Sunt săraci, deși lucrează! Inegalitatea socială în Europa! Tinerii europeni au condiţii dificile de trai, în ciuda faptului că muncesc

14/01/2023

News

Anul 2022 a fost unul dificil pentru mulţi, economia îşi revenea încă din pandemie şi restricţiile asociate, Rusia a declanşat un război împotriva Ucrainei, iar continentul european s-a confruntat cu o inflaţie ridicată, şi, în ciuda unor rate ale şomajului stabile în UE, situaţia nu pare una roză pentru tinerii europeni, relatează platforma media European News Room, citată de Agerpres și digi24.ro.

Potrivit unor date publicate luni de Oficiul european de statistică Eurostat, rata şomajului în zona euro a rămas stabilă, la 6,5% din forţa de muncă, în noiembrie 2022, după ce a atins cel mai redus nivel din istorie în luna octombrie 2022. Comparativ cu situaţia din noiembrie 2021, rata şomajului a scăzut cu 0,6 puncte procentuale, graţie revenirii economice post-Covid. Acest indicator a atins cel mai scăzut nivel de la debutul publicării datelor statistice de către Eurostat, în luna aprilie 1998. Datele Oficiului european de statistică se bazează pe definiţia şomajului folosită de Organizaţia Internaţională a Muncii (ILO).

Conform acestei definiţii, şomerii sunt cei care au căutat activ un loc de muncă în ultimele patru săptămâni şi care sunt disponibili să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni. Pentru Uniunea Europeană ca întreg, rata şomajului a fost de 6% în luna noiembrie 2022, şi în acest caz fiind stabilă comparativ cu luna octombrie 2022 şi de asemenea un minim istoric. Deşi creşterea economică a încetinit, ca urmare a războiului din Ucraina, şi inflaţia accelerată afectează perspectivele pentru lunile următoare, aceasta nu a avut încă un impact asupra şomajului. Cu toate acestea, tinerii continuă să fie afectaţi în mod deosebit. Rata şomajului în rândul persoanelor cu vârsta de până la 25 de ani a ajuns la 15,1% în luna noiembrie a anului trecut, atât în UE cât şi în zona euro, în creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de octombrie 2022.

Ce mai ridicată rată a şomajului în rândul tinerilor se înregistrează în Spania

Această tendinţă este vizibilă în special în Spania. Piaţa muncii din această ţară a încheiat anul 2022 cu cea mai redusă rată a şomajului de după 2007, fiind înregistraţi doar 2,83 milioane de şomeri. Anul trecut a intrat în vigoare o reformă a pieţei muncii care a limitat contractele de muncă temporare, ceea ce dus la creşterea cu peste 4,9 milioane a contractelor permanente comparativ cu situaţia din 2021.

Cu toate acestea, cel mai izbitor aspect al pieţei muncii din Spania este cifra referitoare la şomajul în rândul tinerilor, care, potrivit celor mai recente date Eurostat, se situa la 32,3% în noiembrie 2022, acesta fiind cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.

Şomajul în rândul tinerilor era, în România, de aproape 30%, în noiembrie 2022. În cazul României, şomajul în rândul tinerilor (15-24 ani) se afla la un nivel semnificativ, 22,9%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 0,9 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 5,8% în cazul persoanelor de sex masculin şi 4,9% în cazul celor de sex feminin). Cu o rată a şomajului de 5,4% în noiembrie, România se situează printre statele membre UE cu un nivel redus al şomajului. Pentru integrarea pe piaţa muncii, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă înregistrate în bazele de date ale agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă beneficiază de pachete personalizate de măsuri active prevăzute de legislaţia referitoare la stimularea ocupării forţei de muncă.

Fuga creierelor din Bosnia-Herţegovina

În Bosnia-Herţegovina, şomajul în rândul tinerilor este una dintre cele mai urgente probleme. Acest indicator a ajuns la un vârf de aproape 40%. Studiile arată că imposibilitatea sau incapacitatea de a găsi un loc de muncă este principalul motiv pentru care tinerii pleacă în masă din Bosnia-Herţegovina. Potrivit unui articol publicat în revista The Economist, Bosnia-Herţegovina este pe primul loc în topul ţărilor cu cea mai mare fugă a creierelor, iar faptul că până la 51,3% din tinerii care locuiesc încă în Bosnia-Herţegovina sunt interesaţi să plece din ţară este un fenomen îngrijorător. Sunt numeroase motive pentru această stare de lucruri. Unul este faptul că Bosnia-Herţegovina a trecut printr-un proces de tranziţie economică care nu a fost unul de succes. Un alt motiv este sistemul de învăţâmânt inadecvat, care nu a fost modernizat, precum şi veniturile reduse. Datele arată, de asemenea, că cel mai frecvent motiv pentru plecare este situaţia politică instabilă din Bosnia-Herţegovina şi credinţa că există şanse mai mari în altă parte.

Condiţii dificile de trai pentru tinerii Europei, în ciuda faptului că muncesc

Însă, chiar şi în ţările unde şomajul în rândul tinerilor este în scădere, condiţiile de trai pot fi dificile pentru tineri. În Slovenia, numărul şomerilor a scăzut cu aproape o cincime în ritm anual în luna decembrie. Un număr total de 53.181 de şomeri erau în evidenţele agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă. Acest număr include şi tinerii cu vârsta între 19 şi 25 de ani, care au reprezentat aproximativ 20% din numărul total, o scădere de 18,7% în ritm anual. Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă estimează că rata şomajului în rândul celor cu vârsta de până la 29 de ani este la un minim istoric în Slovenia. În urmă cu câţiva ani, peste 40.000 de tineri din Slovenia erau şomeri.

Cu toate acestea, Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă subliniază că deseori tinerii intră pe piaţa muncii fără competenţele adecvate şi dau vina pentru acest lucru pe sistemul de învăţâmânt.

Sindicatul Mladi Plus atrage atenţia asupra şomajului ascuns din rândul tinerilor care nu se regăsesc în statisticile oficiale, dar care deseori au un loc de muncă precar. În Bulgaria, şomajul în rândul tinerilor a scăzut în mod semnificativ, de la un nivel de 18% în luna septembrie 2021. Potrivit datelor Eurostat, în luna noiembrie 2022, rata şomajului în rândul tinerilor era de 10,9%, cu doar 4% sub media UE. Cu toate acestea, ponderea tinerilor bulgari care lucrează în economia gri este de două ori mai mare decât în rândul părinţilor lor, potrivit unui sondaj reprezentativ la nivel naţional efectuat în 2022 de Institutul de Filosofie şi Sociologie, în colaborare cu Academia din Bulgaria.

Sunt săraci deşi lucrează

Italia se confruntă cu inegalitatea diferitelor tipuri de salarii. Răspândirea contractelor de muncă atipice a contribuit la deteriorarea calităţii generale a ocupării, ceea ce pe cale de consecinţă a condus la nivele mai mici ale salariului mediu. Combinaţia între salariile orare mai mici şi contractele de muncă part-time a condus la o reducere semnificativă a nivelului salariului anual. Potrivit raportului anual al Institutului Naţional de Statistică din Italia pentru 2022, aproximativ patru milioane de angajaţi din sectorul privat beneficiază de salarii mici. Aceasta înseamnă că au un venit brut anual mai mic de 12.000 de euro. Aproximativ 1,3 milioane de angajaţi primesc un salariu mai mic de 8,41 euro pe oră. Pentru un milion de angajaţi, aceste două elemente se combină. Este vorba în principal de tineri cu vârsta de până la 34 de ani, femei şi străini, cu un nivel de educaţie redus, care trăiesc în sudul Italiei şi sunt angajaţi în sectorul serviciilor.

Germania se confruntă cu un deficit de muncitori calificaţi

După un an marcat de pandemie, război, inflaţie şi criza energetică, rata şomajului în Germania a rămas stabilă în general, chiar dacă a crescut uşor în luna decembrie, a anunţat la începutul anului un oficial german. În luna noiembrie 2022, Germania avea cea mai scăzută rată a şomajului în rândul tinerilor din UE, 5,8%, arată datele Eurostat. Germania consideră că una dintre cele mai mari provocări pentru 2023 este deficitul de muncitori calificaţi. Preşedintele Agenţiei federale pentru ocuparea forţei de muncă, Andrea Nahles, prognozează noi incertitudini pentru 2023, menţionând lipsa de muncitori calificaţi.

Andrea Nahles spune că unul dintre obiectivele pentru anul care a început este îmbunătăţirea sistemului dual de învăţâmânt din Germania, care a cunoscut o acalmie din cauza Covid-19. În Germania, învăţământul vocaţional în sistem dual înseamnă că elevul îşi împarte timpul între cursurile de la şcoală şi pregătirea în cadrul unei companii. Nahles a mai spus că alte măsuri cheie pentru a acoperi deficitul de muncitori calificaţi ar fi atragerea de imigranţi calificaţi şi recalificarea şomerilor.

S-a găsit jurnalul privat al Reginei Elisabeta. Suverana avea multe secrete: Scria zilnic în el, chiar dacă era obosită

Regina Elisabeta, care a murit la vârsta de 96 de ani pe 8 septembrie 2022, a avut un jurnal secret. Regretata suverană scris ultima dată în jurnal cu doar două zile înainte de moarte, a spus autorul Robert Hardman, în versiunea actualizată a cărții sale, „Charles III: New King. New Court. The Inside Story”, publicată pe 7 noiembrie, scrie evz.ro.

„Edward a venit să mă vadă”, ar fi fost ultimele cuvinte ale reginei, conform lui Hardman. Este vorba despre Sir Edward Young, secretarul privat al Reginei, care o ajuta să organizeze ceremonia de învestire a miniștrilor noului prim-ministru al Marii Britanii, Liz Truss. Numirea lui Truss, pe 6 septembrie, avea să fie ultimul angajament oficial al suveranei.„Se pare că încă scria în jurnal la Balmoral cu două zile înainte de moarte”, a scris Hardman.„Ultima sa însemnare era la fel de factuală și practică, la fel ca întotdeauna”.

Jurnalul Reginei Elisabeta era un registru al evenimentelor care aveau loc în zilele sale aglomerate. Suverana ar fi spus înainte să moară că n-a avut timp să noteze lucruri foarte personale sau conversații, ci doar evenimente importante. „Nu am timp să notez conversații, doar evenimente”, ar fi spus regina, conform unor surse.

Scria zilnic în jurnal, chiar dacă era obosită

Un fost membru al casei regale a declarat în 2019 că regina scria în jurnal cu un stilou cu cerneală neagră și că fiecare jurnal era marcat cu monograma sa regală și numerotat cu cifre romane. Suverana scria în jurnalul său în fiecare seară „indiferent cât de târziu era sau cât de obosită se simțea”, a spus fostul membru al casei regale. „Era o datorie de neocolit, și scria la birou, niciodată în pat”.

Și Regele Charles are un jurnal, dar „nu mai scrie jurnale narative extinse ca înainte”, a spus un curtean de rang înalt pentru Hardman.

Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soție înainte să moară

Dan Diaconescu a dezvăluit, în cadrul unei emisiuni, că Silviu Prigoană și soția sa, Mihaela, s-ar fi despărțit. Fostul patron de la OTV a explicat ce s-a întâmplat între cei doi soți la ultima petrecere la care au participat împreună, scrie adevarul.ro.

Silviu Prigoană era căsătorit cu Mihaela Botezatu, cea alături de care își găsise liniștea după divorțul de Adriana Bahmuțeanu.

Dan Diaconescu a susținut, marți seara, în timpul emisiunii „Cancan Senzațional”, în timp ce discuta cu Adriana Bahmuțeanu, că Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soția sa.

„Ultima mea întâlnire cu el a fost la Palatul Snagov, la nunta lui Horia Ivanovici. Și acolo era și Silviu Prigoană. Ne-am văzut, ne-am îmbrățișat, ne-am salutat. La masa unde el fusese alocat era și doamna Mihaela. Iar el voia să stea la masa mea. Și l-am întrebat: «Silviu, dar tu nu ești la masă cu soția ta?». Și el mi-a zis: «Dacă-ți spun ce mi-a făcut Horia! Eu nu mai sunt împreună cu Mihaela și Horia ne-a invitat separat și ne-a așezat la aceeași masă»”, a povestit Dan Diaconescu la Cancan Senzațional.

Adriana Bahmuțeană a vorbit și ea despre acest lucru. „Nu știu ce să spun exact. M-am întâlnit cu femeia aceasta doar de câteva ori, întâmplător, la mall. Am vorbit cu ea câteva minute. Nu am nimic cu femeia, să fie sănătoasă! Nu am nimic împotriva ei. Ba din contra, acum, în vacanța copiilor, le-am dat procură să meargă cu copiii în Italia. Acum o săptămână, la sfârșitul lui octombrie”, a spus și Adriana Bahmuțeanu.

Cifre dramatice: Sute de copii au fost omorâți de la începutul războiului din Ucraina, iar circa 10.000 au fost deportați în Rusia

589 de copii ucraineni au fost omorâți de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 24 februarie 2022. Alți 1681 de copii au fost răniți, iar peste 9000 de copii au fost deportați sau strămutați forțat de pe teritoriul Ucrainei de la începutul invaziei. Datele au fost prezentate de reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko, în cadrul dezbaterilor publice la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit oficialului ucrainean, autoritățile de la Kiev, în parteneriat cu instituțiile internaționale, au reușit readucerea în familii a 1007 copii ucraineni strămutați ilegal din Ucraina.

Potrivit reprezentantului Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, de la începutul invaziei ruse în țara vecină 589 de copii ucraineni au fost omorâți, iar 9546 au fost preluați forțat din familiile ucrainene și deportați în Rusia.

„1681 de copii au fost răniți de la 24 februarie 2022. De asemenea, datele Procuraturii Generale a Ucrainei arată că 589 copii au murit de la începutul invaziei la scară largă. De asemenea, numărul de cazuri cunoscute de deportări sau de strămutare forțată a copiilor este de 9 546. 1007 copii au fost readuși acasă din deportate. Noi am reușit să salvăm peste 1000 de copii. Este un subiect foarte sensibil pentru noi. Ong-urile ucrainene și avocatul pentru drepturile copilului depun eforturi pentru a asigura reîntregirea familiilor și pentru a-i primi pe copiii ucraineni înapoi din prizonieratul rus”, a spus reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko.

Potrivit oficialului ucrainean, singura modalitate de a combate fenomenul barbar de deportare și de strămutare forțată a copiilor ucraineni este încetarea războiului și retragerea completă a armatei ruse de pe teritoriul ucrainean. Petro Iațenko face apel la solidaritatea tuturor statelor lumii și spune că dacă Ucraina nu va fi sprijinită în fața agresiunii ruse, războiul s-ar putea extinde, vizând și alte state.

„Statul care a comis invazia trebuie obligat să se întoarcă pe teritoriul său și să respecte acordurile internaționale semnate anterior. E vorba de acordurile care prevăd integritatea teritorială a Ucrainei. Înțeleg că acum acest subiect pare de domeniul fantasticului, dar subiectul deportărilor, prizonierilor, torturii, genocidului, nu trebuie să-și aibă locul în Europa secolului 21. Se pare că sistemul dreptului umanitar internațional a clacat și noi vedem asta. Toate țările lumii trebuie să înțeleagă că invazia din Ucraina este o tentativă de a distruge sistemul de securitate din întreaga lume. Dacă nu vom fi susținuți de celelalte state ale lumii, Ucraina se una singură nu se va descurca. Am văzut că președintele Vladimir Putin a vizitat Mongolia unde a fost semnat un acord, acolo Putin trebuia arestat, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, a mai spus Petro Iațenko.

Reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război spune că Organizația Națiunilor Unite trebuie să fie mai vocală în raport cu crimele de război comise de Rusia. Potrivit oficialului ucrainean, Rusia nu-și dorește doar ocuparea teritoriilor ucrainene, ci distrugerea identității poporului ucrainean.

„Rusia continuă să țină copiii ucraineni în izolare informațională și comite un genocid în raport cu poporul ucrainean. Pentru copiii care se întorc acasă din prizonieratul rus noi avem programe speciale de reabilitare și reintegrare. 161 copii s-au aflat în Centrul pentru Protejarea Drepturilor Copilului, psihologii lucrează cu acești copiii și-i ajută să se reintegreze în societatea ucraineană. Rusia nu încearcă doar să ne ocupe teritoriile, Rusia încearcă să ne distrugă cultura și identitatea. Este un genocid. Rusia încearcă să reeduce copiii din teritoriile temporar ocupate. Este o crimă groaznică de război. Noi trebuie să fim uniți, Ucraina nu trebuie izolată. Dacă Ucraina nu se va descurca cu invazia rusă, această problemă poate viza și alte țări. Toate țările lumii trebuie să ne ajute și astfel se ajută pe ele însele. Copiii ucraineni trebuie să se întoarcă acasă, în familiile lor, la limba și cultura lor. Ucraina are nevoie de cât mai multe acte oficiale confirmative ale acestor crime, avem nevoie de mediatizarea acestor cazuri, reprezentanții ONU trebuie să vorbească despre asta”, a punctat oficialul ucrainean.

Dezbaterea publică la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.