit comentarii.
Organizaţia a transmis anterior că Donald Trump nu este implicat în operaţiunile zilnice şi că un avocat de etică a fost angajat pentru a evita conflictele de interese.
Donald Trump Jr., partener de afaceri al fondatorilor, a declarat că familia Trump s-a confruntat cu excluderi din sistemul bancar tradiţional şi că proiectul cripto ar trebui să ofere oportunităţi americanilor de rând.
Donald Trump, „preşedintele cripto”
Investiţia familiei Trump în World Liberty leagă averea preşedintelui de un domeniu aflat la marginea reglementării financiare.
Trump a promis că va fi ”preşedintele cripto” şi că va promova criptomonedele pentru a întări dolarul american.
În acelaşi timp, familia sa a obţinut sute de milioane de dolari prin active cripto, inclusiv ”un meme coin” care a generat 349 de milioane de dolari pentru entităţi asociate lui Trump, potrivit Chainalysis. Acest lucru a atras critici privind posibile conflicte de interese şi canale de influenţă.
Potrivit fostului regulator bancar Ross Delston, ”ar fi vehiculul perfect pentru ca guverne sau oligarhi străini să trimită bani preşedintelui”.
Reuters a constatat că aproximativ 70% din fondurile atrase provin din portofele care au cheltuit cel puţin 100.000 de dolari, iar peste 50% din cumpărători au investit peste un milion. Majoritatea identităţilor acestor investitori rămân necunoscute publicului.
Ascensiunea World Liberty
Iniţiativa a început prin conexiuni între Folkman, Herro şi familia lui Steve Witkoff, un vechi prieten al lui Donald Trump şi actual trimis special în Orientul Mijlociu.
Witkoff a facilitat o întâlnire între fondatori şi familia Trump, după care s-a decis lansarea proiectului.
La început, vânzările de tokenuri au fost lente – doar 2,7 milioane de dolari până la sfârşitul lui octombrie. Dar, după alegeri, Justin Sun, un controversat investitor cripto din Hong Kong, a investit 30 de milioane de dolari, sumă care ulterior a crescut la 75 de milioane.
În februarie, procesul său cu SEC a fost suspendat. Pe 19 şi 20 ianuarie, chiar în ziua învestirii preşedintelui SUA, World Liberty a strâns aproape 300 de milioane de dolari. Tot atunci, structura de proprietate s-a schimbat, iar compania DT Marks DeFi LLC, deţinută de Trump, a preluat controlul indirect. Structura legală complexă oferă protecţie familiei Trump în faţa eventualelor acţiuni în justiţie, a spus profesorul Angel.
Proiectul rămâne neterminat
Spre deosebire de alte platforme DeFi, tokenurile WLFI nu oferă investitorilor drepturi asupra profiturilor şi nu pot modifica acordurile existente cu Trump şi ceilalţi parteneri.
World Liberty spune că lucrează la trei produse principale, inclusiv un serviciu de creditare cripto şi o aplicaţie de finanţe personale.
De asemenea, compania a anunţat o nouă stablecoin – USD1 – garantată de active tradiţionale precum titluri de stat americane.
În pofida sumei colosale strânse, platforma DeFi a World Liberty nu este încă funcţională. Potrivit companiei de securitate cibernetică CertiK, multe funcţionalităţi sunt încă în faza de dezvoltare.
World Liberty susţine că misiunea sa este „de a democratiza sistemul financiar pentru milioane de oameni”. Dar, pentru moment, criticii spun că a făcut exact opusul.
Condamnări la moarte pentru asasinii unui rabin israeliano-moldovean. Zvi Kogan a fost ucis în Emiratele Arabe Unite
Un tribunal din Emiratele Arabe Unite (EAU) a condamnat luni la moarte trei persoane găsite vinovate pentru uciderea rabinului israeliano-moldovean Zvi Kogan, care a fost asasinat în noiembrie anul trecut în această ţară din Golf, transmite agenţia publică WAM, citată de Reuters.
Curtea Federală de Apel din Abu Dhabi a stabilit că uciderea lui Zvi Kogan, în vârstă de 28 de ani la data crimei, a fost comisă în „scop terorist”. Trei acuzaţi au fost astfel condamnaţi la moarte şi un al patrulea la închisoare pe viaţă. Conform legii din EAU, pedepsele capitale pot fi atacate cu recurs, transmite Agerpres.
Rabinul Kogan era un trimis special al Chabad, o organizaţie iudaică ortodoxă cu activitate în mai multe ţări. Spre deosebire de majoritatea comunităţilor iudaice ortodoxe care tind să se concentreze pe cercul lor interior, organizaţia Chabad pune accentul pe interacţiunea şi evenimentele comunitare cu evrei neafiliaţi şi seculari sau alte secte ale iudaismului.
El a fost dat dispărut în luna noiembrie în EAU. Cadavrul său a fost descoperit apoi în oraşul Al Ain şi trei suspecţi uzbeci au fost arestaţi.Israelul şi Emiratele Arabe Unite au stabilit relaţii diplomatice în septembrie 2020, în baza aşa-numitelor „Acorduri avraamice” de normalizare a relaţiilor dintre Israel şi statele arabe, încheiate în timpul primului mandat al lui Donald Trump ca preşedinte al SUA.
După stabilirea relaţiilor diplomatice, cele două ţări au făcut progrese substanţiale în relaţiile bilaterale, mai ales în domeniul comercial, relaţii care s-au răcit însă din octombrie 2023, odată cu începutul războiului în Fâşia Gaza.
